Asigurarile de sanatate au nevoie de deduceri mai mari

Piata locala de asigurari de sanatate este una slab dezvoltata, de aceea este necesara cresterea limitei de deductibilitate pe acest segment, sustine Marius Popescu, vicepresedinte UNSAR. In prezent, asigurarile private de sanatate sunt deductibile pentru angajator, in limita a 250 de euro pe an per angajat. 
Conform prevederilor proiectului Codului Fiscal, de la 1 ianuarie 2016, este posibil ca deductibilitatea sa creasca la 650 euro/an/angajat (cumulat asigurari de sanatate si pensii facultative).

Reprezentantul asiguratorilor sustine, insa, ca este necesara o deductibilitate mai mare, de cel putin 800 de euro, pentru a avea un impact pe piata asigurarilor private de sanatate.

Totodata, el sustine ca este important ca aplicarea acestei deductibilitati sa fie facuta atat pentru asigurarile oferite de catre angajatori, cat si pentru cele platite individual de catre angajati sau alte categorii de persoane fizice.
Marius Popescu a mai spus ca cererea pentru asigurarile private de sanatate este joasa, chiar daca produse exista in piata, principala cauza fiind venitul disponibil mic al romanilor.

Piata locala de asigurari de sanantate a ajuns, in 2014, la putin peste 84 de milioane de lei, in crestere cu 77,2% in 2013.

In ceea ce priveste asigurarile de viata, oficialul UNSAR a spus ca piata are in continuare potential, avand o pondere de doar 20% din total piata asigurari, in conditiile in care in Europa asigurarile de viata detin 60% din piata.

Guvernul reinventeaza ecotichetul

Persoanele fizice vor putea beneficia de un ecotichet in valoare de 4.500 de euro pentru cumpararea unei masini electrice sau a unui autovehicul cu grad de poluare zero. 

Prevederea este cuprinsa intr-un proiect de act nomativ care se afla in circuitul de avizare, a declarat luni presedintele Administratiei Fondului pentru Mediu (AFM), Adrian Gearap.

Pentru acest an sunt alocate 100 de astfel de tichete si, daca vor fi utilizate, parcul de masini electrice din Romania s-ar dubla. Ecotichetul poate fi cumulat si cu prima de casare din programul Rabla (6.500 lei). In plus, de ecotichet pot beneficia si firmele.

Masinile electrice au avut anul trecut sub 0,5% din piata europeana, insa anul trecut in Romania cifrele oficiale arata ca s-au vandut noua masini. In aceste conditii, statul intervine pentru a incerca sa ajute segmentul electricelor. 
La program nu participa masinile care, pe langa propulsia electrica, au si generator pe benzina, ci doar masini 100% electrice.

„Ecotichetul a mai fost in vigoare in 2013, dar nu a avut mare succes. A suferit o modificare, de la 12.000 lei ajunge la 20.000 lei si in acest moment modificarea de act normativ este in avizare externa. Probabil in foarte scurt timp va fi avizat, iar in acel moment va demara sesiunea pentru aceste ecotichete care vor putea fi cumulate cu bonusul de 6.500 lei care exista in Programul Rabla si acest beneficiu poate ajunge la 26.500 lei”, spune Adrian Gearap.

In tarile din Vestul Europei statul da subventii intre 4.000 si 9.000 euro pentru achizitia de masini 100% electrice. Aceste modele sunt mult mai scumpe decat cele cu motor conventional, o masina electrica de clasa mini costand si peste 25.000 de euro, iar una de clasa medie este peste 30.000 euro fara subventie.

In Europa s-au vandut 60.000 de masini electrice anul trecut, in crestere cu 50% fata de 2013. Pe piata europeana exista peste 15 modele 100% electrice.

Populatia salveaza creditarea

Soldul creditelor aflate in portofoliile bancilor continua sa scada, ca ritm anual, din cauza reducerii cu peste 10% a imprumuturilor in valuta. Situatia este, insa, oarecum contrabalansata de creditele in lei, in special cele acordate populatiei, care au crescut cu 17,4% in ultimul an. 
Potrivit datelor BNR, soldul creditelor acordate populatiei si firmelor a scazut in martie 2015 fata de martie 2014 cu 3,4%, la 210,5 miliarde de lei. 

Creditul in lei a fost pe plus, in perioada mentionata, cu 7,5%, cu o crestere modesta a finantarilor pentru firme, de 0,8% si un avans mai consistent al imprumuturilor catre populatie, respectiv 17,4%. 

Imprumuturile firmelor au tras cel mai mult in jos si creditarea in valuta. Finantarile pe aceasta zona au scazut, de la an la an, cu 12,4%, in timp ce imprumuturile pentru populatie au coborat cu mai putin de 10%. 

Desi creditele in lei au crescut, iar cele in valuta au scazut, totusi, raportul dintre finantarile in valuta inca nu s-a echilibrat. Imprumuturile in valuta continua sa reprezinte peste 50% din total (55%).

In schimb, soldul creditelor acordate de banci institutiilor guvernamentale a crescut cu peste 10% in martie 2015 fata de martie 2014.

Protest de amploare al croatilor imprumutati in franci

Aproximativ 10.000 de croati care au luat imprumuturi in franci elvetieni au manifestat, la sfarsitul saptamanii trecute, contra guvernului si bancii centrale a Croatiei. Ei au acuzat cele doua institutii ca nu i-au protejat impotriva aprecierii monedei elvetiene.

Manifestantii au scandat impotriva autoritatilor care, sustineau ei, nu fac nimic pentru a scoate datornicii din "sclavia datoriilor". Cei cu imprumuturi contractate in franci elvetieni au format asociatia Franak si au cerut demisia guvernatorului bancii centrale croate, Boris Vujcic.

La protest au participat cetatenii din intreaga tara, dar si din republicile vecine Bosnia, Serbia si Slovenia. Ei au marsaluit spre banca centrala croata, scandand "Impotriva imprumuturilor rechinilor! Vrem sa ne regasim demnitatea!"

In Croatia, aproape  60.000 de persoane au dificultati in rambursarea creditelor.

In ianuarie, cand banca centrala a Elvetiei a eliminat pragul de apreciere pentru franc in fata euro, ceea ce a generat o apreciere brusca a monedei elvetiene, autoritatile croate au stabilit o rata de schimb pentru plata imprumuturilor la 6,39 kuna/franc (0,84 euro), adica nivelul dinainte de eliminarea pragului. Cursul a fost fixat, astfel, pentru o perioada de un an. 

Bancile croate au fost insarcinate sa suporte costurile, estimate la 52 milioane de euro de banca centrala.

Protestatarii cer acum conversia acestor imprumuturi in kuna (moneda croata) si revenirea la dobanda initiala. Discutiile intre debitori, banci si ministrul de finante sunt intrerupte de la sfarsitul lunii martie.