ASF atentioneaza turistii sa verifice asigurarile agentiei

Romanii care isi cumpara vacanta printr-o agentie de turism trebuie sa verifice daca aceasta din urma detine o asigurare in caz de insolovabilitate sau de faliment. Aceasta asigurare acopera riscul de neplata al agentiei fata de turist in cazul in care apar situatii care impun acordarea de despagubiri. 

Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a transmis o atentionare prin care ii sfatuieste pe consumatorii care cumpara pachete de servicii turistice sa verifice daca agentia de turism detine o astfel de asigurare.

Agentiile de turism sunt obligate sa detina o asigurare in caz de faliment

"Atentionam consumatorii ca este important ca, la achizitionarea pachetelor de servicii turistice, sa verifice daca agentia de turism are incheiata o polita de asigurare in conformitate cu legislatia aplicabila si care este societatea de asigurare. Pentru ca vine vacanta, este important sa stiti ca in Romania exista obligatia stabilita de lege ca agentiile de turism sa detina o polita pentru asigurarea rambursarii cheltuielilor de repatriere si/sau a sumelor achitate de turisti, in cazul insolvabilitatii sau a falimentului agentiei de turism", se arata in atentionarea transmisa de Autoritate. 


Potrivit ASF, asigurarea este cumparata de agentiile de turism, dar beneficiarii acesteia sunt cei care au cumparat pachetele de servicii de turism. 

"In contractul de comercializare a pachetelor de servicii turistice pe care il incheiati cu agentiile de turism, indiferent de modul de prezentare a acestuia (catalog, pliant sau alt inscris), este obligatoriu sa se consemneze faptul ca sunteti asigurat in calitate de turist pentru insolvabilitatea sau falimentul agentiei, precum si conditiile si termenele in care puteti solicita plata despagubirilor”, se subliniaza in atentionarea ASF. 

Asigurarea acopera situatia in care agentia trebuie sa plateasca turistului despagubiri

Obiectul politelor de asigurare consta in acoperirea de asigurator a riscului de neplata pe care il are agentia fata de turisti, in cazul in care contractul dintre cele doua parti (prin care turistul cumpara vacanta de la agentie) nu se executa, integral sau partial, in cazul in care agentia de turism intra in insolvabilitate sau faliment, sau atunci cand agentia nu achita datoria catre client in termen de 15 zile calendaristice de la primirea de la acesta din urma a documentelor justificative sau daca intrerupe in mod unilateral acordarea serviciilor.

Pe de alta parte, turistii trebuie sa stie ca despagubirea nu poate depasi suma achitata in contractul de comercializare a pachetului de servicii turistice si va fi platita in termen de 30 de zile de la data primirii de catre asigurator a documentelor justificative de la turist. Valoarea totala a asigurarii pe agentie de turism este in general mai mica decat valoarea pachetelor turistice contractate de agentie, ceea ce poate duce la o despagubire mai mica decat suma platita de turist, se mai arata in atentionarea ASF.

Acuzatii de spalare de bani la BCR, respinse vehement de banca

Institutiile statului verifica potentiale infractiuni de spalare de bani comise la Banca Comerciala Romana, odata cu dobandirea unor imobile in schimbul unui credit devenit neperformant. BCR respinge suspiciunile si spune ca este vorba de o plangere formulata „cu rea-credinta”de o firma care a incasat necuvenit un milion de euro de la banca. 

Astfel, Curtea de Apel Bucuresti a solicitat DIICOT aceste verificari in legatura cu dobandirea unor imobile din Snagov si Poiana Brasov. 

Potrivit deciziei, Curtea de Apel Bucuresti ”admite plangerea impotriva ordonantei nr.680/P/2015 din 27.01.2016 si trimite cauza Directiei Nationale Anticoruptie in vederea completarii urmaririi penale. In baza art.267 Cp, sesizeaza organul de urmarire penala in privinta efectuarii unor verificari privind potentialele infractiuni de spalare a banilor (...) de catre Banca Comerciala Romana SA, constand in dobandirea imobilelor active situate in satul Tancabesti, comuna Snagov, judetul Ilfov (...) si respectiv a activului Silver Mountain situat in Poiana Brasov”. 

Cazul are la baza un  credit acordat, in 2007, de BCR in valoare de aproximativ 80 de milioane de euro unei firme pentru dezvoltarea unui ansamblu imobiliar in Poiana Brasov.

Firma respectiva a intrat insa in faliment, iar activele au fost scoase la vanzare de catre lichidatorul desemnat in acest caz, respectiv Euro Insol SPRL, condusa de Remus Borza. Firma avea in proprietate mai multe loturi de teren in localitatea Tancabesti, judetul Ilfov si complexul turistic Silver Mountain din Poiana Brasov. Astfel, BCR (care detinea 90% din totalul creantelor asupra firmei falimentare) a preluat activele acesteia. 

Ulterior, o alta societate specializata in insolventa a depus la DNA o sesizare in legatura cu suspiciuni de coruptie care il priveau pe Remus Borza si Euro Insol SPRL, in legatura cu acea licitatie de lichidare.

La vremea respectiva, DNA a decis clasarea dosarului, insa societatea de insolventa a atacat decizia la Curtea de Apel Bucuresti, instanta care a dispus ca DNA si DIICOT sa cerceteze acest caz. In plus, judecatorii au mai hotarat ca DNA si DIICOT sa cerceteze, fiecare pe competentele lor, daca BCR a savarsit infractiunea de spalare de bani.

BCR sustine ca nu a fost citata in niciun dosar penal

Referitor la aceste afirmatii, reprezentantii BCR sustin ca banca ”nu a fost citata pana la aceasta data, in niciun dosar penal pentru vreo fapta retinuta in sarcina sa”.

”Mentionarea sintagmei de "spalare de bani" reflecta o plangere facuta cu rea credinta de catre un denuntator implicat in cauza (Insolvency Recovery Solutions SRL), care a incasat nejustificat de la BCR aproximativ un milion de euro, in calitate de proprietar al unei creante reprezentand onorariu executor judecatoresc. BCR s-a aflat intr-un litigiu cu denuntatorul, iar contestatia bancii a fost admisa definitiv, cel in cauza avand de restituit bancii suma incasata nejustificat, precum s-a aratat mai sus”, se arata in raspunsul transmis de oficialii BCR cu privire la informatiile vehiculate in spatiul public. 

Banca a cerut insolventa denuntatorului pentru recuperarea unei sume de bani

Mai mult, in documentul bancii de mentioneaza ca BCR a formulat cerere de insolventa impotriva denuntatorului, pentru recuperarea sumei, iar acesta s-a sustras obligatiilor de restituire, schimbandu-si sediul si inregistrand o alta cerere de insolventa la o alta instanta din tara.

In plus, banca subliniaza ca se afla intr-un proces perfect legal de recuperare si vanzare a garantiilor imobiliare (cladiri, terenuri, etc.) aferente  unui credit neperformant acordat pentru dezvoltarea proiectului turistic Silver Mountain din Poiana Brasov.

”Actiunile reclamate (adjudecare imobile ipotecate in favoarea bancii in contul creantelor pe care banca le avea impotriva debitorului) au fost desfasurate in integralitate cu respectarea dispozitiilor legale, in cadrul derularii procedurii de insolventa si in scopul recuperarii creditului neperformant inregistrat de BCR. Toate contestatiile formulate de denuntator impotriva actelor indeplinite in cadrul procedurii de insolventa au fost supuse controlului judiciar fiind respinse definitiv. Regretam situatia reflectata incorect. Aceasta a fost cauzata de faptul ca BCR nu a fost parte in litigiul solutionat de Curtea de Apel Bucuresti, pentru a formula eventuale aparari in cauza