Monday, November 27, 2017

Bancpost dispare dupa 26 de ani de activitate

Bancpost iese din peisajul bancar romanesc dupa 26 de ani de activitate. Institutia va fi preluata de numarul doi din piata dupa active, Banca Transilvania. Tranzactia, care consta in vanzarea unui pachet de 99,15% din actiuni de catre Eurobank a fost perfectata joi de Consiliul de Administratie al BT.

In cadrul tranzactiei, Banca Transilvania dobandeste si participatii in capitalul social al societatilor din Grupul Eurobank din Romania, respectiv ERB Retail Services IFN SA si ERB Leasing IFN SA.

„Dorim sa precizam ca atat Banca Transilvania cat si Bancpost vor actiona ca entitati separate pana la finalizarea tranzactiei, urmand ca doar dupa aceasta data sa aiba loc procesul de integrare a Bancpost in cadrul BT. Integrarea Bancpost in cadrul BT va avea loc dupa indeplinirea procedurilor legale si dupa solicitarea si obtinerea tuturor aprobarilor necesare din partea autoritatilor competente”, se mentioneaza intr-un comunicat al BT transmis Bursei de Valori Bucuresti (BVB). 

Acesta este primul pas in preluarea Bancpost. Urmatorul consta in obtinerea aprobarilor de la Banca Nationala a Romaniei (estimata pentru trimestrul doi din 2018) si apoi integrarea Bancpost in business-ul BT. 

Ce cota de piata va avea BT dupa preluarea Bancpost?

In urma tranzactiei, Banca Transilvania se apropie de locul I in top-ul activelor, avand in vedere ca, la finalul anului trecut, BCR detinea 16,28% din activele sistemului bancar romaneasc, iar Banca Transilvania avea o cota de 13,15% si Bancpost, situata pe locul noua, detinea 2,96% din piata. Astfel, impreuna, BT si Bancpost insumau active de 63,436 miliarde de lei (cota de piata de 16,21%).

Bancpost a fost infiintata in anul 1991, in anul 2002 a fost privatizata integral, iar in 2003 Eurobank (Eurobank Ergasias) a devenit actionarul majoritar al bancii. In prazent, banca are active totale de 2,8 miliarde de euro si o retea de 147 de sucursale in Romania. 

Vanzarea Bancpost confirma tendinta bancilor grecesti de a isi reduce expunerea peste hotare si sa isi intareasca capitalul, fortate fiind de conditiile impuse de finantatorii internationali prin cel de-al treilea pachet de asistenta financiara acordat Greciei. 

Aceasta tranzactie vine la scurt timp dupa o alta in care o banca cu capital elen a semnat un acord de preluare. Este vorba de Banca Romaneasca, detinuta anterior de National Bank of Greece, preluata de OTP Bank printr-o tranzactie anuntata la jumatatea acestui an. 

La randul sau Piraeus Bank, controlata de grupul elen cu acelasi nume, a facut obiectul unor discutii avansate de preluare, in 2015, cu fondul american de investitii J.C. Flowers. 

Tranzactia, insa, a picat chiar la final de an. La momentul respectiv, conducerea de la Atena a respins oferta americanilor si a decis sa mearga inainte cu operatiunile din Romania pe cont propriu prin restructurare si curatare a bilantului in speranta ca vor obtine un deal mai bun in viitor.

O alta banca disparuta anul acesta de pe piata, desi tranzactia s-a parafat in 2016, este Carpatica, dupa preluarea de catre Nextebank, care ulterior si-a schimbat numele in Patria Bank.

Conso.ro la ZF Live: Impactul cresterii ROBOR asupra debitorilor

Alin Iacob, Managing Partner Conso.ro, a fost invitat din nou la emisiunea de business ZF Live a Ziarului Financiar, unde a vorbit despre turbulentele de pe piata monetara si valutara si despre impactul acestora asupra romanilor imprumutati la banci. 

„ Sunt tensiuni foarte mari si pe piata valutara si pe piata monetara. Milioane de romani privesc cu mare ingrijorare la ce se va intampla in perioada urmatoare“, a spus Alin Iacob, Managing Partner Conso.ro, in cadrul emisiunii de business ZF Live.

El a mentionat impactul devastator asupra celor care au optat pentru conversie din franci elvetieni in lei, in sensul in care dupa ce au fost afectati dramatic de aprecierea francului, se pregatesc acum pentru un nou soc, ca urmare a cresterii accelerate a indicelui ROBOR, de care depind acum cele mai multe credite in lei. 

“Nu ar fi nicio surpriza sa ne prinda primavara cu un ROBOR mult mai mare decat este in momentul de fata. creditele in valuta poarta cu ele riscul valutar, dar nici cele  in lei legate de ROBOR nu par sa reprezinte o optiune foarte buna“, spune Alin Iacob. 

El a explicat insa ca legea le permite bancilor sa nu aplice direct noile valori ale ROBOR in contractele de credit ale consumatorilor, in conditiile in care Ordonantele 50/2010 si 52/2016 stipuleaza ca bancile pot aplica, in functie de politica lor comerciala, un nivel mai redus al indicelui de referinta sau al marjei.

„Sigur ca acest lucru se poate intampla pe perioade de timp limitate. O perioada, bancile ar putea face lucrul acesta, pentru situatii speciale si in special pentru categoriile cele mai vulnerabile de clienti. Totusi, pe termen lung, trebuie gasite si alte solutii, daca nu vrem ca si creditele in lei sa devina neperformante“.