25.000 de clienti BCR au accesat programul Scade Rata

Banca Comerciala Romana continua programul Scade Rata. In trei luni de la lansare, 25.000 de clienti cu credite ipotecare sau de consum cu ipoteca, in euro, au acceptat oferta bancii. Potrivit unui comunicat de presa, clientii care au acceptat oferta BCR si-au redus valoarea ratei lunare cu 25%, in medie.

Potrivit unui comunicat al bancii, cea mai mare reducere a unei rate lunare a fost de 1.100 de euro. Suma medie economisita de clientii care au accesat Scade Rata este de 12.500 de euro, pe perioada de creditare ramasa, iar valoarea medie a unui credit la nivel national este de 26.500 de euro.

Oferta, lansata la inceputul lunii septembrie, presupunea conditii noi de creditare pentru cei vizati, cu o dobanda fixa pe 5 ani de 4,95%/an pentru clientii de credite ipotecare, in euro, si de 5,95% pe an pentru cei cu credite de nevoi personale cu ipoteca. Dupa aceasta perioada, dobanda va fi calculata la ROBOR/EURIBOR/LIBOR la 6 luni plus 3%, respectiv plus 4% pentru clientii cu credite cu garantie imobiliara.

Ulterior, BCR a completat oferta cu dobanda fixa pe 10 ani, de 5,45% pe an pentru credite ipotecare, si de 6,45% pe an pentru crediteled e consum cu ipoteca. Dupa expirarea perioadei de dobanda fixa, aceasta urmeaza sa fluctueze dupa aceeasi formula. 

Vizati de oferta BCR eu fost cei 50.000 de clienti cu credite ipotecare sau de consum cu ipoteca in euro.

Prima Casa continua, Prima Masina franeaza

Programul guvernamental Prima Casa continua si in 2016, insa cu un plafon redus aproape la jumatate, dar bancile au mai primit pe final de 2015 o suplimentare de 200 de milioane de lei. Banca Transilvania primeste cea mai mare suma suplimentara, de 46 de milioane de lei. 

A doua, in ordine descrescatoare a valorii alocarilor suplimentare, este BRD-Groupe Societe Generale, cu 44 de milioane de lei, urmata de Banca Comerciala Romana cu 42 de milioane de lei. 

CEC Bank primeste suplimentar, anul acesta, 28 de milioane de lei pentru Prima Casa, ING Bank - 17 milioane, Alpha Bank - 9 milioane de lei, Raiffeisen Bank - 8,5 milioane de lei, UniCredit Bank - 2,5 milioane de lei, Banca Romaneasca - 1,3 milioane de lei, Intesa Sanpaolo Bank si Credit Agricole Bank, cate 500.000 de lei fiecare, Bancpost - 400.000 de lei, Creditcoop - 200.000 de lei si Bank Leumi - 100.000 de lei. 

Ministerul Finantelor Publice a suplimentat, prin Hotarare de Guvern, plafonul pentru acest an al programului Prima Casa cu 200 de milioane de lei, si a transmis sumele repartizate de bancile inscrise in program, calculate conform algoritmului care sta la baza alocarii sumelor din plafoanele de garantare suplimentare prevazut de legislatie. 

De anul viitor, programul urmeaza sa se modifice, astfel incat plafonul total scade de la 2,8 miliarde de lei anul acesta la 1,5 miliarde in 2016. In plus, marja maxima de dobanda aplicata de banci peste indicele de referinta ROBOR scade de la 2,5 puncte procentuale la 2 puncte. Celelalte conditii de creditare raman neschimbate, inclusiv avansul de 5%, a anuntat recent ministrul Finantelor Publice, Anca Dragu.

Guvernul analizeaza oportunitatea continuarii programului Prima Masina

In schimb, programul Prima Masina nu s-a bucurat de acelasi succes. Desi abia a fost lansat in primavara acestui an, Guvernul se gandeste deja sa renunte la el. 
In program s-au inscris 13 banci, insa in sapte luni (din aprilie pana in octombrie) au fost acordate doar 161 de garantii pentru achizitionarea de autoturisme, in valoare de 2,7 milioane de lei.
Suma alocata de Guvern pentru acest an este de 350 de milioane de lei, din care se estima ca vor fi cumparate circa 20.000 de masini noi.
Creditele acordate in cadrul programului sunt pe maxim 5 ani, valoarea masinii nu poate depasi 50.000 lei plus TVA, iar dobanda este plafonata la ROBOR la 6 luni plus 3 puncte procentuale.

Valoarea garantiei de stat poate fi de maximum 50% din valoarea finantarii, exceptand dobanzile, comisioanele si spezele bancare. 

Puteau beneficia de acest program persoanele care, la data solicitarii creditului, au varsta  minima de 18 ani si capacitate deplina de exercitiu, declara pe propria raspundere ca nu au mai detinut in proprietate un autoturism nou, nu inregistreza restante la plata altor credite bancare si  nu au obligatii de plata restante la bugetul general consolidat. De asemenea, potentialii beneficiari trebuie sa dispuna de un avans de minimum 5% din pretul de achizitie al autoturismului, care va fi asigurat printr-o polita de asigurare de tip CASCO, pe toata durata de valabilitate a garantiei.

Aprecierea leului se lasa asteptata

Aprecierea timida a monedei nationale in fata euro din aceasta saptamana a fost intrerupta si de scurta durata. Dupa ce reusise sa scada, joi, sub pragul de 4,5 lei pentru un euro, cursul a revenit pe crestere si a ajuns, vineri, la 4,5145 lei/euro, maximul acestei saptamani. 
Totusi, moneda nationala incheie saptamana sub cotatia de vinerea trecuta, de aproape 4,53 lei/euro, maximul ultimilor doi ani, potrivit cotatiilor BNR. 

Leul a castigat teren joi in fata euro datorita aprecierii dolarului pe fondul deciziei Rezervei Federale Americane (Fed) de majorare a dobanzii de politica monetara, prima din ultimii zece ani. Desi modesta, cresterea dobanzii din intervalul 0 – 0,25% in intervalul 0,25% - 0,5% da investitorilor incredere in economia americana si in moneda nationala.

Insa pe piata valutara din Romania, deprecierea leului a inceput imediat dupa anuntul BNR de joi, iar vineri s-a confirmat. 

In schimb, celelalte monede din regiune au castigat in valoare in fata euro, semn ca de data aceasta deprecierea nu ma are loc din cauza sentimentului investitorilor fata de tarile din regiune. 

Analistii sugereaza faptul ca deprecierea este generata de ordine comerciale (cumparari de valuta pentru onorarea unor contrate –n.r.) si se asteapta ca leul sa se aprecieze in sesiunile urmatoare, daca presiunile din partea ordinelor se domolesc.

Leul s-a depreciat si in raport cu celelalte valute 

In fata dolarului american, moneda nationala a pierdut aproape patru bani pe parcursul saptamanii, de la un curs de 4,1326 lei/dolar vinerea trecuta, la 4,1722 lei/dolar la cursul BNR din ultima zi a intervalului. La inceputul saptamanii, leul dadea semne de apreciere in fata dolarului, cursul scazand pana la 4,0865 lei/dolar marti, insa ulterior a revenit pe crestere. 

In raport cu francul elvetian, leul a inchis saptamana la o cotatie de 4,1904 lei/franc, destul de aproape de cea de vinerea trecuta, insa pe parcursul saptamanii cei cu credite in moneda elvetiana capatasera sperante dupa doua sedinte de apreciere. Trendul, insa, s-a inversat, si cursul a inchis in crestere saptamana.

Darea in plata, inapoi in Parlament

Presedintele Klaus Iohannis a trimis in Parlament, spre reexaminare, Legea privind darea in plata. Seful statului considera ca exista neconcordante intre articolele legii si definirea unor termeni. In plus, presedintele Klaus Iohannis este de parere ca, in forma actuala a Legii, exista prea multe derogari de la Codul civil.

Seful statului sustine ca Legea darii in plata este binevenita, insa in forma adoptata de Parlament risca sa creeze noi dificultati celor care au credite imobiliare. "In loc sa-i ajute pe cei care au credite imobiliare, Legea risca sa creeze noi dificultati, mergand chiar pana la imposibilitatea aplicarii ei. Terminologia neclara, necorelarea cu legislatia in vigoare si crearea unor situatii de inechitate intre beneficiarii legii sunt cateva dintre problemele actului normativ. De aceea, am retrimis astazi legea spre reexaminare Parlamentului. Este atributul Legislativului sa defineasca mai riguros termenii folositi, astfel incat sa fie eliminate neclaritatile si evitate confuziile", scrie presedintele intr-o postare pe Facebook.

Astfel, in cererea de reexaminare, seful statului a formulat obiectii cu privire la aspectele mentionate si la derogarile de la Codul civil, considerand ca Parlamentul trebuie sa gaseasca alte solutii legislative decat aceste derogari.

Presedintele cere „securitate juridica” pentru cei care nu-si mai pot plati ratele 

„Darea in plata trebuie legiferata astfel incat sa preintampine sau sa diminueze hazardul moral in relatia dintre creditor si debitor, intr-un context contractual in care comportamentele economice ale acestora sa fie ghidate de principiul responsabilitatii in privinta drepturilor si obligatiilor lor legitime. Pe de alta parte, reglementarea raporturilor contractuale dintre debitorii aflati in imposibilitatea de a-si achita creditele ipotecare pentru achizitionarea de locuinte si creditorii acestora raspunde, totodata, unei problematici care are si profunde conotatii sociale si pentru care solutiile legislative trebuie sa ofere celor aflati intr-o asemenea situatie predictibilitate si securitate juridica. Din aceste perspective, consideram ca actele normative in materie trebuie sa fie clare si lipsite de orice echivoc, doar astfel putand fi realizat scopul avut in vedere de legiuitor”, se mentioneaza in cererea de reexaminare. 

Intre timp, insa, bancile isi intaresc opozitia fata de Lege cu interventii de la Banca Centrala Europeana. Institutia a transmis, vineri seara, un aviz semnat de presedintele Mario Draghi si publicat pe site-ul institutiei, in care sustine ca introducerea de masuri cu efect retroactiv, precum proiectul de lege privind darea in plata, risca sa compromita siguranta juridica si nu respecta principiul asteptarilor legitime. Documentul mai precizeaza ca autoritatile romane trebuie sa evalueze daca retroactivitatea proiectului de reglementare respecta principiile Constitutiei Romaniei.

Legea privind darea in plata a fost adoptata de Parlament in urma cu trei saptamani. Presedintele are voie sa retrimita in Parlament o singura data o lege adoptata de forul legislativ.

Fed a majorat dobanda pentru prima data in 10 ani

Banca Centrala a SUA (Fed) a majorat, in sedinta de miercuri, dobanda de politica monetara pentru prima data in aproape 10 ani, pana la un nivel cuprins intre 0,25% si 0,5%. Decizia semnaleaza faptul ca economia nationala a depasit daunele provocate de criza financiara din perioada 2007-2009. 
Potrivit institutiei, acesta este doar inceputul unui nou ciclu de politici monetare, dupa aproximativ sapte ani in care dobanzile au fost mentinute aproape de zero.

De la sfarsitul anului 2008 si pana in prezent dobanda de politica monetara a Fed a fost mentinuta intre 0 si 0,25% pentru a sustine relansarea economiei. Aceasta este prima majorare a costului creditului decisa de Fed din iunie 2006 incoace. 

Potrivit presei internationale, Fed estimeaza ca dobanda va creste gradual in urmatorii ani, pana la nivelul tintit pe termen lung de 3,5%. Pentru finalul anului 2016, Fed estimeaza un nivel al dobanzii cheie de 1,4%.

De asemenea, Comitetul de politica monetara al Rezervei Federale (FOMC) a majorat si dobanda platita pentru rezervele excedentare pe care bancile le depun la banca centrala pana la 0,5%.

In pofida unei inflatii aflate mult sub tinta Fed de 2% pe an si a unei cresteri economice modeste, banca centrala a SUA noteaza ca piata muncii si sectorul constructiilor au inregistrat imbunatatiri in ultimele luni, iar cheltuielile populatiei si investitiile companiilor in mijloace fixe au crescut intr-un ritm alert, se arata in comunicatul Fed . In document se subliniaza faptul ca decizia de a majora costul creditului a fost adoptata in unanimitate.

Chiar daca este vorba de o majorare modesta (cu 0,25 puncte procentuale), aceasta va creste costurile cu imprumuturile pentru toata lumea de la guverne straine la companii si pana la cumparatorii de case si automobile, dar ii va recompensa suplimentar pe cei care isi tin economiile la banca, mai scrie presa internationala.

Pietele financiare se asteptau la aceasta majorare, avand in vedere recentele date statistice care arata ca economia americana continua sa creeze noi locuri de munca intr-un ritm sustinut. 

Pe de alta parte, Fed a dat publicitatii noile sale prognoze privind cresterea economica, inflatie si rata somajului in urmatorii doi ani care sunt in mare parte neschimbate cu cele din luna septembrie, rata somajului fiind asteptata sa scada pana la 4,7% anul viitor, iar economia sa avanseze cu 2,4%. In privinta inflatiei, Fed anticipeaza ca aceasta va urca la 1,6% in 2016, de la un nivel de doar 0,4% in acest an. 

Bursele cresc, dolarul se apreciaza

Bursele europene au inregistrat cresteri semnificative in prima parte a sedintei de tranzactionare de joi, dupa decizia Fed de a majora dobanda cheie.

Pe piata valutara, dolarul american s-a apreciat in fata monedei unice europene, ceea ce a determinat si aprecierea leului in fata euro, dar scaderea in fata monedei americane. Astfel, la cursul Bancii Nationale a Romaniei, raportul leu/euro a scazut joi sub pragul de 4,5 lei, in timp ce dolarul a castigat peste doi bani si a fost cotat la 4,1456 lei/dolar.

Darea in plata, intre argumente si amenintari

Legea privind darea in plata continua sa incinga spiritele. In timp ce presedintele Klaus Iohannis nu se grabeste sa ia o decizie, bancherii sunt tot mai agresivi in demersurile lor de a bloca aparitia actului normativ. Pe de alta parte, reprezentantii debitorilor spun ca orice amanare echivaleaza cu toti mai multi oameni aruncati in strada. 
Acestia din urma au avut chiar joi o intalnire cu consilierul prezidential pe probleme de Politici Economice si Sociale, Cosmin Marinescu, in cadrul careia au fost prezentate argumente in favoarea promulgarii legii darii in plata in forma actuala, evocandu-se totodata si vulnerabilitatile pe care le presupune prelungirea dezbaterilor pe aceasta tema.

”Argumentele au vizat atat considerente de oportunitate, cat si de conformitate cu legislatia nationala si cu cea europeana, fiind prezentate insa si mai multe exemple concrete care au aratat dificultatile majore, materializate sub forma unor datorii de zeci de mii de euro, cu care se confrunta consumatorii, chiar dupa ce imobilul cu care a fost garantat creditul a fost vandut. Am aratat, de asemenea, ca exista numeroase victime ale comportamentului abuziv al bancilor din trecut - unele care au platit cu viata, altele cu sanatatea, cu instrainarea pentru obtinerea unor venituri mai mari sau cu destramarea familiilor”, se arata intr-un comunicat al delegatiei formata din presedintele Asociatie Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare, Alin Iacob, si Iuliana Codreanu, o debitoare implicata in demersuri de ajutorare a persoanelor fizice aflate in dificultate.

Retrimiterea Legii in Parlament ar crea probleme majore multor familii din Romania

Reprezentantii debitorilor au insistat pe faptul ca retrimiterea legii in Parlament ar crea probleme majore unui numar important de familii din Romania, care ar putea fi lipsite de un instrument legal important, care sa le ajute sa negocieze cu bancile conditii mai favorabile de restituire a creditelor afectate de clauze abuzive, de cresteri nejustificate ale costurilor, precum si de evolutia cursului valutar. ”O negociere care, in lipsa unui atare instrument legal, nu poate fi efectiva, nici macar atunci cand consumatorii sunt reprezentati de asociatii care le reprezinta interesele, asa cum au dovedit-o recentele incercari de rezolvare a situatiei debitorilor cu credite in CHF”, se mentioneaza in comunicat. 

Conform documentului, informatiile vehiculate in presa arata ca in prezent sunt pe rol zeci de mii de dosare de executare silita, iar alte cateva zeci de mii ar putea fi introduse la executare in perioada in care legea s-ar reintoarce la Parlament pentru “imbunatatirile” solicitate acum de bancile comerciale. 

”Propunerile mediului bancar vin insa dupa mai bine de 6 luni in care bancile nu au prezentat nicio propunere, marginindu-se doar sa critice textul de lege in speranta respingerii sale in Parlament”, se subliniaza in comunicat. 

Mai mult, potrivit reprezentantilor debitorilor, criteriile pe care bancile le solicita a fi introduse in lege ar putea genera atat probleme de neconstitutionalitate, cat si obstacole de netrecut pentru zeci de mii de familii de romani, puternic afectate de criza financiara si de consecintele acesteia. ”Este exact ceea ce arata si critica recenta Rezolutie a Parlamentului European pe aceasta tema, adoptata in luna octombrie, care practic desfiinteaza modul in care o lege similara a fost implementata in Spania. In viziunea noastra, a repeta greselile facute in Spania, ar insemna sa validam un experiment esuat din start, cu grave consecinte asupra vietii si demnitatii cetatenilor romani vizati de lege”, se mai arata in documentul citat. 

Cei care au luat credite pentru investitii imobiliare sunt exclusi de la aplicarea Legii

In privinta faptului ca bancile reclama faptul ca si cei care au luat credite pentru sute de apartamente vor fi acoperiti de lege, reprezentantii debitorilor spun ca aceia sunt exclusi prin prisma calitatii de profesionisti pe care o dobandesc ca efect al activitatii economice desfasurate.

”In al doilea rand, foarte multi dintre beneficiarii creditelor de valori foarte mari sunt persoane cu venituri ridicate, care nu ar apela sub nicio forma la mecanismul darii in plata. Analizarea unei parti a declaratiilor de avere existente pe site-ul BNR a relevat ca sunt multi directori, directori adjuncti si sefi de servicii, precum si membrii ai Consiliului de Administratie al BNR, care au credite de valori foarte mari (de peste 120.000 EUR sau echivalent in lei). In fruntea listei datornicilor din BNR se situeaza insusi viceguvernatorul Bogdan Olteanu, detinatorul a 11 imprumuturi, majoritatea luate in 2014-2015, care totalizeaza 492.000 lei si 132.400 EUR ca si credite, plus un imprumut de 200.000 lei de la o persoana fizica. Si refuzam sa credem ca domnul viceguvernator sau numerosii sai colegi care detin credite de valori importante vor merge la banci pentru a le inmana cheile in urma promulgarii legii”, se subliniaza in comunicat. 

Astfel in viziunea debitorilor, aceasta falsa amenintare este lansata de reprezentantii sistemului bancar doar cu scopul de a obtine amanarea intrarii legii in vigoare, pentru a putea continua derularea licitatiilor de valorificare a imobilelor in felul in care acest lucru se intampla in prezent. ”Dimpotriva, noi consideram ca promulgarea legii ar avea meritul de a responsabiliza bancile, atat la momentul acordarii imprumutului, cand ar manifesta o precautie sporita, cat si la momentul valorificarii acestuia, cand ar avea tot interesul sa obtina maximul de pret posibil. In acest moment, avand in vedere ca debitorii raman obligati la plata restului datoriei si dupa vanzarea garantiei, bancile nu au un interes major in derularea licitatiilor in cele mai avantajoase conditii de pret”, mai spun reprezentantii debitorilor.

Pe de alta parte, reprezentantii bancilor, in frunte cu cei ai Bancii Nationale a Romaniei, fac demersuri insistente la presedintie, sa sesizeze Curtea Constitutionala cu privire la acest act normativ, sau sa o retrimita in Parlament spre reexaminare. 

Bancile mama ameninta Romania cu actiuni in justitie daca Legea este promulgata

Bancile romanesti primesc, in acest demers, sprijin si de la bancile mama care, desi rivale in piata, isi unesc fortele atunci cand este vorba sa isi protejeze interesele comune. Presedintii bancilor mama ale Bancii Comerciale Romane, BRD - Groupe Societe Generale, UniCredit Bank si Raiffeisen Bank au transmis, potrivit Hotnews.ro, o scrisoare pesedintelui Klaus Iohannis, chiar de ziua nationala a Romaniei, in care ii solicita acestuia sa previna efectele legii darii in plata asupra sistemului bancar. Si nu este vorba de o rugaminte, ci de o amenintare cu actionarea Romaniei in justitie pe plan intern si international in cazul in care Legea este promulgata. 

"In opinia noastra, este inca timp destul pentru a impiedica legea sa provoace un real prejudiciu institutiilor financiare si economiei Romaniei, care ar aparea in mod inevitabil. Suntem increzatori ca Romania va proteja investitorii pe termen lung impotriva unui tratament inechitabil si incorect, care provoca un prejudiciu atat de substantial. (...) Ne-ar placea sa evitam sa fim fortati sa luam in considerare pasi urmatori in a ne apara investitiile din Romania si am putea evalua actiuni legale in Romania, la nivel bilateral (in baza Tratatelor de Investitii Bilaterale in vigoare) precum si la nivel european”, se mentioneaza in scrisoarea citata.

Transportatorii cer Guvernului sa intervina pentru plafonarea tarifelor RCA

Transportatorii rutieri solicita plafonarea tarifelor politelor RCA pe piata din Romania prin Ordonanta de Guvern. Acestia sustin ca au primit o promisiune din partea Ministerului Finantelor Publice in legatura cu gasirea unei solutii de interventie pe piata RCA, astfel incat primele platite de transportatori sa fie rezonabile. 

Uniunea Nationala a Transportatorilor Rutieri din Romania (UNTRR) a organizat marti un miting de protest in Bucuresti pentru a determina autoritatile sa ia urgent masuri cu privire la situatia grava in care a ajuns sistemul asigurarilor obligatorii RCA din Romania, in conditiile in care costurile transportatorilor pentru politele RCA au crescut cu mai mult de 300% in ultimii 2 ani.

In timpul protestului, o delegatie a transportatorilor s-a intalnit cu reprezentantii MFP, iar in cadrul intalnirii reprezentantii UNTRR au solicitat limitarea tarifelor RCA prin Ordonanta de Guvern pentru cel putin un an. 

”Avand in vedere faptul ca, in urma discutiilor anterioare purtate cu Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) nu s-a ajuns la niciun rezultat, iar emiterea unui act normativ prin Parlament necesita o perioada indelungata, UNTRR a depus o solicitare prin care, in mod exceptional, a cerut emiterea unei Ordonante de Guvern cu efecte pentru anul 2016, cu aplicare imediata de la 1 ianuarie, care sa limiteze valorile asigurarilor RCA/carte verde la valori normale de maximum 5.000 de lei pe 12 luni pentru autovehiculele comerciale de marfuri si persoane care fac transporturi rutiere internationale, la maximum 2.000 lei pe 12 luni pentru autovehiculele de transport public local si la maximum 300 lei pe 12 luni pentru autoturisme”, se arata intr-un comunicat al transportatorilor. 

Tarifele propuse de UNTRR sunt de trei ori mai mari decat cele din 2012

Potrivit acestora, tarifele propuse sunt oricum de 3 ori mai mari fata de cele din anul 2012, cand o polita RCA pe 12 luni pentru un autovehicul de transport international de marfuri sau persoane costa 1.200 de lei.


Membrii UNTRR spun ca reprezentantii MFP s-au angajat ca vor analiza si vor reveni cu o propunere despre cum se poate interveni asupra tarifelor RCA pe termen scurt. Pe de alta parte, transportatorii sustin ca propunerea MFP de consultare a Consiliului Concurentei pe aceasta tema este depasita de ”situatia grava din piata RCA care nu mai este una libera concurentiala, ci o piata blocata, aflata in pragul colapsului”.

”In ultimele 3 luni, UNTRR a notificat constat autoritatile competente ca pretul RCA platit de transportatorii rutieri a crescut aberant, ca nu are o acoperire economica si ca impinge companiile mici la faliment si pe cele mijlocii si mari la schimbarea sediului social in alte tari, cu efecte negative majore asupra economiei romanesti”, se mai arata in comunicatul transportatorilor.

Un alt faliment la orizont in asigurari

Un nou cutremur sta sa inceapa pe piata asigurarilor din Romania. Carpatica Asig, care ar fi trebuit sa gaseasca un investitor si sa finalizeze tranzactia de vanzare pana pe data de 15 decembrie 2015, a anuntat ca ”este in negocieri avansate cu mai multi investiotori interesati de preluarea companiei. 
Conform unui comunicat al societatii de asigurari, procesul este in plina derulare, conform calendarului asumat si aprobat de Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF), iar compania va fi capitalizata, in perioada urmatoare, conform etapelor incluse in planul de redresare. Institutia de supraveghere spune, insa, ca nu detine informatii cu privire la eventuali investitori interesati de companie.

Pe de alta parte, calendarul aprobat de ASF arata ca a expirat termenul dat de Carpatica Asig pentru a atrage un investitor. 

In urma cu patru luni, Autoritatea de Supraveghere Financiara anunta ca societatea Carpatica i-a propus un set de masuri suplimentare, care a fost aprobat de catre Consiliul Autoritatii, si care completeaza planul de redresare initial. Printre acestea se numara ” scurtarea perioadei de atragere a unui investitor strategic astfel incat, pana la data de 15 decembrie 2015, sa poata fi incheiata tranzactia cu acesta", potrivit ASF. 

In prezent, actionarii Carpatica Asig sunt companiile Atlassib Sibiu, cu un pachet de 92,77% si Transcar Sibiu, cu o detinere de 6,64%. Un pachet de 0,59% din actiunile companiei sunt detinute de persoane fizice. 
Societatea se afla in redresare financiara din septembrie 2014.

RCA ieftin, scump se plateste

Societatea se afla in proces de redresare financiara inca din septembrie 2014, iar la finalul acestui an ar trebui finalizat. 


Precedentul dat de compannia Astra Asigurari pe piata romaneasca nu este unul pozitiv, avand in vedere ca dupa o perioada similara, de aproximativ un an si jumatate, acordata de ASF pentru redresare financiara, planul a esuat iar compania a intrat in falimement. 

Cele doua companii mai au in comun faptul ca au avut tot timpul expuneri importante pe RCA si au practicat cele mai mici tarife din piata pentru aceste polite. 87% din portofoliul Carpatica Asig este reprezentat de RCA. In aceeasi categorie este si Euroins (cu o expunere de 95% pe RCA), care, de asemenea, se afla in proces de redresare financiara. 

Intre timp, insa, Carpatica Asig castiga noi clienti de renume. Tocmai a castigat licitatia pentru asigurarea Casco a 39 de autovehicule ale Bancii Nationale a Romaniei  si a depus oferta pentru parcul auto al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, atat pentru RCA cat si pentru Casco.

Disputa pe tarifele RCA

Polita obligatorie de raspundere civila auto (RCA) continua sa reprezinte o piata atractiva pentru companiile de asigurari. Pe de alta parte, asiguratorii sustin ca preturile sunt prea mici si ameninta cu scumpiri de 3 - 4 ori in special pentru societatile comerciale. Insa ASF contesta modul de calcul al noilor tarife.

Potrivit datelor ASF, la finalul trimestrului trei din acest an, in patru companii ponderea RCA depasea 50% din intregul portofoliu. Doua dintre acestea, respectiv Euroins si Carpatica Asig, au o pondere a RCA 95%, respectiv 87% in intregul portofoliu. Acestea se afla si in proces de redresare financiara, iar Astra Asigurari, care are o pondere de 62% polite de raspundere civila auto in total portofoliu, provenita din perioada in care inca mai avea dreptul sa vanda polite, este acum in faliment (se asteapta decizia definitiva a instantei). 

Insa si companii precum Asirom, Omniasig si Uniqa au portofolii de RCA in proportie de 45%, 37%, respectiv 27%. Pe de alta parte, asiguratorii straini s-au retras treptat din piata de RCA, motivand ca aceste polite provoaca pierderi.

ASF: Sunt asiguratori care au notificat cresterea tarifelor cu 300 - 400%

Aceste companii au practicat si cele mai reduse tarife pentru RCA. In aceasta perioada, insa, societatile de asigurari ameninta cu majorarea tarifelor la RCA in special pentru firme, iar aceste majorari ajung si la 300 - 400%, sustine Autoritatea de Supraveghere a Financiara (ASF). 

In acest context, instituitia de supraveghere anunta ca va demara  controale in cursul acestei luni pentru verificarea cauzelor cresterii tarifelor fata de perioadele precedente.

”In urma notificarilor primite de la asiguratori privind schimbarea tarifelor de prima au fost identificate probleme in ceea ce priveste corectitudinea calculului actuarial ce a stat la baza stabilirii nivelului acestor prime, astfel incat a fost solicitata, in anumite cazuri, refacerea acestor calcule. In cadrul controalelor care se desfasoara la asiguratori pe parcursul lunii decembrie va fi urmarit modul de calcul al primelor RCA si, in cazul in care se vor constata incalcari ale prevederilor legislatiei aplicabile, ASF isi rezerva dreptul de a sesiza si Consiliul Concurentei", se arata intr-un comunicat al ASF.


In plus, institutia a eliminat prevederea conform careia tarifele de prima pot contine reduceri comerciale pana la un nivel maxim de 10%.

Transportatorii, in strada din cauza triplarii pretului RCA

Pe de alta parte, transportatorii anunta proteste in strada impotriva triplarii pretului RCA la autovehiculele comerciale. Potrivit Uniunii Nationale a Transportatorilor Rutieri din Romania (UNTRR), lipsa de masuri a autoritatilor fata de aceasta situatie condamna industria transporturilor rutiere din Romania la faliment, la mutarea activitatii in tari invecinate cu politici economice responsabile si implicit la reducerea Produsului Intern Brut. 

UNTRR mai subliniaza ca "a initiat un dialog cu autoritatea care gestioneaza in prezent acest domeniu - ASF si cu firme de asigurari in vederea identificarii riscurilor care genereaza cele mai semnificative costuri in RCA/carte verde si care ar putea fi reduse prin actiuni comune de stimulare a reducerii acestora”. ”Din pacate in urma acestor discutii nu a rezultat nicio actiune concreta care sa poata oferi sansa obtinerii unor rezultate diferite pe termen mediu si lung, cu atat mai putin pe termen scurt si imediat", se arata intr-un comunicat al transportatorilor.

EBA va monitoriza garantarea depozitelor in statele membre

BNR va trebui sa informeze Autoritatea Bancara Europeana (EBA) cu privire la depozitele acoperite de pe teritoriul national si resursele financiare ale schemelor de garantare a depozitelor oficiale, existente la data de 31 decembrie a anului precedent. Informatiile se transmit anual, pana la 31 martie, pentru anul anterior.
Prevederea este continuta in noile reglementari privind garantarea depozitelor actualizate conform cerintelor UE. Presedintele Klaus Iohannis a promulgat, recent, legislatia privind schemele de garantare a depozitelor, dupa mai multe avertismente venite la adresa Romaniei din partea Comisiei Europene din cauza intarzierilor in alinierea legislatiei in domeniu. 

Este vorba de transpunerea Directivei privind redresarea si rezolutia institutiilor bancare (BRRD), care a fost adoptata in primavara anului 2014 si reprezinta un pilon central al cadrului de reglementare pentru crearea unui sector financiar mai sigur si mai solid in urma crizei financiare. Data-limita pentru transpunerea acestor norme in dreptul national a fost 31 decembrie 2014.

Uniunea Europeana a declansat la inceputul lunii decembrie proceduri de infringement impotriva a 14 state membre, printre care si Romania, pentru ca nu au modificat legislatia conform regulilor europene. 

Contributiile la schemele de garantare se stabilesc in functie de gradul de risc asociat bancii

Potrivit noilor reglementari, contributiile anuale si extraordinare datorate unei scheme de garantare a depozitelor se determina, incepand cu data de 1 ianuarie 2016, pe baza volumului depozitelor acoperite in functie de gradul de risc asociat fiecarei banci participante.

In cazul in care resursele financiare disponibile ale unei scheme de garantare a depozitelor sunt insuficiente pentru a asigura plata compensatiilor catre deponenti in situatia in care depozitele devin indisponibile, fiecare institutie de credit participanta plateste schemei de garantare a depozitelor contributii extraordinare, al caror nivel nu poate depasi 0,5%, anual, din volumul depozitelor acoperite ale respectivei institutii de credit determinat la data de 31 decembrie a anului precedent.

Una dintre prevederile noii legi stabileste ca fuziunea unei scheme de garantare a depozitelor din Romania cu o schema de garantare a depozitelor din alt stat membru, avand ca rezultat infiintarea unei scheme care functioneaza in Romania, precum si functionarea pe teritoriul Romaniei a unor scheme de garantare a depozitelor care opereaza si in alte state membre fac obiectul aprobarii prealabile a BNR in calitate de autoritate desemnata.

In Romania, resursele Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare au ajuns la sfarsitul lunii septembrie la 5,3 miliarde de lei, bani cu care ar putea interveni pentru a despagubi deponentii in eventualitatea in care o banca ar intra in faliment. FGDB administreaza doua fonduri - fondul destinat garantarii depozitelor si fondul de restructurare bancara.

Leul, la minimul ultimilor doi ani

Leul incheie saptamana in scadere semnificativa fata de principalele valute. In raport cu euro, moneda nationala a pierdut cel mai mult si s-a plasat, vineri, la minimul ultimilor doi ani. Banca Nationala a Romaniei (BNR) a anuntat, vineri, un curs de 4,5297 lei/euro, cel mai slab pentru moneda nationala din ianuarie 2014.
In ultima saptamana, leul a pierdut in fata euro mai mult de 6 bani, de la un curs de 4,4693 lei/euro vinerea trecuta, la aproape 4,53 lei/euro in ultima sedinta a saptamanii. 

In piata interbancara, tranzactiile au urcat pana la un maxim de 4,5324 lei/euro cu putin timp inainte ca BNR sa anunte referinta, si a coborat ulterior dar a coborat pana la 4,5217 lei/euro in jurul orei 16.00.

Leul, victima evolutiei din pietele externe

Analistii economici sustin ca decaderea leului, si a celorlalte monede din economiile emergente, a inceput in momentul in care Banca Centrala Europeana (BCE) a anuntat programul de cumparare de obligatiuni, considerat insuficient de pietele financiare. 

"Aversiunea la risc a inceput saptamana trecuta, dupa ce BCE a dezamagit asteptarile pietei, lucru amplificat de reducerea preturilor la petrol la noi minime, ceea ce a continuat sa apese pe activele din regiune", arata analistii ING Bank. 

Acestia sustin ca nu s-au vazut, inca semnele unei interventi a bancii centrale, dar cred ca aceasta a atenuat deprecierea leului si va continua sa o faca, ba chiar va duce leul la valori mai ridicate.

In opinia analistilor ING, leul si-ar putea reveni dupa sedinta Rezervei Federale a SUA de saptamana viitoare in care este asteptata majorarea dobanzii cheie.

Leul s-a depreciat semnificativ si fata de dolarul american, inchizand saptamana la 4,1326 lei/dolar, fata de 4,1167 lei/dolar vinerea trecuta. 

In raport cu francul elvetian, leul a ajuns la o cotatie de 4,1822, cu aproape 7 bani peste inchiderea de saptamana trecuta. 

Erste: Anul viitor, BNR ar putea majora dobanda si reduce rezervele

Pentru anul viitor, analistii estimeaza ca Banca Nationala a Romaniei va majora dobanda de politica monetara, dar va reduce ratele rezervelor minime obligatorii care, in prezent, sunt cele mai mari din Uniunea Europeana. 

La inceputul anului urmator, lichiditatea din piata monetara s-ar putea „epuiza“ pe fondul necesarului mare de finantare al Guvernului, sustin analistii bancii austriece Erste.

Astfel, relaxarea fiscala si cresterea economiei ar putea determina BNR sa majoreze dobanda de la 1,75% cat este in prezent dar sa reduca rezervele minime de la 8% la lei si 14% pentru valuta, mai spus expertii Erste.

CE consulta cetatenii cu privire la serviciile financiare transfrontaliere

Ati avut probleme cu deschiderea unui cont in alta tara membra a Uniunii Europene? V-a fost respins cardul de credit cand ati incercat sa cumparati ceva online dintr-un magazin localizat in alt stat european? Compania de asigurari v-a spus ca asigurarea de viata nu va mai acopera riscurile daca va mutati din tara? Daca da, acum puteti reactiona!

Comisia Europeana a lansat o campanie de social media pentru a colecta informatii in legatura cu experientele traite de consumatorii de servicii financiare din statele membre care au incercat sa utilizeze servicii financiare transfrontaliere. Acestea pot implica operatiuni bancare, de asigurari sau de plati transfrontaliere, in cadrul Uniunii Europene, potrivit unui comunicat de presa al institutiei. 

De exemplu, ar putea fi vorba despre problemele intampinate la deschiderea unui cont bancar in alta tara din Uniunea Europeana, despre lipsa de transparenta in ceea ce priveste costurile utilizarii unui card de credit pentru cumparaturi online din strainatate sau despre incercarea de a achizitiona asigurari din alt stat membru, unde sunt mai ieftine. 

De asemenea, ar putea fi vorba despre  incercarea nereusita de a solicita un credit in strainatate, pentru a beneficia de costuri mai bune, sau de costurile exagerate ale unui simplu ordin de plata, asa cum relateaza Alin Iacob, presedintele AURSF, membru al Grupului de Experti al Utilizatorilor Europeni de Servicii Financiare – FSUG. 

”Banca mi-a cerut sa platesc 50 de euro pentru un simplu transfer de 79 de euro din contul personal in euro deschis la o banca din Romania intr-un cont din Olanda. Dupa ce am refuzat aceasta plata, au gasit alta modalitate sa imi opereze transferul pentru o taxa de doar 10 euro. Consider ca si aceasta este ridicata, dar cel putin a fost de cinci ori mai mica decat cea ceruta initial”, a precizat Alin Iacob. 

Doi utilizatori nemultumiti vor participa la discutiile cu privire la imbunatatirea serviciilor financiare transfrontaliere in UE

Toti cetatenii Uniunii Europene care au intampinat astfel de probleme, si nu numai, sunt incurajati sa isi impartaseasca experientele prin realizarea unor scurte filmari, de maxim 30 de secunde, pe platforma de social media favorita (Twitter, Facebook, Youtube, etc), in orice limba oficiala UE (inclusiv limba romana) folosind hashtag-ul #MyMoneyEU pana pe 18 Martie 2016. 

Potrivit CE, doi dintre cei care vor posta cele mai relevante inregistrari vor fi invitati in primavara anului 2016 la Bruxelles, pentru a participa la audierile oficiale prilejuite de discutarea initiative Comisiei de imbunatatire a serviciilor financiare transfrontaliere in cadrul Uniunii Europene. Costurile de transport si de cazare ale celor doi vor fi suportate de Comisia Europeana, se mai arata in comunicatul citat.

Euro sare de 4,5 lei

Cursul leului in raport cu euro a depasit joi pragul de 4,5 lei la cursul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), respectiv 4,5025 lei/euro. Aceasta este cea mai scazuta cotatie a monedei nationale de la finalul lunii ianuarie pana in prezent. Si francul si dolarul american s-au apreciat in raport cu leul in sedinta de joi. 

Analistii sustin ca deprecierea leului are cauze externe, iar BNR va interveni daca leul scade in continuare. ”Avand in vedere ca factori externi cauzeaza deprecierea leului, nu estimam o consolidare a cursului deasupra nivelului de 4,5 lei/euro”, se arata intr-o nota a ING Bank. In plus, analistii bancii se asteapta ca BNR sa intervina daca leul pierde teren in continuare, deoarece eventualele castiguri aduse exportatorilor de deprecierea monedei nationale ar fi anulate de scaderea veniturilor celor care s-au imprumutat in valuta.

Si analistii Piraeus Bank spun ca toate monedele Europei emergente se tranzactioneaza fata de euro aproape de minimele recente, din cauza mentinerii atitudinii globale de adversitate la risc.

Cursul leu/euro anuntat joi de BNR este cu 1,52 bani (0,34%) peste cotatia de miercuri, de 4,4873 lei pentru un euro. Fata de dolarul american, leul a pierdut 1,17 bani (0,29%), pana la un curs de 4,1166 lei/dolar, iar fata de franc 1,74 bani (0,42%), pana la un curs de 4,1619 lei/franc. 

Pe pietele externe, raportul euro/dolar arata o apreciere a dolarului in fata monedei europene in prima parte a zilei de joi, de la un maxim de 1,0980 dolari/euro la un minim de 1,0938 dolari/euro la ora 13.00. 

ASF reduce taxele pentru pensii private, asigurari si piata de capital

Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) reduce, din 2016, unele taxe si cote aplicate fondurilor de pensii cu 50%, iar pentru unele societati de asigurare reducerea va fi de 20%. Impactul financiar asupra bugetului institutiei este estimat la 9 milioane de lei, se arata intr-un comunicat al institutiei.
”Decizia face parte din strategia ASF de sprijinire si de dezvoltare a pietelor reglementate si supravegheate prin diminuarea efortului financiar al entitatilor din aceste sectoare”, se mentioneaza in comunicat.

Documentul, insa, nu face nicio referire la modul in care aceste reduceri de taxe trebuie sa se reflecte in tarifele finale aplicate clientilor de pensii private sau de asigurari. 

Pensiile private beneficiaza de cele mai importante reduceri de taxe

Astfel, Consiliul ASF a aprobat diminuarea de la 0,02% la 0,01% a cotei din valoarea activului net al fondurilor de pensii facultative (pilon III) si diminuarea de la 0,5% la 0,25% a taxei lunare din valoarea contributiilor brute incasate de fondurile de pensii facultative (pilon III).

De asemenea, a fost aprobata o diminuare de la 10% la 5% a taxei de functionare aplicabila depozitarilor fondurilor de pensii administrate privat. 

In acelasi timp, s-a stabilit si diminuarea de la 1% la 0,8% a cotei asupra primelor brute incasate pentru RCA aferente contributiei la dezvoltarea si intretinerea bazei de date CEDAM si pentru exercitarea supravegherii si controlului activitatii de asigurari de raspundere civila auto datorate de societatile de asigurare.

In 2015 au fost reduse taxele pentru Pilonul II si pe piata de capital

ASF a operat si anul acesta o serie de reduceri ale taxelor, cotelor si tarifelor aplicate societatilor de pe piata financiara non-bancara. Potrivit reprezentantilor ASF, cele mai importante dintre acestea au fost reducerea cotelor aferente sectorului de pensii private (doar pentru fondurile de pensii administrate privat - pilon II) cu 21% pentru cota din contributii brute incasate de fond, respectiv cu 6,25% pentru cota din valoarea activului net al fondului de pensii administrat privat.

Printre reducerile aplicate de la 1 ianuarie 2015 au fost si diminuarea cotelor aferente pietei de capital cu 10% pentru fondurile de investitii (OPC), dar si eliminarea cotei minime, stabilirea unui plafon maxim de incasare si a unei cote unice diminuate pentru ofertele de vanzare, respectiv cumparare/preluare. ”De asemenea, in luna septembrie 2014, ASF a aprobat si reducerea cotei aplicate la valoarea tranzactiilor derulate pe pietele reglementate de la 0,08% la 0,06%”, se mai arata in comunicatul ASF.

Nu se stie, insa, ce impact au avut toate aceste masuri asupra pietei in general, si mai ales asupra consumatorilor de produse si servicii nonbancare. 

Cat din reducerile de taxe se va reflecta in preturile aplicate clientilor?

In aceste conditii, este asteptata si o evaluare cu privire la proportia in care aceste reduceri de taxe se reflecta in oferta operatorilor din pietele supravegheate de ASF catre clientii finali, respectiv consumatorii de produse si servicii financiare non-bancare. 

La pensiile private obligatorii (Pilonul II) comisioanele de contributie sunt plafonate prin lege la maxim 2,5% din suma virata in cont, inainte de a se investi, iar cele de administrare la 0,6% din activ. Insa la pensiile facultative (Pilonul III) comisioanele de contributie variaza intre 2,95% si 5%, iar cele de administrare, care se platesc anual in functie de activ, ajung si la 2,4%.

Si in piata asigurarilor clientii se plang ca politele de asigurare sunt costisitoare, iar cele mai ieftine, respectiv RCA, sunt in proces accelerat de scumpire. 

Pe piata de capital, problema costurilor de tranzactionare este foarte veche, insa in perioada de crestere a pietei nu s-a dat prea mare importanta acestui aspect. Acum, insa, cand tranzactiile se deruleaza la minima rezistenta, un comision mediu de 1,5% la o tranzactie cantareste tot mai greu, mai ales daca tranzactia este in pierdere. 

Asadar, exista loc pentru reduceri de costuri pentru clienti, ramane de vazut si daca facilitatile acordate de ASF jucatorilor din piata se vor vedea in preturile finale la clienti.