Populatia continua sa sustina creditarea

Creditele acordate populatiei si firmelor au crescut, in iunie fata de mai cu 1,1%, insa au scazut fata de iunie 2014 cu 0,1%. Imprumuturile in lei acordate populatiei au avansat cel mai mult, atat de la luna la luna, cu 5%, cat si ca ritm anual, cu 24,7%. 

Potrivit datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei (BNR), soldul creditului neguvernamental acordat de institutiile de credit a ajuns, in iunie, la 215,1 miliarde de lei. Creditul in lei a crescut cu 3,9%, in timp ce creditul in valuta, exprimat in lei, s-a diminuat cu 1,4%. 

Cel mai mult au crescut, in perioada mentionata, creditele in lei acordate populatiei, cu 5%, insa si finantarile in moneda locala acordate companiilor au avansat cu 3%. La valuta, tot populatia a determinat scaderea finantarilor de la o luna la alta cu 2,7%, in timp ce creditele in valuta pentru firme au crescut nesemnificativ, cu 0,2%.


Comparativ cu anul trecut, la 30 iunie 2015, creditul neguvernamental s-a redus cu 0,1% pe  seama  majorarii cu 13,2% a componentei in lei si a diminuarii cu 9,8% a componentei in valuta exprimata in lei (exprimat in euro, creditul in valuta s-a redus cu 11,6%).

Ca evolutie anuala, s-a remarcat tot creditatea in lei pentru populatie, cu un avans de 24,7%, in timp ce finantarile pentru companii au urcat cu doar 5,4%. La scaderea creditarii in valuta, firmele au avut cea mai mare contributie, cu un minus de 11,3% de la an la an, in timp ce imprumuturile populatiei au scazut cu 8,4%. 

Pe de alta parte, depozitele populatiei si firmelor in banci au crescut, atat in iunie fata de mai, cu 1,3%, dar si fata de iunie 2014, cu 7,9% pe toate componentele, mai reiese din datele BNR.

Omniasig: Scenariile ASF sunt extreme

Omniasig Vienna Insurance Group are capacitatea financiara pentru a-si onora integral obligatiile de plata asumate prin contractele de asigurare incheiate, chiar si in situatii de producere a unor catastrofe naturale sau orice alte evenimente majore. Reprezentantii companiei sustin ca scenariile testate de ASF includ ipoteze mult mai complexe. 

”Conform rezultatelor raportului exercitiului Balance Sheet Review–BSR publicat in cursul saptamanii trecute de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF), Omniasig VIG indeplineste atat cerintele de solvabilitate conform cadrului legislativ curent, cat si al celui viitor – regimul Solvabilitate II – care va intra in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2016. (...) In ceea ce priveste scenariile specifice de asigurare testate in cadrul acestui exercitiu, precizam ca acestea nu evalueaza efectele producerii catastrofelor naturale in mod individual – cutremur, respectiv inundatii – ci sunt scenarii combinate care includ si alte tipuri de ipoteze (de exemplu intrarea in incapacitate de plata a reasiguratorilor, cresterea diverselor costuri asociate daunelor)”, se arata intr-un comunicat al companiei. 



Documentul mentioneaza ca societatea este protejata printr-un program de reasigurare complex, cu o limita totala care este superioara daunei maxime care ar rezulta in urma producerii unui eveniment extrem de catastrofa naturala. ”In cazul Omniasig, riscurile de cutremur sau inundatie nu indica vulnerabilitati potentiale, conform raportului evaluatorului extern. Acesta arata faptul ca societatea are expunere neta redusa la riscurile de catastrofa naturala tocmai datorita protectiei – aproape integrale – prin reasigurare”, afirma reprezentantii companiei. 

Reprezentantii companiei considera ca scenariul de intrare in incapacitate de plata a reasiguratorilor – ca parte componenta a scenariilor specifice de asigurare testate – este unul extrem, cu probabilitate de realizare extrem de redusa, iar rezultatele testului de stres trebuie interpretate in acesti parametri.

Precizarile companiei vin in contextul in care, saptamana trecuta, Autoritatea de Supraveghere Financiara a dat publicitatii rezultatele testelor de stres din care a rezultat faptul ca niciun asigurator din Romania nu ar fi putut plati toate pagubele produse de un cutremur sever la 30 iunie 2014.

Oferta promotionala CEC Bank la creditele de refinantare

CEC Bank lanseaza o oferta promotionala pentru creditele de refinantare, in lei, fara ipoteca imobiliara. Creditele sunt scutite de comision de analiza dosar si de comision de administrare. Oferta promotionala se va incheia la data de 20.10.2015.

Creditele vor avea dobanda fixa pe intreaga perioada de creditare. Valoarea dobanzii fixe este de 10% in cazul in care clientii contracteaza creditele de refinantare fara a solicita si un card de credit, respectiv de 9,50% in cazul in care clientii opteaza pentru un card de credit. 


Suma maxima ce poate fi acesata este de 80.000 de lei iar perioada maxima de acordare este de 5 ani (60 luni). 

La un credit in valoare de 80.000 lei cu rambursare in 5 ani, pentru creditul cu dobanda de 10%, DAE va fi de 10,47% iar pentru cel cu dobanda de 9,5% DAE va fi de 9,92%.
In plus, banca precizeaza ca clientii vor beneficia de asigurare de viata si de somaj gratuita, care acopera riscurile de deces din boala sau accident, invaliditate permanenta totala precum si somajul involuntar.

Oferta BT pentru clientii Volksbank expira intr-o saptamana

Aproape toti clientii Volksbank Romania (VBRO) cu credite in franci elvetieni s-au programat pentru a le fi prezentata oferta de conversie in lei sau euro de catre echipele VBRO si Banca Transilvania (BT). Insa doar 80% dintre ei au acceptat oferta, cu o saptamana inainte ca aceasta sa expire, reiese din datele transmise de cele doua banci.

Astfel, peste 14.000 dintre clientii Volksbank au acceptat pana acum oferta de conversie a creditelor din franci elvetieni, majoritatea optand pentru creditul in lei, respectiv 95%. Oferta este valabila pana in 31 iulie, iar durata ei nu va fi prelungita dupa respectiva data. 

”Persoanele care accepta oferta pana in data de 31 iulie (inclusiv), pana la ora 17.30, se mai pot programa pentru semnarea efectiva a documentelor pana in 17 august a.c.”, se arata in comunicatul companiei. 

De la inceputul campaniei, din 4 mai si pana in prezent, aproximativ 18.000 de clienti VBRO, reprezentand peste 99% dintre cei vizati, s-au programat pentru a le fi prezentata oferta de catre echipele celor doua banci, insa doar 12.000 de persoane au semnat deja contractele de conversie. 

Conversia se realizeaza la cursul BNR din ziua semnarii contractului. In plus, oferta presupune returnarea sumelor deja platite in contul comisionului de risc, prin diminuarea creditului in sold si reducere de 22,5% aplicabila la soldul creditului curent rezultat ca urmare a diminuarii cu comisionul de risc/administrare platit efectiv si nerecuperat de clienti.

Eco-tichete pentru masini electrice

Ministerul Mediului propune acordarea unor subventii de 20.000 de lei la cumpararea unui autovehicul pur electric si de 5.000 de lei la pentru un autovehicul electric hibrid. Prevederile sunt cuprinse intr-un  proiect de ordonanata a Guvernului lansat in dezbatere publica.
Subventiile vor fi acordate sub forma de ecotichet din bugetul Fondului pentru Mediu, se arata in proiectul citat, care modifica Ordonanta de Urgenta a Guvernului 9/2013 privind timbrul de mediu.

Astfel, ecotichetul va avea o valoare de 20.000 de lei un autovehicul pur electric si de 5.000 de lei pentru unul nou electric hibrid cu sursa de alimentare externa, care genereaza o cantitate de emisii de CO2 mai mica de 50g/km, se mentioneaza in proiect.

Programul se va adresa atat persoanelor fizice, cat si persoanelor juridice, unitatilor administrativ-teritoriale si institutiilor publice. 

In 2013,  AFM a derulat o sesiune de finantare in cadrul careia au fost alocate 100 de ecotichete pentru achizitia de automobile electrice. Singurul solicitant care a beneficiat de reducerea de 12.000 de lei la cumpararea unei masini de acest tip a fost municipiul Moinesti, judetul Bacau. In 2014 nu a mai fost derulata vreo sesiune de finantare.

Actualul program Rabla presupune acordarea de eco-bonusuri pentru cumpararea de masini nepoluante. Anul acesta, prin program s-au achizitionat 371 de autovehicule cu emisii de CO2 mai mici de 100g/km, tehnologii hibride conventionale precum si tehnologii avansate de tip plug-in. Pentru achizitionarea celor 371 de autovehicule au fost utilizate 422 de eco-bonusuri.
Anul trecut, numarul total de masini nepoluante achizitionate cu eco-bonusuri prin Rabla a fost de doar 38.

In 2015, programul Rabla a fost configurat cu eco-bonusuri diferentiate, care, ca si anul trecut, se adauga primei de casare in valoare de 6.500 de lei, cu posibilitatea cumularii a maximum doua eco-bonusuri pentru achizitia unui autovehicul. Astfel, se ofera un eco-bonus in valoare de 750 lei la achizitionarea unui autovehicul nou al carui motor genereaza o cantitate de emisii de CO2 mai mica de 100 g/km, un eco-bonus in valoare de 1.500 lei pentru un autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid (tehnologii hibrid conventionale), precum si un eco-bonus de 2.500 de lei la achizitionarea unui autovehicul nou electric hibrid (tehnologii avansate de tip plug-in).

Intesa reduce temporar marja de dobanda pentru imobiliare

Intesa Sanpaolo Bank a scazut marja de dobanda pentru creditele de investitii imobiliare in lei cu un punct procentual. Aceasta reducere de costuri este valabila pe perioada determinata, pana la 30 septembrie 2015, pentru a sustine si incuraja creditarea in moneda nationala, mentioneaza banca.
Astfel, in prezent, creditele imobiliare acordate de banca au costuri comparabile cu cele din programul Prima Casa, se arata intr-un comunicat al bancii. 

„Concret, costul acestor credite este format din marja bancii (2,75%), plus indicele de referinta Robor la 3 luni (1,33%)”, se mentioneaza in comunicat.

Suma maxima ce poate fi obtinuta pentru un astfel de credit este de 400.000 euro (echivalent in lei), pentru achizitia unei locuinte, respectiv de 100.000 euro (echivalent in lei) pentru creditul de modernizare a casei. Perioada de rambursare este intre 6 luni si 25 de ani si poate urca pana la 35 de ani in cazul creditului de investitii imobiliare (achizitie). 

Avansul pentru accesarea acestui tip de finantare este zero in cazul creditului pentru  modernizarea casei, in timp ce pentru creditul de achizitie acesta este de 15% din valoarea proiectului.

Guvernul aproba proiectul de lege privind supravegherea macroprudentiala

Guvernul a aprobat, in sedinta de miercuri, proiectul de lege privind supravegherea macroprudentiala a sistemului financiar national. In acest scop, se va constitui Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala din reprezentanti ai Bancii Nationale a Romaniei, ai Autoritatii de Supraveghere Financiara si ai Guvernului.

Comitetul va functiona ca structura de cooperare inter-institutionala, fara personalitate juridica, cu rolul de a asigura coordonarea supravegherii macroprudentiale la nivel national. 

„In indeplinirea obiectivului sau, Comitetul si membrii Consiliului general nu solicita si nu accepta instructiuni din partea niciunei autoritati, institutii sau organism public ori privat. Aceasta structura inter-institutionala va avea calitatea de autoritate macroprudentiala, in sensul Recomandarii CERS/2011/3”, reiese din actul nomativ. 

Recomandarile acestui Comitet vor fi adresate BNR si ASF, sau Guvernului, iar institutia responsabila va avea obligatia sa adopte masurile recomandate sau sa intreprinda actiuni in vederea diminuarii riscurilor asupra carora au fost avertizati, inclusiv in sensul emiterii de reglementari.

Presedintele Comitetului va fi guvernatorul BNR. Organismul decizional al Comitetului National pentru Supraveghere Macroprudentiala va fi Consiliul general, format din noua membri: guvernatorul, prim-viceguvernatorul, cei doi viceguvernatori si economistul-sef ai Bancii Nationale a Romaniei, presedintele si prim-vicepresedintele Autoritatii de Supraveghere Financiara, si doi reprezentanti ai Guvernului, desemnati de primul-ministru.

De asemenea, directorul Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar va participa la sedintele Comitetului, fara a avea drept de vot.

Deciziile Consiliului general sunt adoptate cu majoritatea voturilor exprimate. Membrii Consiliului general nu vor fi remunerati pentru activitatea desfasurata.

De asemenea, proiectul de lege stipuleaza obligativitatea mentinerii independentei BNR, conform art.130 din Tratatul privind functionarea UE, in ceea ce priveste deciziile privind politica macroprudentiala.

Printre principalele atributii ale Comitetului se numara elaborarea strategiei privind politica macroprudentiala, emiterea de recomandari si avertizari in vederea prevenirii sau diminuarii riscurilor sistemice la adresa stabilitatii sistemului financiar national si monitorizarea implementarii acestora, monitorizarea implementarii recomandarilor Comitetului European pentru Risc Sistemic (CERS) si a masurilor adoptate la nivel national ca urmare a recomandarilor si avertizarilor emise de CERS, si emiterea de opinii consultative in domeniul sau de competenta.

In plus, organismul va avea responsabilitati si in ceea ce priveste coordonarea gestiunii crizelor financiare in sensul emiterii de recomandari in vederea stabilirii masurilor necesare pentru reducerea riscului de contaminare in cazul in care unul sau mai multi participanti la sistemul financiar se confrunta cu dificultati care au impact sistemic, precum si a monitorizarii implementarii acestora.

Consiliul Fiscal avertizeaza: Deficitul poate ajunge la 5% din PIB

Adoptarea noului Cod Fiscal, noua lege a salarizarii in sectorul public si implementarea angajamentului politic pentru cheltuielile de aparare, vor determina cresterea deficitului bugetar la 5% din PIB peste 2 ani. Calculele au fost realizate de Consiliul Fiscal si prezentate de presedintele sau, Ionut Dumitru.

Potrivit acestuia, doar aplicarea Codului Fiscal va genera, anul viitor un deficit de 17,1 miliarde de lei, ca prim efect, respectiv 2,3% din PIB. 

In privinta impactului majorarii salariilor in sectorul bugetar, conform noului proiect de lege-cadru a salarizarii, acesta este estimat la 15,5 miliarde de lei, iar cel net la 10 miliarde de lei. Astfel, majorarea salariilor din sectorul bugetar ar avea un impact de 1,3% din PIB, sustine Dumitru. 

„In scenariul in care cresc si salariile in sectorul bugetar, stimulul fiscal prociclic proiectat pentru 2016 ar fi chiar mai puternic ca amploare decat cel din anul 2008", a adaugat presedintele Consiliului Fiscal. 

In aceste conditii, o viitoare faza de recesiune va fi inevitabila, astfel ca vor fi, din nou, necesare masuri de ajustare structurala de amploare.

Potrivit lui Ionut Dumitru, cresterea economica obtinuta pe termen scurt prin implementarea masurilor anuntate va fi depasita ca amploare, insa in sens invers, de costurile pe care o inevitabila consolidare fiscala le-ar putea genera in faza descendenta a ciclului economic.

Referindu-se strict la reducerea TVA de la 1 ianuarie 2016, prevazuta in proiectul de Cod Fiscal, de la 24% la 19%, presedintele Consiliului Fiscal mentioneaza ca scaderea nu este de 5 puncte procentuale ci de 8 puncte. 

"Cand discutam de reducerea TVA, toata lumea scapa din vedere ca reducerea de TVA nu este doar de 5 puncte procentuale. (...) Daca calculam o cota medie de TVA pe cosul de consum (diverse produse, ce pondere au in coa, ce cota de TVA), o sa vedem ca atunci cand aveam 19% cota standard, cota medie pe cosul de consum era 17,5%. Cand am crescut in 2010 la 24% cota standard, cota medie a ajuns la 22%", a explicat Dumitru. 

Cand s-a redus TVA la paine si produse de panificatie, cota medie a scazut la 20,6%, iar in iunie 2015, cand a fost extinsa cota de 9% la alimente, s-a ajuns la cota medie de 16%, sub nivelul pre-criza, a subliniat presedintele Codului Fiscal. 

"Daca vom continua cu reducerea cotei standard la 1 ianuarie 2016, cota medie va ajunge la 14%. Adica, de fapt, noi avem o scadere de la 22%, cat a fost maximul, la 14%, adica 8 puncte procentuale. Aratati-mi o tara in Europa sau din lume care a mai redus cota de TVA cu 8 puncte procentuale intr-un interval atat de scurt de timp”, a mai spus Dumitru. 

In comparatie cu alte state, cota medie de TVA in Romania la 1 ianuarie 2016, de 14%, ar fi mult sub media europeana si sub toate statele din Europa Centrala si de Est. Spre exemplu, Bulgaria are 20% cota standard si o cota medie de 19,1%, ceea ce inseamna ca are foarte putine produse cu cota redusa.

Proprietarii apartamentelor de la periferie lasa la pret

Preturile solicitate de proprietarii de apartamente din Bucuresti au crescut, in primele sase luni ale anului, in medie cu 3% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Insa pentru cele de la periferie, pretentiile proprietarilor au scazut, reiese dintr-o analiza HomeFinders.

Astfel, pentru locuintele din zonele centrale, semicentrale si de Nord ale Capitalei preturile au crescut, in medie, cu 2,61% in semestrul I 2015, comparativ cu primul semestru al anului trecut. Pretul mediu inregistrat in perioada mentionata este de 68.750 de euro, cu 1.750 de euro mai mare decat in primele sase luni din 2014.

La periferie, insa, valorile solicitate de proprietari in primul semestru din 2015 sunt, in medie, cu 4,38% mai mici decat cele din prima jumatate a anului trecut. Daca in primul semestru al anului 2014, pretul mediu era de 52.650 euro, acum acesta a scazut la 50.342 euro.

Analizand evolutia lunara, se constata ca, in primele sase luni din an, preturile medii ale apartamentelor au avut aceeasi evolutie, in toate zonele din centrul, semicentrul si Nordul Bucurestiului.

„Dupa cresterea din ianuarie, bazata pe optimismul de inceput de an, si ajustarea din februarie, preturile s-au stabilizat in lunile de primavara, pentru ca mai apoi sa scada usor in luna iunie, odata cu venirea verii”, se arata in analiza citata. 

La periferie, tendinta de scadere a preturilor a fost sustinuta si de constructiile noi unde preturile solicitate de dezvoltatori sunt mai mici decat in blocurile vechi.

„Chiar daca zona unde se construieste este in dezvoltare si sunt inconveniente - distanta mai mare fata de magazine, scoli si mijloace de transport - multi cumparatori aleg o locuinta in aceste ansambluri datorita faptului ca apartamentele sunt finisate la cheie si nu mai necesita investitii suplimentare, care nu pot fi finantate prin banca”, sustin reprezentantii HomeFinders.

Primele sase luni ale anului au adus si o crestere semnificativa a volumului de oferte scoase pe piata. Cu un numar total de 9.379 oferte de apartamente situate in zonele centrale, semicentrale si de Nord, in semestrul I 2015 s-au inregistrat cresteri de 14,51%, comparativ cu prima jumatate a anului trecut.

Volumul de oferte inregistrat in prima jumatate a anului 2015 a avut o evolutie relativ constanta in lunile februarie, martie, aprilie si mai, spre deosebire de semestrul I 2014, cand volumul oscila de la o luna la alta.

Studiul realizat de echipa de consultanti imobiliari HomeFinders se bazeaza pe analiza preturilor medii solicitate de proprietari, precum si a volumului de oferte, inregistrate in semestrul I al acestui an, comparativ cu semestrul I 2014.

Allianz-Tiriac: Toti clientii ar fi despagubiti in caz de cutremur major

Allianz-Tiriac Asigurari are capacitatea sa plateasca despagubirile tuturor clientilor in caz de cutremur major, cu o severitate dubla fata de cel luat in calcul de ASF la testele de stres, sustine Remi Vrignaud, CEO Allianz-Tiriac Asigurari. Mai mult, dupa plata despagubirilor, compania ar ramane cu o solvabilitate de peste 100%, pe Solvency II.

Potrivit lui Vrignaud, compania ar avea capacitatea de a plati daune de peste 700 de milioane de euro in caz de cutremur. "Cifra ia in calcul un scenariu de cutremur cu severitate chiar mai mare decat cea proiectata in cadrul exercitiului derulat de ASF. Toti clientii nostri, fara exceptie, fie ei proprietari de locuinte sau companii, ar fi despagubiti pana la ultimul leu care li s-ar cuveni, conform conditiilor de asigurare”, a explicat oficialul Allianz-Tiriac Asigurari.

Chiar si in cazul in care, pe langa producerea unui cutremur major, s-ar consemna o situatie critica in care toate companiile de reasigurari partenere ale Allianz-Tiriac ar intra in incapacitate partiala de plata, capitalurile proprii s-ar mentine in teritoriu pozitiv, iar capacitatea de despagubire a companiei ar ramane aceeasi, sustine CEO-ul companiei. 

„In consecinta, daca vorbim despre riscuri catastrofice, pentru asiguratorii din Romania (si nu numai), reasigurarea reprezinta singura optiune viabila pentru asumarea obligatiilor specifice acoperirii acestora", a mai spus Vrignaud.

El a precizat ca societatea de asigurari detine capitaluri proprii mult peste cerintele actuale de solvabilitate, fiind pregatita pentru tranzitia la noul regim de solvabilitate (Solvency II), care va intra in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2016.

Declaratiile oficialului Allianz-Tiriac vin in contextul in care, saptamana trecuta, Autoritatea de Supraveghere Financiara a dat publicitatii rezultatele testelor de stres din care a rezultat faptul ca niciun asigurator din Romania nu ar fi putut plati toate pagubele produse de un cutremur sever la 30 iunie 2014.

Codul de procedura fiscala, promulgat de presedinte

Presedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul pentru promulgarea Legii privind Codul de procedura fiscala, a anuntat Administratia Prezidentiala. Asta dupa ce, vineri, presedintele a respins Codul Fiscal si l-a retrimis in Parlament spre examinare. Motivul respingerii a constat in faptul ca masurile de relaxare fiscale nu sunt sustenabile. 
Decizia presedintelul este in contradictie cu opiniile oamenilor de afaceri. Acestia din urma au sustinut promovarea Codului fiscal, insa in privinta Codului de procedura fiscala au avut o serie de obiectii si sperau ca presedintele sa il retrimita in Parlament. 

Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei (CDR) apreciaza ca forma actuala a Codului Fiscal aduce claritate si predictibilitate pentru mediul de afaceri si ca este important ca noul cadru fiscal sa poata fi aplicat cat mai curand, dar sa ramana stabil si predictibil, cu efecte pe termen lung.

In schimb, pe partea de Cod de procedura fiscala consultantii fiscali au atras atentia in repetate randuri ca masurile menite sa “intareasca” administrarea fiscala vor afecta antreprenorii, ale caror drepturi vor fi din ce in ce mai reduse in fata unui ANAF din ce in ce mai abuziv. 

Codul de Procedura Fiscala a fost adoptat de Camera Deputatilor, in calitate de for legislativ decizional, in 24 iunie, data la care a fost aprobat si Codul Fiscal.

CJUE confirma decizia Concurentei in cazul fondurilor de pensii

Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) a confirmat ca fondurile de pensii private din Romania au incalcat normele UE in domeniul concurentei. Consiliul Concurentei din Romania a constatat acest aspect in 2010, in urma unei investigatii derulate pe aceasa piata. 
La acea vreme, Consiliul Concurentei a amendat, cu peste 5,2 milioane de lei (aproximativ 1,22 milioane de euro) 14 companii care au participat la o intelegere anticoncurentiala pe piata administrarii private a fondurilor de pensii obligatorii (Pilonul II) din Romania. 

Potrivit Consiliului Concurentei, intelegerea a vizat asa numitele "dubluri" (participanti inregistrati cu doua acte de aderare la fonduri de pensii diferite), in perioada de aderare initiala la fondurile de pensii administrate privat. Toate companiile sanctionate au actionat in instanta Consiliul Concurentei, solicitand anularea amenzii. Insa instantele au pronuntat solutii diferite pentru companiile participante la intelegere: in unele situatii mentinand sanctiunile, iar in altele anulandu-le. Astfel, s-a decis apelarea la Curtea de Justitie a Uniunii Europene

„In acest context, al litigiilor aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie avand ca obiect anularea amenzilor aplicate, instanta suprema a dispus sesizarea CJUE, in vederea obtinerii unor clarificari din partea acesteia cu privire la notiunile de restrangere „prin obiect” si de afectare semnificativa a concurentei”, se arata in comunicatul Consiliului Concurentei. 

In document se noteaza ca, in ceea ce priveste contextul economic si juridic in care se inscrie aceasta intelegere, CJUE a retinut ca legislatia nationala impunea obligativitatea aderarii persoanelor vizate la unul dintre fondurile de pensii private autorizate in acest scop. „Aceasta aderare devenea valida din punct de vedere legal doar la momentul inregistrarii sale la CNPAS. Totodata, persoanele care s-au inscris la mai multi administratori ai unor asemenea fonduri nu au efectuat o aderare valida si trebuiau repartizate intre aceste fonduri, in mod direct proportional cu numarul de personae a caror aderare fusese validata pentru fiecare dintre fondurile respective” se mai arata in comunicatul citat. 

Astfel, hotararea CJUE pronuntata in Cauza C-172/14 ING Pensii a validat sustinerile autoritatii de concurenta din Romania, stabilind ca acordurile de impartire a clientilor incheiate intre fondurile de pensii private in cauza principala constituie o intelegere care are un obiect anticoncurential, fara ca numarul de clienti vizati de aceste acorduri sa poata fi relevant in scopul aprecierii conditiei referitoare la restrangerea concurentei in cadrul pietei interne, se mai arata in comunicatul Consiliului.

Romanii dau mai putin de 100 de euro pe an pe asigurari

Romanii nu pun pret pe asigurari. Bugetul alocat anul trecut de un roman pentru asigurari a fost de 405 lei, de 20 de ori sub media europeana. Mai mult, 80% din acest buget a mers catre asigurarile generale, reiese din datele publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF). 
Cu un an in urma, suma alocata de  romani pentru asigurari a fost doar cu un leu mai mare decat anul acesta.

Asigurarile generale continua sa ii preocupe mai mult pe romani (casa, masina, alte proprietati), 80%, respectiv 323 de lei, au mers, catre acest gen de asigurari si doar 82 de lei catre asigurari de viata. 
Si bulgarii cheltuie mai mult pe produse de asigurare, circa 121 de euro (fata de mai putin de 100 de euro in Romania), in timp ce suma medie platita de un ungur se situeaza la 280 de euro. La polul opus, elvetienii, danezii si olandezii au cele mai mari bugete anuale pentru asigurari, de peste 4.000 de euro anual. 

Pe medie, un european cheltuie in jur de 2.000 de euro pe an pe produse de asigurare, iar cea mai are parte merge pe partea de asigurari de viata. 

ASF considera ca interesul redus al romanilor pentru asigurari este explicat prin nivelul scazut al veniturilor comparativ cu media europeana, ponderea ridicata a cheltuielilor cu utilitatile si cu consumul de stricta necesitate, dar si deteriorarea perceptiei populatiei asupra sistemului de asigurari ca urmare a dificultatilor financiare cu care se confrunta anumite societati. 

Majorari de capital la brokerii de asigurari

Brokerii de asigurari se conformeaza cerintelor de capital, insa intr-un ritm lent. Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a aprobat, in primul semestru din 2015, majorari de capital in valoare de 3,17 milioane de lei (713.562 de euro), pentru de 22 de brokeri. Insa, in prezent, doar 10% dintre brokeri detin capitalul impus de legislatie. 

In primele trei luni ale anului, 9 brokeri de asigurare si-au majorat capitalul social cu o suma cumulata de 1,88 de milioane de lei (423.102 de euro), iar in trimestrul al doilea, valoarea insumata a majorarilor de capital social, operata de 13 brokeri, a fost de 1,29 milioane de lei (290.460 de euro).

„Conform Normei 9/2015 privind autorizarea si functionarea brokerilor de asigurare si/sau de reasigurare, incepand cu data publicarii acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei, respectiv 22.04.2015, pentru a obtine autorizatia de functionare, brokerii de asigurare si/sau de reasigurare trebuie sa aiba un capital subscris si varsat a carui valoare nu trebuie sa fie mai mica de 150.000 de lei. Brokerii de asigurare si/sau de reasigurare, autorizati la data intrarii in vigoare a Normei 9/2015, au obligatia ca, pana la data de 31.12.2015, sa se conformeze cerintelor privind valoarea capitalului minim de 150.000 de lei. Neindeplinirea acestei obligatii are drept consecinta retragerea autorizatiei de functionare a brokerului de asigurare si/sau reasigurare, in conditiile stabilite de legislatia in vigoare”, se arata intr-un comunicat al ASF. 

Potrivit institutiei, la mai putin de 6 luni pana la intrarea in vigoare a noului plafon minim de capital social, doar 10% dintre brokerii autorizati indeplinesc cerinta de capital minim impusa prin Norma 9/2015. 

„Din analiza valorii capitalurilor proprii, inregistrate la 31.12.2014, rezulta ca 188 de brokeri aveau valori ale acestora mai mari de 100.000 lei, din care s-ar putea utiliza sume in vederea majorarii capitalului social, ceea ce inseamna ca peste 40% dintre brokerii activi au capacitatea de a-si majora capitalul social din capitalurile proprii/profitul înregistrat”, se mentioneaza in comunicat.

Garantii in crestere cu 40% pentru Prima Casa

Valoarea garantiilor pentru „Prima Casa”  acordate de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM ) in primul semestru al acestui an este cu 40,5% mai mare decat in aceeasi perioada a anului trecut. Astfel, suma garantata a fost de 1,3 miliarde de lei, pentru un numar de 15.600 de garantii. 
    
In perioada similara a anului trecut, au fost acordate 11.100 de garantii, in valoare totala de aproximativ 890 de milioane de lei.

Cele mai multe garantii au fost acordate, ca de obicei, in Capitala, respectiv 27,01% din total, pe locul doi fiind judetul Ilfov, cu 14,83%, urmat de Cluj, cu 6,47%, Timis, cu 6,28%, iar Brasov, Iasi, Constanta si Sibiu cu procente intre 3 si 5% fiecare.

Conform FNGCIMM, programul 'Prima Casa' a fost accesat cu preponderenta de tineri cu varsta cuprinsa intre 26 si 35 de ani, care au preferat achizitionarea apartamentelor cu doua camere. 

„Plafonul disponibil in acest moment in cadrul programului "Prima Casa" este de circa 978 de milioane de lei, suma ce include si aproape 18 milioane de lei, destinata garantarii creditelor in vederea achizitiei sau construirii unei locuinte de catre persoanele fizice cu cetatenie romana care locuiesc in strainatate - componenta diaspora a programului”, se arata intr-un comunicat al Fondului.  

De la inceputul programului, in 2009, si pana la data de 15 iulie 2015, FNGCIMM a acordat peste 148.500 de garantii, in valoare de aproape 2,8 miliarde de euro, pentru credite accesate ce depasesc un total de 5,64 miliarde de euro. Valoarea medie a finantarii accesate este de 38.024 euro.

Grecia: Bancile se deschid, TVA creste la 23%

Bancile din Grecia s-au deschis, luni, insa pentru populatie nu este niciun avantaj avand in vedere ca restrictiile la retragerea de numerar raman la 60 de euro pe zi sau 420 de euro pe saptamana. Mai mult, incepand din aceasta saptamana, grecii vor plati TVA de 23%, mai mare cu 10 procente decat pana acum, pentru o serie de bunuri si servicii.

Singurul avantaj consta in faptul ca nu vor mai fi obligati sa stea in fiecare zi la coada la bancomat, acum avand posibilitatea sa scoata toti banii odata, saptamanal, noteaza agentiile internationale de presa. 

Insa transferurile de bani in strainatate si deschiderea de noi conturi bancare vor fi in continuare interzise.

"Controlul capitalului si restrictiile privind retragerile de numerar vor fi mentinute, dar intram intr-o noua etapa, care speram ca va fi una de normalitate", a declarat presedintele asociatiei bancilor elene, Louka Katseli, pentru un post privat de televiziune.

Pe de alta parte, Grecia trebuie sa plateasca luni o datorie de 4,2 miliarde de euro catre Banca Centrala Europeana (BCE), fapt posibil dupa ce Uniunea Europeana a acordat vineri Greciei un imprumut pe termen scurt de 7,16 miliarde de euro. Sau va fi folosita, de asemenea, pentru plata unor datorii scadente inca de luna trecuta catre Fondul Monetar International, in valoare de aproape doua miliarde de euro. 

Bancile grecesti se deschid, limitele raman

Bancile din Grecia se vor redeschide luni, insa retragerile de numerar vor ramane limitate la 60 de euro pe zi, potrivit ministrului adjunct de Finante, Dimitris Mardas, citat de AFP. Si Bursa de la Atena ramane inchisa pana luni. 

"Cu incepere de luni, cetatenii vor putea merge la banci pentru orice operatiune", a declarat ministrul, la postul national de televiziune. 

Anuntul redeschiderii bancilor vine la cateva ore dupa ce Banca Centrala Europeana (BCE) a aprobat majorarea liniei de finantare de urgenta pentru bancile grecesti cu 900 de milioane de euro, la 90 de miliarde de euro, iar zona euro a dat unda verde negocierilor privind al treilea plan de ajutorare a Greciei pe o perioada de trei ani.

Autoritatile elene au decis inchiderea bancilor la finalul lunii iunie, dupa retrageri masive de numerar din partea cetatenilor greci ingrijorati. Masura a urmarit "protejarea sistemului financiar si a economiei Greciei, din cauza lipsei de lichiditati", potrivit Executivului de la Atena.

Sprijin secret al BCE pentru bancile grecesti din Romania si Bulgaria

Banca Centrala Europeana (BCE) a creat linii secrete de finantare pentru Romania si Bulgaria, pentru a convinge bancile centrale din cele doua tari sa nu sisteze sustinerea subsidiarelor bancilor grecesti, scrie Financial Times. In plus, Eurobank discuta preluarea a 80 de sucrsale Alpha din Bulgaria.

Informatia referitoare la acest sprijin, de tipul facilitatii de credit bilateral, a aparut imediat dupa ce Banca Centrala Europeana a decis sa extinda finantarea de urgenta a bancilor din Grecia cu 900 de milioane de euro, la aproape 90 de miliarde de euro.

Principalele patru banci grecesti, Piraeus Bank, National Bank of Greece, Eurobank si Alpha Bank detin active substantiale in Europa de Est, respectiv 12% din activele bancare din Romania (prin Piraeus Bank, Banca Romaneasca, Bancpost si Alpha Bank) si peste o cincime in Bulgaria.

Potrivit sursei citate, institutiile europene se tem ca, daca activele subsidiarelor locale ar intra sub controlul bancilor centrale nationale, bancile-mama ar fi afectate imediat, ceea ce ar putea da lovitura de gratie sistemului financiar elen.
 
Financial Times mai scrie ca BCE monitorizeaza situatia prin teleconferinte zilnice cu toate tarile unde bancile elene desfasoara operatiuni, intre acestea aflandu-se si Albania, Macedonia si Serbia.

Pe de alta parte, agentia Reuters noteaza ca grupul bancar elen Eurobank este in discutii avansate pentru a achizitiona aproximativ 80 de sucursale ale banci grecesti Alpha din Bulgaria. ”Board-urile celor doua banci se vor intalni in cursul zilei de vineri pentru a finaliza tranzactia”, a afirmat un oficial citat de agentia de presa. 

Bancile elene s-au angajat, in cadrul negocierilor dintre Grecia si creditori pentru al doilea pachet de asistenta financiara, sa-si restructureze operatiunile, sa renunte la o parte a activelor din Balcani si sa se concentreze pe piata interna. 

Cele doua banci grecesti, Eurobank si Alpha Bank au incercat sa fuzioneze in 2011, insa Alpha s-a retras in ultimul moment, din cauza faptului ca restructurarea datoriei statului elen de la acea vreme a produs Eurobank pierderi mult mai mari decat se anticipa. 

Eurobank detine banca romaneasca Bancpost, iar Alpha Bank subsidiara cu acelasi nume in Romania. 

Codul Fiscal a picat la promulgare

Presedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, Senatului cererea de reexaminare a Codului fiscal. Seful statului considera ca simpla relaxare fiscala, neinsotita de cresterea colectarii veniturilor si de o reasezare sustenabila a cheltuielilor bugetare, poate conduce la dezechilibre care vor greva asupra evolutiilor economice si sociale viitoare.

„Sustinem relaxarea si simplificarea fiscala prin reducerea unor taxe si impozite in conditiile in care sunt asigurate premisele pentru consolidare fiscala si predictibilitate. Din aceasta perspectiva, consideram ca noul Cod fiscal poate fi pus in aplicare numai dupa o riguroasa si temeinica analiza a implicatiilor intregului set de masuri fiscale si bugetare asupra constructiei bugetului general consolidat, atat pentru anul 2016, cat si pentru anii urmatori si numai cu respectarea obligatiilor asumate de Romania si a legislatiei interne referitoare la disciplina financiar-bugetara", se arata in cererea de reexaminare publicata pe site-ul Administratiei Prezidentiale.

In opinia presedintelui, "bunastarea economica unanim dorita de toate fortele politice din Romania in beneficiul cetatenilor si al agentilor economici poate fi atinsa numai printr-o abordare fiscal-bugetara responsabila, predictibila pe termen lung, in concordanta cu obiectivele de crestere economica sustenabila".

Leul creste fata de euro, scade in raport cu dolarul

Leul inchide saptamana in crestere fata de euro, insa se depreciaza constant fata de dolarul american. Pe parcursul ultimelor cinci sedinte valutare, moneda nationala a pierdut mai mult de sapte bani si jumatate in raport cu dolarul. Evolutia leului in raport cu dolarul este determinata de aprecierea monedei americane in fata euro pe plan extern.  

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a anuntat, vineri, un curs de 4,4184 lei pentru un euro, in scadere cu aproape trei bani de la 4,4464 lei/euro vinerea trecuta. 

Pentru moneda americana, BNR a calculat o cotatie de 4,0584 lei/dolar, in crestere de la 3,9830 lei/dolar la finalul saptamanii trecute. 

Leul s-a apreciat si in raport cu francul elvetian in saptamana care se incheie, pana la un curs de 4,2391 lei/franc, fata de 4,2474 lei/franc in urma cu o saptamana.

Euroins contesta rezultatul testelor de stres

Compania Euroins anunta ca a depus la Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) o contestatie referitoare la concluziile exercitiului de evaluare a activelor si pasivelor companiilor de asigurari (Balance Sheet Review – BSR). Conform unui comunicat, analiza a fost realizata in baza datelor din 30 iunie 2014, care nu mai sunt de actualitate. 

Potrivit raportului ASF, dat publicitatii la finalul evaluarii a 13 companii de asigurare, capitalurile proprii ale Euroins au fost ajustate cel mai mult de catre auditori in cadrul exercitiului de evaluare a activelor si pasivelor, cu 682,5 milioane de lei, reprezentand 48% din totalul ajustarilor aplicate, in valoare de 1,41 miliarde de lei. 

„Suma mentionata in raportul final se refera la situatia existenta acum mai bine de un an, respectiv la data de 30 iunie 2014, iar intre timp, Euroins Romania a parcurs cateva etape strategice de dezvoltare, cum ar fi: majorarea capitalului social pana la sfarsitul anului 2014 si semnarea la inceputul anului 2015 a unor noi contracte de reasigurare, programul actual de reasigurare fiind mult mai adecvat dimensiunii si necesitatilor companiei atat de moment, cat si conform estimarilor. Efectul pozitiv combinat al acestor doua masuri se cifreaza la aproximativ 350 de milioane lei”, se arata in comunicatul Euroins. 
 
In plus, potrivit documentului, conducerea Euroins si-a exprimat intentia de a majora capitalul social cu inca 100 de milioane lei pana la sfarsitul anului 2015, existand disponibilitatea dublarii acestei sume in cazul in care se va constata un necesar de capital peste estimarile curente.

„De asemenea, a fost implementata o strategie de segmentare a portofoliului mai adecvata profilului companiei, care sa conduca la o identificare mai profunda a factorilor de risc, introducandu-se in acelasi timp noi factori de risc bazati pe analize statistice, precum si identificarea unor clase de risc mult mai omogene, in vederea unei mai bune reflectari a riscurilor in procesul de tarifare, se subliniaza in comunicat. 

La sfarsitul primului semestru al anului 2015, Euroins Romania a raportat o crestere a primelor brute subscrise pana la aproximativ 361 de milioane de lei, in timp ce daunele platite in aceeasi perioada s-au situat la nivelul de 259 de milioane de lei.

Sistemul bancar din Grecia intra pe mana BCE

Restructurarea sistemului bancar este una din preconditiile impuse Greciei pentru un nou acord de bailout. Mai mult, statului elen i s-a impus sa transpuna in legislatia nationala o serie de reguli care sa dea dreptul Bancii Centrale Europene si autoritatilor de la Bruxelles sa identifice, sa divizeze sau sa inchida bancile cu probleme.

In aceste conditii, potrivit Reuters, sistemul bancar elen ar putea fi restructurat, cu pierderi impuse detinatorilor de obligatiuni si chiar persoanelor cu depozite mari, daca va fi nevoie. Pe de alta parte, guvernul grec pierde controlul sistemului bancar. 

Liderii zonei euro au inclus termenul de „rezolutie bancara” in comunicatul care prezinta intelegerea ce sta la baza inceperii negocierilor cu Atena pentru un nou pachet financiar. Asta presupune posibilitatea divizarii unei banci falimentare. Calculele zonei euro arata ca va fi nevoie de pana la 25 de miliarde de euro pentru recapitalizarea sau pentru acoperirea costurilor restructurarii bancilor, noteaza Reuters.

Bancile grecesti au pierdut un sfert din depozite din decembrie, iar doua cincimi din creditele acordate sunt neperformante. In aceste conditii, exista estimari potrivit carora numarul de banci mari ar putea fi redus de la patru - National Bank of Greece, Piraeus, Eurobank si Alpha Bank – la doua. Toate cele patru banci sunt controlate de stat si toate au subsidiare in Romania. 

Institutiile de credit din Grecia sunt inca inchise in asteptarea rezultatului reuniunii Consiliului guvernatorilor Bancii Centrale Europene (BCE), care ar putea decide majorarea plafonului finantarii de urgenta destinata creditorilor eleni, situat in prezent la 89 de miliarde de euro.

Depozitele garantate, in crestere

Numarul deponentilor persoane fizice in bancile romanesti, care se incadreaza in limitele acoperite de Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar (FGDB), a crescut in trimestrul doi din acest an fata de primul trimestru. De asemenea, si sumele aflate in depozite garantate au crescut in perioada mentionata, reiese din datele Fondului.  

Depozitele garantate de FGDB s-au majorat cu 8,7% in ultimul an, ajungand la 171,6 miliarde de lei la 30 iunie 2015. „Au fost consemnate cresteri pentru ambele categorii de deponenti – persoane fizice si persoane juridice, atat la depozitele in lei, cat si la cele in valuta”, se mai arata in comunicatul Fondului. 

Potrivit documentului, 99,6% din valoarea depozitelor populatiei la bancile participante intra in sfera de garantare a FGDB, respectiv 131,3 miliarde de lei la finalul lunii iunie, in crestere cu 7,4% fata de iunie 2014. Din acestea, 59,6%, respectiv 78,2 miliarde lei erau depozite in lei. 

Persoanele juridice garantate, in principal intreprinderi mici si mijlocii si alte categorii asimilate acestora, detineau depozite insumand 40,3 miliarde de lei, in crestere cu 13,2% fata de iunie 2014. „Si in cazul depozitelor persoanelor juridice, depozitele in moneda nationala, in suma de 29,1 miliarde de lei, detin ponderea majoritara, respectiv 72,2%”, se mai arata in comunicat. 

Astfel, la 30 iunie 2015, valoarea depozitelor garantate de FGDB reprezenta 60,3% din suma depozitelor la cele 31 de banci membre ale schemei de garantare a depozitelor din Romania.

In ceea ce priveste numarul deponentilor garantati, acesta a crescut cu 53.100 de persoane fizice si cu 14.300 de persoane juridice. „La 30 iunie 2015, FGDB garanta 13.797.118 persoane fizice si 899.664 persoane juridice”, mai reiese din comunicat.

In plus, 99,8% dintre deponentii garantati persoane fizice si 98,4% dintre deponentii garantati persoane juridice detin depozite ce nu depasesc plafonul de garantare de 100.000 euro, in echivalent lei.

Asta inseamna ca 0,2% din deponentii garantati, adica aproape 27.600 de persoane fizice, detin depozite de peste 100.000 de euro la bancile din Romania. FGDB garanteaza depozitele clientilor persoane fizice si juridice in limita a 100.000 de euro per deponent per banca.