Thursday, June 6, 2013

Cererea de credite de consum se mentine redusa

Bancherii se asteapta ca cererea de credite de consum sa se mentina la un nivel redus, atat pe segmentul creditelor de nevoi personale cat si in zona cardurilor de credite, conform sondajelor BNR.

Estimarile sunt in linie cu evolutiile semnalate de bancheri in primul trimestru din 2013, cand s-a observat o scadere semnificativa a cererii. 
Interesul populatiei pentru credite de consum nu a fost insa stimulat nici de banci, care au mentinut nemodificate standardele de creditare in ultimele 2 trimestre.

Cel mai afectat produs este creditul de nevoi personale cu ipoteca. Limitarea de catre BNR a termenului maxim de creditare la 5 ani a facut ca acest produs sa devina neatractiv pentru consumatori. Acest tip de imprumut era utilizat de clienti pentru a obtine sume mai mari, pe perioade de pana la 30 ani. 

Cum va poate rasplati cardul?

Cardurile au depasit, demult, statutul de simplu „plastic” cu care platim sau de pe care scoatem bani de la ATM. De aceea, atunci cand alegem un card de plata, nu trebuie sa avem in vedere doar „datele tehnice”, ci si beneficiile suplimentare. 

Pe fondul crizei, diferentierea a devenit o trasatura esentiala pentru jucatorii din economie, iar institutiile financiare nu fac exceptie. Produsele financiare care tintesc o anumita categorie de clienti si nu „masa”, tind sa devina majoritare in portofoliile bancilor. Cu alte cuvinte: „un card pentru un anumit tip de client, nu acelasi card pentru orice client”.

Un bun exemplu de diferentiere il reprezinta programele de loialitate, cu modalitati diferite de recompensare. La fel ca in cazul operatorilor telecom sau al lanturilor de hypermarketuri, bancile au programe speciale ce rasplatesc fidelitatea clientilor. Prin intermediul acestor programe, institutiile financiare si comerciantii parteneri urmaresc, in primul rand, sa isi pastreze clientii actuali multumiti si, pe de alta parte, sa isi extinda clientela. 

Domeniile in care activeaza comerciantii parteneri sunt variate: de la magazine de produse electrice si electrocasnice, benzinarii, restaurante, magazine de bricolaj, pana la farmacii si operatori de telefonie mobila. 

Prin intermediul acestor programe, posesorii de carduri primesc puncte de loialitate de fiecare data cand platesc cu ele la comercianti. Apoi, le pot valorifica, in functie de program prin: achizitia de produse/servicii in rate fara dobanda sau cu reduceri, in reteaua de comercianti parteneri. In functie de programul dezvoltat de banca si de partenerii comerciali, dar si de tipul cardului, reducerile pot ajunge pana la 30-40%.

Alte avantaje, la care poate avea acces un client, sunt plata in rate fara dobanda la comercianti si facilitatea de cash back. Multe banci din Romania permit posesorilor de carduri sa cumpere prin sistemul de rate cu dobanda zero. De obicei, clientul poate beneficia de pana la 24 de rate, intr-o retea definita sau chiar la orice comerciant. 

Nu doar bancile dezvolta programe de loialitate, ci si MasterCard, care anul acesta a lansat programul MasterCard Rewards. Programul este o premiera pe piata din Romania, fiind primul si singurul administrat de o organizatie de plata. MasterCard Rewards se bazeaza pe un sistem de acumulare de puncte de loialitate, in functie de utilizarea cardului pentru plati la comercianti, dar permite recompensarea clientilor si pentru alte tipuri de tranzactii.

„Prin intermediul tuturor campaniilor si proiectelor derulate pana acum ne-am propus sa incurajam un comportament corect de plata cu cardul, atat la comercianti, cat si online, pentru ca este cel mai avantajos pentru posesori, dar si pentru ca sustine economia, prin combaterea economiei subterane”, declara Cosmin Vladimirescu, Country Manager pentru Romania si Moldova, MasterCard Europe. „Acesta este si cazul MasterCard Rewards, care aduce un plus de valoare atat pentru bancile participante, cat si pentru utilizatorii de servicii financiare. Consumatorii primesc beneficii la fiecare tranzactie cu cardul, iar bancile isi fidelizeaza clientii si le modeleaza un comportament natural de utilizare a cardului.”

“In plus, programul vine cu beneficii concrete si argumente la fiecare tranzactie, care incurajeaza activarea sau reinnoirea cardului. Cu alte cuvinte, programul confera posesorilor de carduri motive sa aleaga plata cu cardul in locul cash-ului, indiferent de valoarea sau de tipul tranzactiei”, a mai spus Cosmin Vladimirescu.
    
Clientii care se inscriu in programul de recompense „MasterCard Rewards” beneficiaza de o serie de avantaje, precum acumularea de puncte de loialitate, indiferent de valoarea tranzactiei sau posibilitatea de a cumula punctele proprii cu cele ale altor posesori de carduri. In plus, acestia pot sa acumuleze puncte atat pentru platile efectuate la comerciantii traditionali, cat si online, si sa participe la promotii si oferte exclusive pentru cei inscrisi in program.

Indiferent de tipul de produs financiar sau de programul de loialitate ales, regula de aur ramane aceeasi: interesati-va in legatura cu caracteristicile acelui produs sau serviciu si alegeti-l pe cel care se potriveste cel mai bine cu cerintele dumneavoastra.

Letonia primeste aprobarea Comisiei Europene pentru aderarea la zona euro

Letonia a primit aprobarea Comisiei Europene pentru a adera la zona euro de la 1 ianuarie 2014, statul baltic atingand un grad ridicat de convergenta economica.
“Experienta Letoniei arata ca o tara poate depasi cu succes dezechilibrele macroeconomice, indiferente de serveritatea lor, pentru a deveni mai puternica. Dupa recesiunea adanca din 2008-2009, Letonia a luat actiuni politice decisive, sustinute printr-un program de asistenta financiara condus de FMI si Comisia Europeana, care au imbunatatit flexibilitatea si capacitatea de ajustare a economiei in cadrul general al UE, pentru o crestere de durata si echilibrata”, a precizat vicepresedintele Comisiei Europene”, Oli Rehn.
Eforturile Letoniei se vad in prezent, fiind tara cu cea mai mare crestere economica din UE. Aderarea la zona euro a Letoniei este, totodata, un semnal de incredere in moneda unica.

Decizia finala pentru aprobarea aderarii Letonei va fi luata de Consiliul Ecofin in iulie 2013. Pana atunci mai trebuie ca Parlamentul European sa isi exprime o opinie, ca ministrii de finante ai zonei euro sa dea o recomandare favorabila si ca subiectul sa fie discutat de sefii de state ai UE, la intalnirea din 27-28 iunie 2013.

Letonia va fi al 18-lea stat membru al zonei euro. 

IMM-urile pot primi ajutoare de stat de pana la 200.000 euro

Guvernul a redeschis schema de minimis pentru sprijinirea investitiilor realizate de IMM-uri. Bugetul alocat este de 400 milioane lei. Un beneficiar poate primi ajutoare de pana la 200.000 euro, pe parcursul a 3 ani fiscali consecutivi.

Ajutorul de minimis se acorda pentru IMM care desfasoara activitati economice in Romania si prezinta un plan de investitii pentru care solicita finantare. Intreprinderea trebuie sa mentina locurile de munca existenta, iar in urmatorii 3 ani trebuie sa creeze:
  • minim 5 locuri de munca, din care 2 pentru persoane care nu au mai avut loc de munca in ultimele 3 luni, in cazul unui ajutor de minimis de pana la 100.000 euro;
  • minim 7 locuri de munca, din care 3 pentru persoane care au fost somere in ultimele 3 luni, in cazul unui ajutor de minimis cuprins intre 100.000 euro si 200.000 euro.

Plata ajutorului de minimis se realizeaza incepand cu anul 2014.

Pentru a obtine ajutorul, intreprinderea trebuie sa depuna un dosar de finantare la Ministerul Finantelor Publice. 

In categoria cheltuielilor eligibile sunt incluse realizarea de constructii noi (industriale, invatamant, stiinta, sanatate, cultura si agrement) sau achizitia de constructii, echipamente, utilaje si echipamente IT.

Pentru ca activele sa fie eligibile, ele trebuie sa fie exploatate exclusiv de intreprinderea beneficiara, sa fie considerate active amortizabile, sa fie achizitionate in conditii de piata, sa fie noi si sa fie incluse in patrimoniul firmei minim 3 ani.

In cazul constructiilor, intreprinderea trebuie sa detina un drept real sau de creanta asupra terenului pe care se va construi, iar terenul sa fie liber de sarcini. Valoarea maxima a cheltuielilor eligibile se determina in limita pragului de 370 euro/mp.

Euro urca la maximul anului

Dupa o zi de repaus, cursul euro a continuat sa creasca rapid si s-a apropiat foarte mult de pragul de 4,43 lei. Cotatiile euro au atins valori maxime pe acest an.

Cursul euro-leu anuntat de BNR este de 4,4291, in crestere cu 0,6% fata de ziua precendenta. In ultimele 4 sedinte de tranzactionare, euro a castigat aproape 10 bani in fata leului.
Francul elvetian a urmat aceeasi tendinta si a ajuns la 3,57 lei. Cursul CHF/RON se apropie de maximul din acest an, inregistrat la inceputul lunii ianuarie (3,6597).

Deprecierea leului este pusa de analistii pe seama fluxurilor de capital pe termen scurt, o serie de investitorii lichidandu-si detinerile de titluri de stat in lei.