Romanii inlocuiesc asigurarea facultativa cu polita PAD

Romanii inlocuiesc politele facultative pentru asigurarea locuintei cu politele obligatorii. Potrivit datelor publicate de Autoritatea de Supraveghere Finaciara (ASF), in 2015 numarul asigurarilor facultative a scazut cu aproximativ 45.000, dar cel al asigurarilor obligatorii a urcat cu 100.000. 

La finalul anului trecut erau in vigoare 1.786.112 polite facultative de locuinte, in scadere fata de 2014, cand au fost contabilizate 1.830.996 de polite. In acelasi timp, erau in vigoare 1.590.954 de polite de asigurari obligatorii de locuinte (polite PAD) , fata de 1.491.329 in anul precedent.

Politele scad, daunele cresc

Si ca valoare, primele brute subscrise pe segmentul asigurarilor facultative de locuinte s-au diminuat in 2015 pentru al treilea an consecutiv, ajungand la nivelul de 335,55 milioane de lei, de la 348,81 milioane de lei in 2014, conform datelor ASF. 

In schimb, valoarea indemnizatiilor brute platite de companii in anul 2015 pe aceasta linie a crescut usor la 60,75 milioane de lei, dupa ce in anul precedent au achitat daune in valoare de 60 milioane de lei.

Pe de alta parte, asigurarile obligatorii de locuinte au inregistrat cresteri anul trecut, raportand subscrieri in valoare de 134,86 milioane de lei, fata de 126,63 in 2014.

Pool-ului de Asigurare Impotriva Dezastrelor - PAID, societatea privata care administreaza sistemul de asigurare obligatorie a locuintelor, a achitat despagubiri in valoare de 3,88 milioane de lei in perioada analizata, in conditiile in care, in urma cu un an, despagubirile insumau 2,96 milioane de lei.

Intreaga piata de asigurari de locuinte (obligatorii si facultative) a insumat prime brute subscrise in valoare de 470,41 milioane de lei in scadere usoara fata de 2014, cand subscrierile au totalizat 475,45 milioane de lei.

In acelasi timp, despagubirile totale s-au majorat la 64,63 milioane de lei, de la 63 milioane de lei in anul anterior.

BNR: Criterii pentru clienti si obligatii pentru banci la darea in plata

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu a prezentat, in cadrul unei conferinte, raspunsul transmis Parlamentului la cererea de reexaminare a Legii privind darea in plata. Potrivit acestuia, legea trebuie sa contina criterii pentru beneficiari, obligatii pentru banci, iar executarea silita sa fie doar o solutie de ultim resort. 

"Cererea de reexaminare a presedintelui a primit din partea BNR un raspuns detaliat. Peste 20 de pagini se gasesc de cateva saptamani bune in Parlament pentru a fi dezbatute. (...) BNR a sustinut si continua sa sustina recomandari catre bancile comerciale pentru a evita demararea de catre acestea a procedurilor de executari silite ale consumatorilor de produse financiare, ale caror obligatii financiare au devenit prea impovaratoare din cauza unor schimbari neasteptate survenite dupa incheierea contractului de credit prin initierea unor negocieri menite sa conduca la identificarea unor solutii echilibrate", a explicat Isarescu. 

Impartirea poverii intre client si banca ar putea fi introdusa in textul Legii 

In opinia sa, darea in plata s-ar putea aplica si creditelor in derulare, insa numai pe cale bilaterala si in urma unei evaluari pe criterii obiective a clientului si a situatiei financiare a acestuia. „Finalitatea obtinuta trebuie sa fie impartirea intre clienti si banci a poverii suplimentare. Aceasta povara suplimentara aparuta ca efect al crizei si impartirea ei se poate introduce in textul legii", a spus Isarescu. 

Guvernatorul BNR a mai spus ca legea trebuie sa cuprinda criterii clare de stabilire a beneficiarilor. Astfel, trebuie avuti in vedere consumatorii care au incheiat un contract de credit garantat cu ipoteca asupra unui bun imobil cu destinatie de locuinta, a carui valoare la momentul acordarii nu depasea un prag rezonabil; cei care detin o singura locuinta ipotecata in favoarea bancii, care reprezinta domiciliul acestora; cei care au o situatie financiara depreciata semnificativ fata de momentul incheierii contractului; cei care au incercat sa negocieze cu bancile de buna credinta si nu au reusit sa ajunga la un rezultat. 

Legea poate sa prevada si obligatii pentru banci in relatia cu debitorii supraindatorati

In schimb, banca centrala propune si o serie de obligatii pentru banci, astfel incat sa aiba mai multe instrumente prin care sa poata interveni pentru a convinge bancile sa imparta povara cu clientii. 

"Pentru a trece de la ceea ce noi facem si in prezent, constrangere morala, la instrumente mai constrangatoare, in concordanta cu Codul Civil si cu legile bancare existente de 25 de ani, si nu in dauna legislatiei bancare, (legea -n.r.) poate sa prevada reglementari prin care bancile sa fie obligate sa construiasca parteneriate de buna credinta cu debitorii despre care am vorbit”, a mai spus guvernatorul BNR. 

In opinia sa, aceste masuri trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele obligatii pentru banci: sa elaboreze planuri de negociere transparente, in care executarea silita sa fie o solutie de ultim resort,  iar bancile sa raporteze BNR planurile de negociere si stadiul negocierilor cu clientii. 

Mugur Isarescu a mai spus ca se poate lua in calcul si propunerea bancilor de a elabora un cod de conduita la nivelul sistemului pentru clientii aflati in dificultate financiara, insa acestea trebuie sa se grabeasca, pentru ca timpul este foarte scurt. „Daca nu vor face acest lucru extrem de rapid, noi vedem ca aceasta problema sa fie reglementata in textul legii", a mai spus seful BNR. 

Pentru viitor, BNR propune creditul cu optiune de „dare in plata”

In schimb, guvenatorul a revenit asupra ideii de mentinere a programului Prima Casa in afara sferei de aplicare a legii, pe motiv ca programul a fost implementat ulterior crizei, iar rata de neperformanta, nula, arata ca nu se impun astfel de masuri pentru creditele respective. 

Cat despre viitor, Mugur Isarescu sustine ca ideea ca bancile sa dezvolte produse diferite, si sa dea clientilor posibilitatea sa opteze pentru un credit cu „dare in plata”, dar cu avans mai mare, sau fara, cu avans mai mic.