Doar 100 de dosare de la Astra sunt avizate la plata, din totalul de 57.200

Intrarea Astra Asigurari in faliment nu este definitiva, dar nici Fondul de Garantare a Asiguratilor nu este pregatit sa inceapa platile pentru toti pagubitii societatii. Pana in data de 3 decembrie, Fondul a aprobat la plata doar 100 de dosare de dauna, in valoare de 450.000 de lei, din cele din cele 57.200 preluate de la companie. 

Prin intermediul unei informari adresate presei, institutia de garantare mentioneaza ca a luat act de hotararea instantei, de deschidere a procedurii de faliment pentru compania Astra Asigurari, insa aminteste ca decizia nu este insa una definitiva. 

„ Potrivit legii, art. 266 alin. 2 din Legea nr. 85/2014, Fondul de Garantare este in drept sa efectueze plati din disponibilitatile sale catre creditorii de asigurari doar dupa ramanerea definitiva a hotararii de deschidere a procedurii falimentului. In momentul de fata, FGA continua actiunea de verificare a dosarelor de dauna receptionate de la Astra Asigurari, pentru care s-au primit, conform legii, cereri de plata”, se mentioneaza in documentul citat. 

Potrivit informarii, pana la data de 03.12.2015, FGA a primit 7.500 de astfel de solicitari, inclusiv pentru dosarele noi, din care 700 de dosare au fost inaintate Comisiei Speciale a FGA, entitate care emite avizul final de plata. „Au fost aprobate la plata un numar de 100 de dosare”, se mai arata in informare.


Pe langa acestea, FGA a primit 5.200 de cereri pentru deschidere de dosare noi de dauna si, pana in prezent, a deschis 3.800 de dosare noi de dauna.

„Hotararea (Tribunalului din 03.12.2015 - n.r.)  nu modifica activitatea de primire si procesare a cererilor de plata (Anexa 6) ori a cererilor de deschidere a dosarelor de dauna, din partea pagubitilor Astra Asigurari”, se subliniaza in document.

Fondul a preluat de la Astra 57.200 de dosare de dauna la 1 octombrie

Fondul de Garantare a Asiguratilor a preluat de la societatea Astra Asigurari 57.200 de dosare de dauna la data de 01.10.2015. De asemenea, Fondul a preluat si cei peste doua milioane de asigurati ai Astra Asigurari, cu polite in vigoare in momentul declansarii procedurii de faliment. Si acestia au dreptul sa solicite rambursarea contravalorii politelor platite, pentru perioada ramasa pana la expirarea acestora.

La dobanzi negative, banii revin la saltea sau in consum

Multi dintre romanii care au economii in banci ar prefera sa cheltuiasca acei bani (10%) sau sa ii tina la saltea (33%), in loc sa ii lase la banca, daca dobanzile devin negative. Trei sferturi dintre acestia au declarat ca si-ar retrage banii din depozite intr-o astfel de ipoteza, reiese dintr-un sondaj realizat de ING Bank.

Doar 17% dintre cei cu depozite in banci ar cauta investitii alternative, de exemplu cele la bursa, mai reiese din sondaj. 

Deja 34,5% dintre participantii la sondaj afirma ca, din cauza dobanzilor foarte reduse, au optat pentru alte variante de economisire, in timp ce 65,5% dintre romani economisesc la fel. 

In acelasi timp, jumatate dintre cei care si-au modificat comportamentul afirma ca pun mai putini bani in depozite bancare, 32,5% aloca aceeasi suma dar au optat pentru forme de economisire pe perioada mai lunga, in timp ce numai 15,1% au crescut rata de economisire.

Sondajul a fost realizat in mai multe tari din Europa, dar si in SUA si in Australia, pentru comparatie. Din Europa, in sondaj au fost incluse Marea Britanie, Austria, Belgia, Franta, Italia, Germania, Luxemburg, Olanda, Spania, Cehia, Polonia, Romania si Turcia. La sondaj au participat 13.000 de consumatori din aceste tari. 

La nivelul tuturor tarilor in care s-a desfasurat studiul, 77% dintre respondenti au afirmat ca ar retrage bani din economiile pe care le au in banci in cazul in care dobanzile ar deveni negative. Cei mai multi ar muta banii catre investitii mai riscante sau i-ar pastra intr-un loc sigur. Doar o mica parte ar cheltui mai mult, si tot o mica parte ar economisi mai mult.

In Romania dobanzile sunt pozitive, pe hartie

In Romania, dobanzile nominale sunt real pozitive, teoretic, avand in vedere ca sunt cu plus in fata, iar inflatia este negativa. Insa, in tot mai multe cazuri, deponentii reclama faptul ca retrag mai putini bani decat au depus intr-un depozit la banca, din cauza comisioanelor practicate de banci (administare cont, retragere de numerar, alimentare cont etc.)

In Europa, dobanzile negative la depozite tind sa devina o regula, mai ales ca Banca Centrala Europeana (BCE) a decis, in aceasta saptamana, sa reduca si mai mult dobanda pentru facilitatea de depozit, care era deja negativa, pana la minus 0,3% pe an.    

Masurile BCE vin in contextul in care estimarea referitoare la inflatie s-a inrautatit. Oficialii BCE au redus prognoza pentru inflatia anuala din 2016 de la 1,1% la 1%, iar cea pentru 2017 de la 1,7% la 1,6%, nivel cu mult sub tinta institutiei, de aproape 2%.

BCE continua sa alimenteze bancile cu bani, dar acestea raman nemultumite 

Institutia europeana a decis sa extinda achizitiile de obligatiuni pana cel putin in martie 2017. Presedintele institutiei, Mario Draghi, a spus ca decizia a avut la baza faptul ca exista in continuare riscuri de incetinire a inflatiei. Pe de alta parte, pietele financiare s-au dovedit a fi dezamagite de masurile anuntate, in conditiile in care se asteptau si la o majorare a valorii alocate lunar pentru aceste achizitii, care acum se situeaza la 60 de miliarde de euro.

Programul de achizitii de obligatiuni al BCE, in suma totala de 1.100 de miliarde de euro, urma sa se incheie in septembrie 2016. Insa acum, presedintele BCE a declarat ca programul va continua „atat timp cat va fi necesar”, prin reinvestirea principalului recuperat pe masura ce obligatiunile cumparate in cadrul programului ajung la scadenta. "Facem mai mult pentru ca programul functioneaza, nu pentru ca nu are efect. Dorim sa consolidam ceea ce are succes", a explicat Draghi.

Pe de alta parte, BCE a imbunatatit usor estimarea referitoare la cresterea PIB-ului zonei euro in 2015 cu 0,1 puncte procentuale, la 1,5%. Pentru 2016 estimarea a fost mentinuta la 1,7%, iar cea pentru 2017 imbunatatita cu 0,1 puncte, la 1,9%.

Prima Casa, mai ieftina dar mai rara din 2016

Masurile din noul Cod Fiscal si salariile bugetarilor nu mai lasa loc in Bugetul pe 2016 pentru altceva. Prima Casa  se reduce la jumatate, iar pensia privata primeste o majorare cat sa nu se spuna ca nu a primit nimic. In schimb, Guvernul promite costuri mai mici pentru creditele din cadrul programului guvernamental. 
Marja de dobanda pentru creditele Prima Casa in lei scade, de anul viitor, de la 2,5 puncte procentuale la 2 puncte procentuale, insa plafonul total de garantii scade aproape la jumatate. Astfel, dobanda pentru aceste credite va fi ROBOR plus cel mult 2%, iar plafonul total de 1,5 miliarde de lei.

Pe de alta parte, pentru acest an, statul suplimenteaza programul, prin Hotarare de Guvern, cu 200 de milioane de lei si se ajunge, astfel, la un plafon total de 2,8 miliarde de lei. 

”Vom suplimenta cu 200 de milioane de lei plafonul pentru 2015, iar pentru anul viitor am decis o reducere a schemei la 1,5 miliarde de lei, in conditii actualizate de cost, de rata a dobanzii, adica ROBOR plus 2%", a declarat ministrul Finantelor Publice, Anca Dragu. 

Celelalte conditii de creditare raman neschimbate, inclusiv avansul de 5%, au mai spus oficialii din Finante. 

Contributia la Pilonul II creste cat sa nu inghete

Pentru pensiile obligatorii, administrate privat (Pilonul II), Guvernul a decis o majorare minima, de doar 0,1 puncte procentuale, la 5,1%, mult mai putin de 0,5 puncte procentuale, pasul anual prevazut in legislatie. Mai mult, administratorii de fonduri private de pensii solicitau majorarea contributiei cu un punct procentual pentru a se ajunge, in 2016, la contributia de 6%, prevazuta de aceeasi legislatie (diferenta de 0,5 puncte procentuale provine din faptul ca in 2009, pe fondul crizei financiare, statul a decis inghetarea contributiei la pensiile private, dar, de-a lungul timpului, factorii de decizie au promis ca aceasta diferenta va fi recuperata, ceea ce nu s-a intamplat). 

Ministrul Finantelor spera ca, cu aceasta majorare la limita, sa dea pietei un semnal ca sistemul nu va fi complet abandonat, din contra, ca diferenta va fi recuperata in viitor. ”Am decis sa facem o majorare pentru ca am vrut sa dam mesajul acesta, ca suntem constienti de problema demografica, stim problema pensiilor, este o mare problema pentru Romania, dar, pentru a asigura acest pachet de relaxare fiscala (cuprins in Codul Fiscal - n.r.) nu am mai avut loc pentru altceva", a explicat Anca Dragu. 

Ea indeamna, insa, populatia sa directioneze banii ramasi in buzunar din reducerea de taxe, a TVA in special, catre sistemul de pensii facultative - Pilonul III.

In prezent, contributia virata la Pilonul II de pensii este de 5%, iar in 2016 ar fi trebuit sa ajunga la 6%, cat prevede Legea nr. 411/2004. Conform graficului privind majorarea contributiilor la Pilonul II, din 2008 pana in 2016 acestea ar fi trebuit sa se majoreze de la 2% cu cate 0,5 puncte procentuale anual. 

Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) a transmis, deja, un apel noului Guvern sa respecte legea in vigoare si angajamentele fata de Comisia Europeana si sa majoreze in 2016 contributia pentru Pilonul II la 6% din venitul brut al participantilor, conform calendarului legal de contributii. Si aceasta in conditiile in care, in momentul respectiv, proiectul de buget anuntat de fostul ministru al Finantelor, Eugen Teodorovici, prevedea totusi o majorare a contributiilor cu 0,5 puncte procentuale, la 5,5% in 2016.

Darea in plata, asaltul final!

Legea darii in plata este pe cale sa ajunga la Cotroceni spre promulgare de catre presedintele Klaus Iohannis. Intr-acolo isi indreapta si bancherii asaltul, in speranta ca presedintele fie nu va promulga Legea, trimitand-o in Parlament spre reexaminare,  fie va sesiza Curtea Constitutionala pentru realizarea controlului prealabil de constitutionalitate. 

Intre timp, si spatiul public este bombardat cu opinii anti venite din partea institutiilor de credit, acestea reclamand faptul ca legea nu ii sprijina pe cei care au cu adevarat nevoie - oamenii din clasa de mijloc sau de jos, care s-au imprumutat pentru un apartament, in care locuiesc cu intreaga familie, si care nu mai au mijloacele banesti necesare pentru a plati creditul - ci pe samsarii imobiliari. 

Reprezentanti ai Asociatiei Romane a Bancilor, ai Bancii Nationale a Romaniei, ai bancilor comerciale (Banca Comerciala Romana, Raiffeisen Bank, BRD - Groupe Societe Generale, UniCredit Bank etc) s-au dedicat, in aceasta perioada, scrisului de opinii pe aceasta tema, reclamand neconstitutionalitatea Legii, caracterul european, incalcarea Codului Civil...si asa mai departe. 

Potrivit unor surse din piata, chiar reprezentantul Fondului Monetar International pentru Europa, Poul Thomsen, care a efectuat la finalul saptamanii trecute o vizita de o zi in Romania ar fi discutat cu presedintele tarii, cu premierul si cu guvernatorul BNR despre aceasta lege, exprimandu-si ingrijorarea cu privire la o eventuala aplicare in forma actuala. Dar oficialii romani sustin ca Romania sta bine pe picioarele sale, asa ca un nou acord cu institutia in cauza nu mai este necesar in perioada imediat urmatoare. 

Pe de alta parte, ce nu spun bancherii in interventiile lor este ca mediul bancar nu ar sprijini ”darea in plata” in nicio forma, nici daca s-ar aplica anumite filtre, astfel incat sa beneficieze doar cei care au cu adevarat nevoie. Motivatia lor consta in faptul ca Directiva UE 17 din 2014, care trebuie transpusa si de Romania in legislatia locala pana in martie 2016, ar putea reglementa inclusiv ”darea in plata”, insa doar pentru creditele nou acordate. 

UE lasa statelor membre libertatea de a decide cu privire la adoptarea in lege a darii in plata

La acest moment, in  Europa, darea in plata nu mai este reglementata decat in Spania. Iar modul in care s-a realizat acolo acest lucru este vehement criticat de Parlamentul European intr-o rezolutie aprobata recent. 

Parlamentul European critica in special impunerea de criterii pentru acceptarea procedurii, ceea ce a facut ca ea sa fie realizata pentru un numar extrem de restrans de persoane (putin peste 10% dintre cei care au aplicat). 

Ministerul Afacerilor Externe, institutia care supervizeaza armonizarea legislatiei romanesti la cea europeana, a comunicat recent ca Directiva UE 17 din 2014 nu contine prevederi care sa fie incalcate de forma legii adoptata de Parlamentul Romaniei.

Asa cum arata si pozitia MAE, singurele cerinte prevazute la nivel european sunt ca statele membre sa nu se opuna acestei solutii si, in cazul in care in urma executarii unui imobil ramane o datorie de rambursat, statele trebuie sa ia masuri de facilitare a rambursarii, dar “cu scopul de a proteja consumatorii”.

In Romania, executarile silite operate prin punerea in vanzare a imobilului ipotecat, au  adus consumatorul in cea mai defavorabila situatie posibila, respectiv de a-si pierde proprietatea, inclusiv alte bunuri executate de banca, si de a ramane, totusi, indatorat, fara nicio posibilitate legala de a fi absolvit de datorie.