Tuesday, April 12, 2016

Decizie istorica in Spania impotriva a 101 banci

Asociatia Spaniola a Utilizatorilor de Servicii Financiare (ADICAE) sarbatoreste o victorie istorica impotriva a 101 banci in cea mai importanta actiune colectiva care a avut loc vreodata in Spania. O instanta de judecata a emis o decizie favorabila debitorilor intr-un proces demarat de 15.000 de clienti de credite ipotecare.

Prin decizia amintita, instanta comerciala din Madrid stabileste ca o clauza contractuala, numita „floor clauses”, si care prevede ca dobanda, desi variabila, nu poate sa scada sub un anumit nivel, a fost impusa in mod netransparent, si, in consecinta, o declara nula. 

O astfel de clauza a impiedicat debitorii de credite ipotecare sa beneficieze de pe urma scaderii masive a ratelor EURIBOR din ultimii ani. 

”Decizia judecatorilor condamna bancile acuzate sa ramburseze sumele percepute in contul clauzelor declarate nule de catre Curtea Suprema (inca din 2013 –n.r.)”, se arata intr-un comunicat al organizatiei. 

De aceasta hotarare ar putea beneficia patru milioane de detinatori de credite ipotecare. Sistemul bancar spaniol anticipase decizia si multe banci au constituit deja provizioane pentru a compensa pierderile. 

Astfel, bancile sunt obligate sa ramburseze sumele retinute abuziv, prin faptul ca nu au permis dobanzilor sa scada in acelasi ritm cu dobanzile de referinta din piata, plus dobanzile aferente, incepand din mai 2013. Atunci, Curtea Suprema a Spaniei a declarat ca acele contracte de credit, cu rate de dobanda care nu pot sa scada sub un anumit nivel de referinta, nu sunt valabile daca nu au fost prezentate in mod transparent clientilor. 

ADICAE subliniaza faptul ca hotararea poate fi extinsa asupra tuturor cetatenilor europeni care detin credite ipotecare in Spania. In acest context, organizatia invita toti debitorii cu credite ipotecare sa o contacteze pentru informatii cu privire la demersurile nnecesare pentru a beneficia de hotararea instantei din Madrid. 

ADICAE este membra a Federatiei Europene a Utilizatorilor de Servicii Financiare – Better Finance.

BNR confirma reticenta bancilor in negocierea cu debitorii in franci

Banca Nationala a Romaniei (BNR) confirma disponibilitatea limitata a bancilor comerciale de a negocia cu clientii posesori de credite in franci elvetieni. In Raportul asupra stabilitatii financiare, BNR mentioneaza faptul ca 17.400 de credite in moneda elvetiana au fost supuse conversiei anul trecut. 

Daca tinem cont ca 14.700 de conversii au fost operate doar de Banca Transilvania pentru clientii Volksbank Romania, reiese ca celelalte sase banci din sistem cu portofolii importante de astfel de imprumuturi au realizat, impreuna, doar 2.700 de operatiuni de conversie din franci in lei sau alta valuta in 2015.  

Din datele BNR mai reiese ca numarul debitorilor si volumul creditelor in franci elvetieni s-au redus, in 2015, cu 20% fata de 2014 ajungand la 60.429 de contracte in decembrie 2015. 

La inceputul anului trecut, BNR anunta ca in portofoliile bancilor din tara sunt aproximativ 75.000 de astfel de imprumuturi, fara insa sa tina cont si de pachetele de credite externalizate de bancile locale catre vehicole din strainatate. 

In Raport, insa, banca centrala mentioneaza faptul ca pe parcursul anului trecut, unele banci „au rascumparat credite in CHF cesionate in trecut”. Este vorba de circa 12.000 de credite in aceasta situatie, sustine BNR. 

Totodata, banca centrala sustine ca stocul acestor credite a scazut de la 9,8 miliarde de lei la finalul lui 2014, la aproximativ 8 miliarde de lei in decembrie 2015. 

Potrivit raportului, scaderea numarului debitorilor cu credite in CHF a fost determinata de conversia din franci a acestor tipuri de credite (cele 17.400), ajungerea la scadenta sau cesionarea unor portofolii de credite in CHF, solutionarea unui numar de peste 11.500 de solicitari de restructurare primite de institutiile de credit de la clienti.

Daca luam in calcul cererile de restructurare acceptate de banci, cele 11.500, si cele 2.700 de operatiuni de conversie, reiese faptul ca sase banci din sistem au solutionat, impreuna, problema a 14.400 de clienti (preesupunand ca operatiunile de restructurare au fost in favoarea clientilor). In acelasi timp, o singura banca, Banca Transilvania, a facut o oferta pentru toti cei peste 18.000 de clienti cu credite in CHF ai Volksbank Romania, din care 14.700 au realizat conversia. 

Mai mult de jumatate din creditele in franci raman cu vechile conditii

In acest moment mai este in derulare o ofera colectiva, cea de la OTP Bank, care se apropie de final si de care ar putea beneficia, intotal, 10.500 de clienti. 

Cu toate acestea, tot ar mai ramane in soldul bancilor  aproximativ 50.000 de clienti cu credite in franci elvetieni, mai mult de jumatate (57%) din cei existenti in momentul izbucnirii crizei creditelor in franci (cei 75.000 mentionati de BNR plus cei 12.000 repatriati pana in prezent), in 15 ianuarie 2015, cand moneda elvetina s-a apreciat brusc pe fondul eliminarii de catre Banca Centrala a Elvetiei a pragului de apreciere pentru franc de 1,2 franci/euro. 

Reamintim ca, la acel moment, cursul leului in raport cu francul elvetian era de aproximativ 3,7 lei/franc, a crescut brusc cu mult peste 4 lei si s-a stabilizat, in prezent, in jurul valorii de 4,1 lei/franc. 

Clientii au ramas cu ratele marite si cu promisiunile neonorate

In concluzie, clientii cu credite in franci au ramas cu rate marite semnificativ si cu promisiuni neonorate din partea autoritatilor (legea conversiei, abandonata in Parlament, si impartirea poverii intre client si banca, recomandata de BNR, care nu s-a realizat, cum reiese din acest articol). 

In schimb, BNR remarca in raportul citat faptul ca ponderea acestor credite in PIB a scazut de la 1,4% la 1,1%, in 2015, iar contributia lor in totalul creditului neguvernamental este redusa si in scadere (3,4%).

Fiscul indulceste tonul cu restantierii

Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a decis sa nu mai publice pe Internet numele contribuabililor cu datorii restante mai mici de 1.500 de lei. Limita este valabila pentru persoanele fizice si a fost majorata de la 100 de lei in varianta initiala.  
De asemenea, au fost majorate si limitele minime de restante pentru firme. In cazul companiilor, acestea vor fi inscrise pe „lista rusinii” pentru datorii de peste 100.000 de lei, in noua varianta, majorare semnificativa de la propunerea initiala de 1.500 de lei. 

Astfel, incepand cu 30 aprilie, cuantumul minim al datoriilor la buget care se vor publica vor fi de 100.000 lei in cazul marilor contribuabili, 50.000 lei in cazul contribuabililor mijlocii (de la 1.000 de lei anterior) si 10.000 lei in cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv persoanele fizice care au obligatii fiscale restante aferente activitatilor economice desfasurate independent sau profesiilor libere (de la 500 de lei in varianta precedenta. 

Restantierii mai au timp sa evite „lista rusinii”
„In perioada imediat urmatoare, contribuabilii ale caror restante fiscale inregistrate trebuie publicate vor primi notificari continand cuantumul datoriilor, pentru a avea posibilitatea stingerii acestora sau clarificarii situatiei fiscale”, se arata intr-un comunicat ANAF. 

Potrivit documentului, la decizia de majorare a limitelor de la care se publica datoriile pe pagina de Internet a ANAF a contribuit si estimarea privind costurile pe care le-ar fi avut institutia cu notificarile pe care este obligata sa le transmita contribuabililor inainte de a le publica datoriile si datele. 

„Obligatia de publicare a listei debitorilor care inregistreaza obligatii fiscale restante este prevazuta de art. 162 din Codul de procedura fiscala aprobat prin Legea nr. 207/2015. Cuantumurile de la care obligatiile fiscale restante fac obiectul publicarii pe pagina de internet a ANAF si Procedura de publicare a listelor debitorilor si cuantumul obligatiilor fiscale restante inregistrate au fost aprobate prin Ordin al presedintelui ANAF”, se mai arata in comunicat. 

Daca nu remediezi situatia in 5 zile, datoria se considera recunoscuta

Lista datornicilor va cuprinde: denumirea/numele si prenumele debitorilor, codul de identificare fiscala sau codul numeric personal, domiciliului fiscal si cuantumul total al obligatiilor fiscale restante.

Organul fiscal va comunica debitorului o notificare pana in data de 15 a primei luni din trimestrul urmator celui de raportare, cu privire la obligatiile fiscale restante. Eventualele neconcordante trebuie transmise de contribuabil Fiscului in termen de 5 zile de la data notificarii, pentru ca in caz contrar obligatiile fiscale restante notificate se considera recunoastere a datoriei.

Potrivit ANAF, obligatiile fiscale restante sunt cele existente la sfarsitul trimestrului de raportare si neachitate pana la data publicarii listei. 

Nu intra sub incidenta actului normativ cei care au primit inlesniri la plata, iar acestea sunt in derulare, obligatiile stabilite in acte administrative fiscale a caror executare este suspendata si nici datoriile cu termene de plata viitoare stabilite in planul de reorganizare judiciara.

Presedintele cere reexaminarea Legii privind supravegherea macroprudentiala

Presedintele Klaus Iohannis a trimis vineri Parlamentului o cerere de reexaminare a Legii privind supravegherea macroprudentiala a sistemului financiar national. Potrivit sefului statului, unele dintre dispozitiile Legii „sunt lipsite de previzibilitate si de claritate, motiv pentru care se impune reanalizarea acestora de catre Parlament".

Legea adoptata de Parlament prevede ca guvernatorul BNR va deveni seful unei noi institutii a statului roman, Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala, ce poate recomanda Guvernului sa ia masuri pentru mentinerea stabilitatii financiare, iar Guvernul "trebuie sa adopte masurile corespunzatoare". Insa Klaus Iohannis subliniaza, in cererea de reexaminare transmisa Parlamentului, ca "atat in sistemul normativ roman, cat si in cel european, recomandarea este un act care nu genereaza obligativitatea conformarii fata de aceasta".

In plus, presedintele remarca faptul ca, potrivit textului legii, destinatarii recomandarilor trebuie sa informeze Comitetul cu privire la masurile adoptate sau sa furnizeze o justificare corespunzatoare in cazul in care nu au adoptat astfel de masuri. „In conditiile in care notiunea de "justificare corespunzatoare" nu este definita prin lege, din modul in care este redactata norma, nu se intelege clar pe baza caror criterii stabileste Comitetul daca explicatiile inaintate de destinatari sunt sau nu justificate”, se arata in cererea de reexaminare. 

Legea aduce atingere libertatii legislative a Guvernnului

Mai mult, introducerea sintagmei "trebuie [...], inclusiv emiterea de reglementari" in continutul normativ, „induce ideea obligativitatii promovarii de catre Guvern a unor acte normative” ceea ce poate duce si la concluzia ca aceste dispozitii aduc atingere atributiei de exercitare libera a initiativei legislative de catre Guvern.

Presedintele subliniaza, in acest context, ca Guvernul raspunde politic in solidar numai in fata Parlamentului, nefiind obligat sa raspunda in fata niciunei alte autoritati sau entitati publice sau private. 

Totodata, presedintele solicita clarificari cu privire la nepublicarea recomandarilor si avertismentelor emise de Comitet, mentionata expres in Lege. Ca argument, in cerere se mentioneaza faptul  ca o serie de institutii ale statului, cum ar fi Parlamentul sau Presedintia, pot fi puse in situatia de a lua decizii fara o completa informare, daca avertismentele ajung doar la institutiile vizate.

Actul normativ trebuie sa contina criterii clare pentru reprezentantii Comitetului


In cerere se face referire si la persoanele care vor face parte din structurile comitetului. „Din legea transmisa la promulgare, Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala este format din Consiliul general, Comisia tehnica privind riscul sistemic, Comisia tehnica privind gestiunea crizelor financiare si Secretariatul. Daca in ceea ce priveste Consiliul general si respectiv Secretariatul, art. 5 - 8 prevad atat componenta, cat si atributiile acestora, in ceea ce priveste cele doua comisii tehnice, legea le stabileste numai atributiile, fara a cuprinde vreo referire cu privire la componenta. Din aceasta perspectiva, consideram ca se impune completarea legii in acest sens, intrucat un asemenea aspect nu poate fi acoperit prin regulamentul intern al Comitetului”, se arata in cererea presedintelul. 

Referitor la faptul ca membrii Consiliului general pot fi inlocuiti cu persoane desemnate de ei, presedintele cere precizari clare cu privire la  conditiile concrete ce pot duce la inlocuirea unui membru titular, precum si criteriile ce trebuie indeplinite de persoana delegata.

„De asemenea, in ceea ce priveste componenta Consiliului general, semnalam si faptul ca solutia pentru care a optat legiuitorul ofera ex-ante majoritatea necesara adoptarii deciziilor uneia dintre autoritatile participante in cadrul Comitetului National pentru Supravegherea Macroprudentiala, situatie in care rolul decizional al celorlalte autoritati in cadrul acestui Comitet poate fi pus sub semnul intrebarii”, se mai arata in scrisoarea presedintelui. 

Presedintele respinge imunitatea data de lege persoanelor din structura

„Legea transmisa la promulgare exonereaza de raspundere civila si penala persoanele care au detinut sau detin calitatea de membru al Consiliului general, al unei comisii tehnice sau care lucreaza sau au lucrat in cadrul secretariatului Comitetului pentru indeplinirea sau omisiunea indeplinirii oricarui act sau fapt in legatura cu exercitarea, in conditiile legii, a atributiilor legate de activitatea Comitetului, daca acestia au actionat cu buna credinta. Prin modul de reglementare al art. 11 alin. (2) se instituie un nou tip de imunitate pentru o categorie de demnitari si functionari publici, imunitate ce excede cadrului constitutional, ceea ce impune o clarificare legislativa in sensul punerii de acord a recomandarilor europene in materie implementate cu reglementarile interne”, se precizeaza in cererea de reexaminare.