Tuesday, October 28, 2014

De ce a scazut valoarea depozitului mediu din sistemul bancar?

Dupa o apreciere de 1.200 lei in intervalul 2010-2012, pana la 7.900 lei, valoarea depozitului mediu a coborat anul trecut la 7.400 lei, evolutie pe seama dobanzilor la termen tot mai mici, cresterii apetitului de consum si interesului fata de bursa.

Potrivit datelor Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar, valoarea depozitului mediu a coborat anul trecut cu 500 lei, iar avand in vedere si dobanzile la termen (multi aleg depozitele cu capitalizare) aceasta suma ar putea fi chiar mai mare. Care ar putea fi cauzele declinului valorii economiilor medii pastrate in banci?
In primul rand, dobanzile din ce in ce mai mici, pe fondul reducerii de catre BNR a dobanzii de politica monetara. Majoritatea bancilor platesc acum 2-3% pentru depozitele la termen, randament nestimultativ. Este posibil ca o parte a deponentilor sa aleaga conturile curente (nu pierd mare lucru avand in vedere dobanzile mici dar castiga la capitolul mobilitate a economiilor, mai ales daca nu dispun de sume mari) sau conturile de economii. 

In al doilea rand, apetitul de consum a fost in crestere in 2013, dupa cum s-a vazut si in evolutia PIB-ului (consumul da peste 70% din PIB). Sunt insa semnale tot mai viguroase ca acest indicator incetineste in 2014, astfel incat depoitele la termen pot avea un nou imbold.

In sfarsit, anul trecut (dar si 2014, chiar daca in mai mica masura), bursa a avut un an de exceptie iar multi au dorit sa beneficieze de cresteri fie investind direct, fie prin intermediul unui fond mutual.

Depozitele sub valoarea plafonului de garantare (100.000 euro) reprezentau anul trecut 85% din valoarea totala a depozitelor persoanelor fizice, iar 99,9% din deponentii persoane fizice aveau valoarea economiilor sub cea a plafonului de garantare.

25 de banci din zona euro au picat examenul BCE

Dintre corigenti, 9 sunt numai din Italia iar 4 au operatiuni si in Romania (NBG, Eurobank, Piraeus, Veneto Banca). Au fost examinate 130 de banci iar scenariul a inclus diferite socuri negative la care bancile ar putea fi expuse, impactul fiind ajustat in functie de tara.

BCE si-a exersat cu aceasta ocazie rolul de supraveghetor al pietei bancare din zona euro (e vorba de marii jucatori), din noiembrie urmand sa-si intre insa deplin in rol. 

Din cele 25 de banci care au picat testele de stres realizate de BCE in colaborare cu Autoritatea Bancara Europeana, 12 isi majorasera deja capitalul cu 15 miliarde euro in 2014 (testele au avut la baza bilaturile de la sfarsitul anului 2013) iar cele care nu au facut-o trebuie sa prezinte planuri de redresare a situatiei in urmatoarele 2 saptamani. Planurile ar urma apoi sa fie puse in aplicare in urmatoarele 9 luni.
Printre bancile cu probleme care au afaceri in Romania gasim Eurobank (detine Bancpost), Piraeus Bank, National Bank of Grece (detine Banca Romaneasca), Veneto Banca. 

De asemenea, gasim nume care au avut legatura cu banci din Romania: Bank of Cyprus (Marfin Bank a preluat depozitele sucursalei Bank of Cyprus din Romania si o parte din active), Volksbank (Volksbank Romania este detinuta in prezent de VBI Beteiligungs iar restul operatiunilor Volksbank International au fost preluate de Sberbank), Millennium (divizia din Romania a fost preluata de OTP).

Ramane sa speram ca de aceasta data testele de stres ale BCE se vor dovedi mai temeinice, in 2007 de pilda institutia deruland un alt test de stres prin care dorea sa verifice cum se vor comporta bancile in cazul in care se va produce o prabusire a pietei imobiliare (toate bancile au trecut atunci testul).

Subsidiarele bancilor picate la testele BCE sunt OK spune BNR

Cum mai multe banci europene picate la testele de stes au ramificatii in Romania, BNR a emis un comunicat de presa in care asigura publicul ca subsidiarele in cauza au capitaluri adecvante. 

“In contextul derularii exercitiilor de testare la stres la nivel european, Banca Nationala a României precizeaza ca subsidiarele grupurilor bancare cuprinse in aceasta evaluare care opereaza pe piata romaneasca au rate de adecvare a capitalului superioare pragurilor reglementate", se arata in comunicatul BNR.
Banca centrala isi sustine afirmatia prin faptul ca rezultatele exercitiilor de testare la stres derulate de BNR la nivelul sistemului bancar autohton, prezentate recent in Raportul asupra stabilitatii financiare (avand la baza un scenariu de recesiune economica severa si o depreciere puternica a monedei nationale in urmatorii trei ani), evidentiaza un nivel confortabil al indicatorilor de adecvare a capitalului, cu incadrare in limitele reglementate la nivel international.

Suma imprumutata influenteaza costul creditului, dar intr-un mod confuz

Suma imprumutata influenteaza uneori costul creditului, insa bancile nu s-au pus de acord asupra modului in care acest criteriu ar trebui sa influenteze costul total.

O serie de banci au stabilit dobanzile la creditele de nevoi personale in functie de suma imprumuta. Dar in timp ce unele bancile penalizeaza clientii care vor sa imprumute bani mai multi, altele ii incurajeaza sa se indatoreze la costuri mai mici.

De exemplu, la credite de nevoi personale Banca Romaneasca, costul creditului creste cu suma imprumutata. Peste pragul de 25.000 lei, rata dobanzii se majoreaza cu 0,5 puncte procentuale. 
Alte banci incurajeaza insa clientii sa imprumute sume cat mai mari, prin dobanzi din ce in ce in mici. De exemplu, la Raiffeisen Bank, rata dobanzii la un credit de peste 7.000 euro este cu 4 puncte procentuale mai mica decat la un credit de pana in 3.000 euro.

Aceeasi logica urmeaza si creditele de nevoi personale Unicredit Tiriac Bank. Clientii care imprumuta peste 40.000 lei platesc dobanzi cu chiar si cu 11,5 puncte procentuale mai mici decat cei care imprumuta sub 6.000 lei, in cazul unei perioade de rambursare de pana in 2 ani.