Initiativa legislativa care propune plafonarea dobanzilor la creditele contractate de populatie a obtinut raport favorabil din partea comisiilor de specialitate din Senat, cu anumite amendamente. Initial, pentru creditele ipotecare era propus un plafon de 50% peste dobanda BNR, insa acesta a fost majorat la de 2,5 ori dobanda de referinta.
Si dobanzile la creditele de consum ar putea fi plafonate, daca initiativa trece de Parlament in actuala forma, la maxim 18%.
Plafoanele mentionate ar fi valabile pentru dobanda anuala efectiva (DAE), nu pentru cea nominala.
"Am stabilit si s-a votat ca dobanda (DAE-n.r.) pentru creditele ipotecare sa nu depaseasca de 2,5 ori dobanda de referinta a Bancii Nationale. Astazi, dobanda BNR fiind de 2,25%, inseamna ca dobanda maxima care poate fi perceputa pentru creditele ipotecare ajunge undeva la 5,4%", a afirmat senatorul PNL Daniel Zamfir, unul dintre initiatorii legii.
Pareri pro si contra
Acesta sustine ca propunerea nu limiteaza dreptul agentilor economici intr-o piata libera, avand in vedere ca si alte state europene au impus plafoane pentru dobanzile la creditele acordate persoanellor fizice, pentru a limita supraindatorarea.
In schimb, in momentul depunerii proiectului in Parlament, reprezentanti ai Bancii Nationale afirmau ca o limitare a dobanzilor ar echivala cu plafonarea preturilor pe cale administrativa (dobanda reprezentand pretul banilor), ceea ce contravine regulilor unei economii de piata.
Pe de alta parte, acestia sustin ca masura nu va ajuta cu adevarat consumatorii de servicii financiare, pentru ca bancile ar putea raspunde cu o limitare a creditarii, aspect care s-ar reflecta imediat in nivelul de trai al populatiei.
Cu toate acestea, in multe state europene exista un cadru legal care limiteaza acordarea creditelor scumpe, aplicabil inclusiv institutiilor de credit autorizate.
Cum functioneaza astfel de sisteme in alte tari?
Un studiu al Comisiei Europene dat publicitatii in 2010 identifica limitari cu privire la costul maxim al creditului in 14 state: Belgia, Franta, Germania, Estonia, Grecia, Irlanda, Italia, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia si Spania.
In cele mai multe cazuri, costul maxim al creditului era indexat periodic in functie de un reper, cum ar fi rata dobanzii practicata de banca centrala sau nivelul mediu al ratei dobanzii (ori DAE medie) la creditele acordate, conform statisticilor oficiale.
Franta este una din tarile cu o limitare mai drastica a dobanzilor. DAE la imprumuturile populatiei nu poate depasi cu mai mult de 33% media pietei. Insa plafonul este diferit in functie de tipul de credit si suma imprumutata.
In Spania, insa, luata ca exemplu pentru sistemul din Romania, dobanda este plafonata doar pentru creditele ipotecare cu caracter social.
Dintre noile state membre, Slovenia a introdus plafoane maxime pentru rata dobanzii, care nu poate depasi dublul DAE medii practicate de banci, conform statisticii bancii centrale.
Si Polonia avea un mecanism similar de protejare a consumatorilor, insa plafonul este mult mai relaxat – cel mult de 4 ori nivelul ratei dobanzii lombard a Bancii Nationale a Poloniei.
Studiul arata ca, in tarile in care astfel de plafoane functionau, acest lucru a condus la limitarea accesului la credite pentru clientii cu venituri scazute, care de obicei se pot imprumuta doar la costuri foarte mari.
Pe langa initiativa referitoare la limitarea dobanzilor, senatorii au votat si pentru restrangerea dreptului cesionarilor de creante de a recupera de la debitorii consumatori maximum dublul sumei platite pentru creanta. Totodata, debitorii vor avea dreptul de a plati cesionarului dublul sumei cu care creanta a fost cumparata si sa se elibereze astfel de datorie, potrivit proiectului mentionat.
Un amendament la actul normativ permite ca prevederile sa se aplice si creditelor in derulare.
Ambele proiecte urmeaza sa fie supuse votului in plenul Senatului, prima camera sesizata.
Si dobanzile la creditele de consum ar putea fi plafonate, daca initiativa trece de Parlament in actuala forma, la maxim 18%.
Plafoanele mentionate ar fi valabile pentru dobanda anuala efectiva (DAE), nu pentru cea nominala.
"Am stabilit si s-a votat ca dobanda (DAE-n.r.) pentru creditele ipotecare sa nu depaseasca de 2,5 ori dobanda de referinta a Bancii Nationale. Astazi, dobanda BNR fiind de 2,25%, inseamna ca dobanda maxima care poate fi perceputa pentru creditele ipotecare ajunge undeva la 5,4%", a afirmat senatorul PNL Daniel Zamfir, unul dintre initiatorii legii.
Pareri pro si contra
Acesta sustine ca propunerea nu limiteaza dreptul agentilor economici intr-o piata libera, avand in vedere ca si alte state europene au impus plafoane pentru dobanzile la creditele acordate persoanellor fizice, pentru a limita supraindatorarea.
In schimb, in momentul depunerii proiectului in Parlament, reprezentanti ai Bancii Nationale afirmau ca o limitare a dobanzilor ar echivala cu plafonarea preturilor pe cale administrativa (dobanda reprezentand pretul banilor), ceea ce contravine regulilor unei economii de piata.
Pe de alta parte, acestia sustin ca masura nu va ajuta cu adevarat consumatorii de servicii financiare, pentru ca bancile ar putea raspunde cu o limitare a creditarii, aspect care s-ar reflecta imediat in nivelul de trai al populatiei.
Cu toate acestea, in multe state europene exista un cadru legal care limiteaza acordarea creditelor scumpe, aplicabil inclusiv institutiilor de credit autorizate.
Cum functioneaza astfel de sisteme in alte tari?
Un studiu al Comisiei Europene dat publicitatii in 2010 identifica limitari cu privire la costul maxim al creditului in 14 state: Belgia, Franta, Germania, Estonia, Grecia, Irlanda, Italia, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia si Spania.
In cele mai multe cazuri, costul maxim al creditului era indexat periodic in functie de un reper, cum ar fi rata dobanzii practicata de banca centrala sau nivelul mediu al ratei dobanzii (ori DAE medie) la creditele acordate, conform statisticilor oficiale.
Franta este una din tarile cu o limitare mai drastica a dobanzilor. DAE la imprumuturile populatiei nu poate depasi cu mai mult de 33% media pietei. Insa plafonul este diferit in functie de tipul de credit si suma imprumutata.
In Spania, insa, luata ca exemplu pentru sistemul din Romania, dobanda este plafonata doar pentru creditele ipotecare cu caracter social.
Dintre noile state membre, Slovenia a introdus plafoane maxime pentru rata dobanzii, care nu poate depasi dublul DAE medii practicate de banci, conform statisticii bancii centrale.
Si Polonia avea un mecanism similar de protejare a consumatorilor, insa plafonul este mult mai relaxat – cel mult de 4 ori nivelul ratei dobanzii lombard a Bancii Nationale a Poloniei.
Studiul arata ca, in tarile in care astfel de plafoane functionau, acest lucru a condus la limitarea accesului la credite pentru clientii cu venituri scazute, care de obicei se pot imprumuta doar la costuri foarte mari.
Pe langa initiativa referitoare la limitarea dobanzilor, senatorii au votat si pentru restrangerea dreptului cesionarilor de creante de a recupera de la debitorii consumatori maximum dublul sumei platite pentru creanta. Totodata, debitorii vor avea dreptul de a plati cesionarului dublul sumei cu care creanta a fost cumparata si sa se elibereze astfel de datorie, potrivit proiectului mentionat.
Un amendament la actul normativ permite ca prevederile sa se aplice si creditelor in derulare.
Ambele proiecte urmeaza sa fie supuse votului in plenul Senatului, prima camera sesizata.
