Unda verde pentru Comitetul National de Supraveghere Macroprudentiala

Legea privind constituirea Comitetului National pentru Supravegherea Macroprudentiala a fost promulgata de catre presedintele Klaus Iohannis, dupa ce, anul trecut, acesta a trimis-o in Parlament spre reexaminare. Fata de varianta initiala, actul normativ contine cateva modificari, in conformitate cu cerintele din cererea presedintelui.

Printre acestea, se numara faptul ca cei noua membri ai conducerii Comitetului nu vor beneficia de imunitate penala si civila, asa cum prevedea Legea in prima formula. Conform actului normativ, Comitetul va fi condus de un Consiliu General, format din noua membri, respectiv guvernatorul, prim-viceguvernatorul, cei doi viceguvernatori si economistul-sef ai Bancii Nationale a Romaniei, presedintele si prim-vicepresedintele Autoritatii de Supraveghere Financiara si doi reprezentanti ai Guvernului, desemnati de primul-ministru. Presedintele Comitetului va fi guvernatorul BNR.



De asemenea, directorul Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar, institutie cu responsabilitati in procesul de solutionare a situatiei institutiilor de credit aflate in dificultate, va participa la sedintele Comitetului, fara a avea drept de vot.

Recomandarile Comitetului devin consultative

Un alt aspect sesizat de presedintele Iohannis in cererea de reexaminare si eliminat din lege se refera la recomandarile facute de Comitet. Initial, legea presupunea ca acestea sunt obligatorii pentru Guvern. Acum, recomandarile emise de noua entitate vor fi consultative.

Destinatarii recomandarilor Comitetului sunt fie BNR si ASF, in calitate de autoritati de supraveghere financiara sectoriala, fie Guvernul Romaniei. In textul initial al legii se reciza ca "Destinatarii (...) trebuie sa adopte masurile corespunzatoare, inclusiv emiterea de reglementari, in vederea respectarii recomandarilor sau, dupa caz, sa intreprinda actiuni in vederea diminuarii riscurilor asupra carora au fost avertizati. Destinatarii trebuie sa informeze Comitetul cu privire la masurile adoptate sau sa furnizeze o justificare corespunzatoare in cazul in care nu au adoptat astfel de masuri".

In noua forma, destinatarii recomandarilor sau avertizarilor Comitetului “pot sa adopte masurile corespunzatoare, inclusiv emiterea de reglementari, in vederea respectarii recomandarilor sau, dupa caz, pot sa intreprinda actiuni in vederea diminuarii riscurilor asupra carora au fost avertizati. Destinatarii informeaza Comitetul cu privire la masurile adoptate sau, in cazul in care nu au adoptat astfel de masuri, informarea va cuprinde motivele neadoptarii acestora".

Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala va functiona ca structura de cooperare interinstitutionala, fara personalitate juridica, cu rolul de a asigura coordonarea supravegherii macroprudentiale la nivel national.

Constituirea Comitetului a fost intens criticata, principalele obiectii vizand faptul ca recomandarile institutiei ar fi de fapt obligatorii si ca acest comitet nu ar fi altceva decat un supraguvern in care membrii au imunitate.

Fed continua majorarea dobanzilor

Asteptarile privind majorarea dobanzilor continua sa se confirme. Rezerva Federala Americana (Fed) a majorat dobanda de politica monetara, pentru a doua oara in 3 luni. Decizia a avut la baza estimarile privind un ritm constant al cresterii economice, crearii de locuri de munca si revenirea inflatiei in apropierea tintei bancii centrale.

Astfel, dobanda cheie a Fed a crescut cu 0,25 puncte procentuale, in intervalul 0,75%-1% pe an.

Presedintele bancii centrale americane, Janet Yellen, a declarat, la finalul sedintei de politica monetara, ca noi majorari de dobanda vor fi operate cu conditia ca economia sa continue sa creasca in ritmul anticipat, pana la atingerea unei rate a dobanzii in jurul a 3% pe an.

Aceasta avertizeaza, insa, asupra faptului ca eventuale modificari ale politicii fiscale ar putea altera perspectiva asupra majorarilor de dobanda, insa sustine ca este prea devreme pentru a estima schimbarile pe care Congresul si Casa Alba le vor aduce in politicile din domeniile taxarii, cheltuielilor bugetare si legislatiei fiscale, sau impactul acestora asupra economiei.

Pentru 2017, Fed are in plan trei astfel de cresteri de dobanda, de cate 0,25 puncte procentuale fiecare. 

Ce efecte va avea majorarea dobanzii in SUA?

In acest context, analistii se asteapta la o migrare a capitalurilor catre SUA, in special din pietele emergente, ceea ce va determina aprecierea dolarului in fata monedelor din statele mentionate. 

Si in Romania, economistii sustin ca majorarea dobanzilor in SUA ar putea cauza iesiri de fonduri, care ar pune presiune pe leu in sensul deprecierii acestuia. 

De asemenea, pe piata romaneasca este asteptata cresterea dobanzilor, avand in vedere ca acestea se afla la minime istorice. 

Bancherii romani, intre prudenta si oportunitate

Avand in vedere ca imprumuturile in moneda locala sunt raportate la indicii de referinta ai pietei monetare (ROBOR) o serie de bancheri avertizeaza cu privire la faptul ca majorarea dobanzilor ar putea crea probleme pe viitor clientilor la plata ratelor, dar si bancilor in cazul in care tot mai multi clienti ar avea dificultati la rambursare. 

Altii, insa, spun ca acum este momentul sa se contracteze cat mai multe credite, avand in vedere nivelul redus al dobanzilor. 

Presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Sergiu Oprescu, a facut, din nou, apel la prudenta in acordarea creditelor, pe fondul probabilitatii ridicate ca dobanzile sa creasca in perioada imediat urmatoare. 

“In Romania suntem in acest moment la un minim al ratelor de dobanda. Modul in care construim portofoliile de active este important atat pentru noi cat si pentru client, pentru ca riscul ca dobanzile sa creasca este mai mare acum, cand Robor la 3 luni este 0,8%, decat in urma cu patru ani, cand indicatorul era la 3 – 4%. (...) Datoria noastra este sa aducem aceste riscuri in fata clientilor si sa le explicitam”, a mentionat Oprescu in cadrul unei conferinte de specialitate. 

In schimb, directorul general adjunct al BRD-Groupe Societe Generale, Petre Bunescu, sustine ca acest cadru economic, cu dobanzi reduse, este “extrem de favorabil pentru business”. 

Mai mult, el nu vede “o evolutie dramatica in sensul cresterii dobanzilor”, si sustine ca “nu ar trebui sa fie motive de ingrijorare pentru cineva sa apeleze la un credit”. 

Robor la trei luni se afla, in prezent, la un nivel foarte redus, de aproximativ 0,8%, dupa ce anul trecut a atins minimul istoric, in septembrie si octombrie, de 0,68%.

Si guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a avertizat, recent, cu privire la iminenta crestere a dobanzilor in perioada imediat urmatoare.