Ce taxe avem de platit la inceput de an?

Inceputul de an vine cu o serie de cheltuieli pentru populatie, in contul taxelor si impozitelor datorate statului. Prima transa din impozitele locale trebuie platita pana pe 31 martie, iar declaratia unica, nou introdusa in 2018, trebuie depusa pana pe 15 martie si tot pana atunci trebuie platite darile aferente anului anterior.

 
Daca la impozitele locale nu s-a schimbat mare lucru in ultimii ani, declaratia unica este, inca, destul de complicata pentru majoritatea contribuabililor. 
 
Totusi, persoanele fizice trebuie sa stie ca, desi sunt obligate sa plateasca doar prima transa din taxele locale pana la 31 martie, daca platesc integral, pe tot anul, pana la acea data, pot beneficia de o reducere de pana la 10% din suma totala de plata. Atentie, insa, ca nu toate primariile acorda bonificatia maxima!
 
In ceea ce priveste declaratia unica, aceasta trebuie depusa de toate persoanele fizice care obtin venituri din activitati independente pana pe 15 martie. Declaratia cuprinde veniturile obtinute in anul anterior si pe cele estimate pentru anul care urmeaza. Declaratia se depune pentru calculul impozitului pe venit si a contributiilor sociale. 
 

Pentru veniturile din anul anterior, data de 15 martie reprezinta si termenul limita pentru plata impozitului si a contributiilor. 
 
In cazul veniturilor estimate, acestea pot fi rectificate ulterior, ori de cate ori intervin modificari in veniturile contribuabilului, iar la final, in 15 martie anul urmator, se depune declaratia finala. Pentru acestea, contribuabilul poate realiza si plati anticipate, iar daca achita integral impozitul si contributiile pana la data de 15 decembrie (anul pentru care se depune declaratia), obtine o bonificatie de 5%. 
 
In plus, contribuabilii care depun electronic declaratia unica beneficiaza de o bonificatie de 5% din impozitul pe venit platit integral pana la 15 martie 2019 inclusiv, reprezentand obligatiile fiscale anuale pentru anul 2018. O bonificatie de 5% se acorda, de asemenea, si pentru contributiile sociale datorate potrivit legii. 
 
Cum se depune declaratia unica?
 

Din 2019, declaratia se depune exclusiv online, prin accesarea https://declunica.anaf.ro/, iar persoanele care nu detin un calculator sau nu au conexiune la internet pot merge intr-un sediu ANAF, unde pot beneficia si de asistenta din partea unui angajat special instruit in acest scop. 

Prin depunerea online, formularul calculeaza automat cuantumul impozitelor si contributiilor datorate de persoanele fizice la bugetul de stat. In acest fel, se elimina complet deciziile de impunere, dar termenul final de depunere a declaratiei corespunde si cu termenul de plata (15 martie). 

Nedepunerea la termenul prevazut de lege a declaratiei unice constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 50 lei la 500 lei.

Cine trebuie sa depuna declaratia unica? 

Persoanele care obtin venituri in afara salariilor sau pensiilor trebuie sa depuna declaratia unica (D 212) privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice. Sunt, insa, venituri extrasalariale exceptate de la aceasta regula.

Practic, veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, dividende, dobanzi sau contracte de activitate sportiva se impoziteaza cu retinere la sursa, asa ca pentru astfel de venituri nu se depune declaratia unica pentru impozitul pe venit. Situatia se schimba, insa, daca veniturile respective depasec plafonul pentru care se datoreaza contributii sociale (12 salarii minime pe economie anual).

Pentru celelalte venituri (din activitati independente, cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arenda, activitati agricole pentru care venitul net se stabileste in sistem real, piscicultura si/sau silvicultura, transferul titlurilor de valoare si orice alte operatiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum si din transferul aurului financiar, jocuri de noroc realizate de catre persoanele fizice ca urmare a participarii la jocuri de noroc la distanta si festivaluri de poker, alte surse, pentru care contribuabilii au obligatia depunerii declaratiei) contribuabilul trebuie sa depuna declaratia, chiar daca suma obtinuta, separat sau cumulat, este sub plafonul pentru plata contributiilor.

Cum se plateste contributia la pensie?

Contribuabilul este obligat sa achite contributia la pensie daca sumele incasate intr-un an din venituri independente si/sau veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, individual sau cumulat, depasesc 22.800 de lei (12 salarii minime brute pe economie). In acest caz, contribuabilul isi alege suma pentru care plateste contributia (de 25%), insa aceasta nu poate fi mai mica de plafonul stabilit.

Si in acest caz, exista numeroase exceptii. Sunt exceptate de la plata contributiei la pensie veniturile obtinute de mostenitorii unor drepturi de proprietate intelectuala, veniturile persoanelor care sunt asigurate in sistemele proprii de asigurari sociale (ex. avocatii) si veniturile obtinute de pensionari. De asemenea, contributia nu se datoreaza pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuala obtinute de persoane care au si calitatea de salariat.

Contribuabilul poate opta pentru plata CAS si daca are venituri sub plafonul mentionat, insa nu este obligat. 

Cine datoreaza CASS si cum se plateste?

Contributia la sanatate (CASS) se datoreaza pentru veniturile din activitati independente si veniturile din drepturile proprietate intelectuala, dar si pentru dividende si cedarea folosintei bunurilor. Plafonul se calculeaza prin cumularea veniturilor reprezentand baza de calcul pentru fiecare contributie in parte, indiferent daca vorbim de retinere la sursa sau nu.

Concret, contributia la sanatate se datoreaza pentru veniturile mentionate incasate individual sau cumulat, in cazul in care acestea depasesc plafonul de 12 salarii minime brute pe economie intr-un an. Spre deosebire de contributia la pensie, la sanatate cota este de 10% din plafon (contribuabilul nu are dreptul sa opteze pentru o suma mai mare).

Si acest caz are exceptiile lui. Spre exemplu, nu datoreaza CASS pensionarii, pentru veniturile din pensii si pentru cele din drepturi de proprietate intelectuala, si nici persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii si asimilate salariilor, pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuala.

Ca si in cazul contributiei la pensie, un contribuabil poate sa plateasca sanatatea chiar daca are venituri sub plafonul stabilit. In acest caz, contributia de 10% aplicata la o baza de calcul determinata astfel: 

- daca declaratia unica se depune pana la implinirea termenului legal (15 martie 2019), baza de calcul reprezinta valoarea a 6 salarii de baza minime brute pe tara, in vigoare la data depunerii acesteia; 

- daca declaratia se depune dupa termenul legal, baza de calcul este echivalenta cu valoarea salariului de baza minim brut pe tara in vigoare la data depunerii declaratiei, inmultita cu numarul de luni ramase pana la termenul legal de depunere a declaratiei prevazute - 15 martie a anului urmator, inclusiv luna in care se depune declaratia.

Care sunt riscurile renuntarii la Pilonul II de pensii?

Sistemul de pensii obligatorii administrate privat, Pilonul II, a suferit, in timp, numeroase modificari. Insa, poate cea mai importanta, a intervenit la inceputul lui 2019, cand Legea de functionare a fost modificata astfel incat participantii sa se poata transfera, la cerere, la sistemul public in anumite conditii. Care sunt riscurile acestei optiuni?

Ordonanta de Urgenta a Guvernului 114/2018 a inasprit semnificativ conditiile de business pentru administratorii de fonduri de pensii administrate privat, de la reducerea comisioanelor pe care au voie sa le aplice, la obligativitatea majorarii capitalului social, la exceptarea unei categorii importante de salariati de la plata contributiei, respectiv angajatii firmelor de constructii, si la posibilitatea stoparii contributiilor si directionarea lor catre Pilonul I pentru toti participantii. 

Concret, de la intrarea in vigoare a noii Ordonante, “o persoana participanta la un fond de pensii poate opta, pe baza de cerere individuala, dar nu mai devreme de 5 ani de participare la respectivul fond, sa se transfere la sistemul public de pensii. Fondurile detinute pana la data transferului raman in contul personal al participantului pana la deschiderea dreptului la pensia privata".

Asadar, contribuabilul poate stopa plata contributiilor catre Pilonul II dupa 5 ani de participare si doar banii acumulati raman in administrare privata si ii va primi la pensie. 

Ce risti daca renunti la pensia privata?

Insa, in cazul in care opteaza, sa renunte la Pilonul II de pensii, un contribuabil ramane in administrare privata doar cu suma acumulata pana la data in care renunta si toata contributia sa la pensie merge in administrarea de stat.

In acest scenariu, la varsta pensionarii va primi o suma nesemnificativa in contul pensiei private, iar restul de la stat, in functie de politica valabila la momentul respectiv (de banii de care dispune statul pentru plata pensiilor), care nu se anunta prea favorabila avand in vedere estimarile privind evolutia demografica (imbatranirea populatiei si datele care arata o crestere a migratiei).

Astfel, in conditiile in care se estimeaza ca tot mai putini angajati vor plati contributii la pensie in viitor, o pensie privata va reprezenta, cu siguranta, o suplimentare binevenita o veniturilor la pensie. Mai mult, reamintim faptul ca banii acumulati in contul de pensie privata reprezinta proprietatea contribuabilului, pe care o poate lasa mostenire urmasilor. In schimb, contributia platita la stat in contul pensiei este utilizata pentru plata pensiilor in prezent, iar pentru viitor se vor lua deciziile conjunctural la momentul respectiv. 

Angajatii din constructii ies din sistem o perioada 

In noua Ordonanta se prevede si faptul ca angajatii firmelor de constructii sunt scutiti de la plata contributiilor la Pilonul II timp de 10 ani. Masura face parte dintr-un pachet de facilitati fiscale oferit angajatilor din domeniu, care prevede, printre altele, reducerea contributiei la asigurarile sociale (pensie) exact cu procentul datorat Pilonului II, respectiv 3,75%. Asta inseamna ca, timp de 10 ani (in perioada 2019 - 2028), fondurile de pensii private nu vor incasa contributii in conturile acestor angajati. Si acestia din urma vor avea, astfel, pensia privata diminuata cu contributiile pe cei 10 ani, plus castigul aferent. 

Pe de alta parte, dupa reducerea numarului de participanti, administratorii fondurilor private de pensii se vor confrunta si cu o crestere a costurilor, pentru ca statul ii obliga sa isi majoreze capitalul social, pe transe, in functie de valoarea contributiilor participantilor. Astfel, capitalul social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii este echivalentul in lei, calculat si actualizat in raport cu valoarea contributiilor participantilor, respectiv: 
- 5% din valoarea contributiilor, daca aceasta este sub 100 milioane euro;  
- 7% din valoarea contributiilor, daca aceasta este intre 100 milioane euro si 500 milioane euro; 
- 10% din valoarea contributiilor, daca aceasta este peste 500 milioane euro. 

Anterior, capitalul social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii era de 4 milioane euro, echivalent lei. 

Veniturile administratorilor, reduse consistent

Dupa majorarea cheltuielilor, statul a decis si reducerea veniturilor pentru administratorii de fonduri private, respectiv a comisionul de administrare pe care acestia il pot retine din contributiile incasate, la cel mult 1%, de la 2,5% anterior. 

In plus, administratorii mai au dreptul sa isi deduca un procent din activul net total al fondului, dar nu mai mult de 0,07% pe luna. Valoarea maxima poate fi retinuta, insa, doar in conditiile in care fondul inregistreaza o rata de rentabilitate semnificativa, respectiv 4 puncte procentuale peste inflatie. In schimb, procentul scade la:
- 0,02% pe luna daca rata de rentabilitate a fondului este sub nivelul ratei inflatiei; 
- 0,03% pe  luna daca rata de rentabilitate a fondului este cu pana la un punct procentual peste rata inflatiei; 
- 0,04% pe luna daca rata de rentabilitate a fondului este cu pana la 2 puncte procentuale peste rata inflatiei; 
- 0,05% pe luna daca rata de rentabilitate a fondului este cu pana la 3 puncte procentuale peste rata inflatiei;
- 0,06% pe luna daca rata de rentabilitate a fondului este cu pana la 4 puncte procentuale peste rata inflatiei. 

Anterior, procentul era de 0,05%, indiferent de rentabilitate sau inflatie. 

Pilonul II de pensii a inceput sa functioneze in Romania in mai 2008 si a fost conceput ca sistem complementar celui de stat, in perspectiva scaderii populatiei active si, implicit, a aparitiei unor probleme tot mai grave de administrare a pensiilor de stat. Astfel, s-a decis ca o parte din contributia angajatilor la pensie (CAS) sa fie directionata care un administrator privat. 

Legea initiala prevedea o crestere a acestei contributii de la 2% din salariul brut in primul an, la 6% pana in 2016 (cu cate 0,5 puncte procentuale pe an). Din cauza mai multor factori, contributia a crescut doar pana la 5,1% in 2016, iar apoi a fost redusa, incepand cu 1 ianuarie 2018, la 3,75% (odata cu mutarea contributiilor de la angajator la angajat). 

Reducerea a starnit nemultumire atat din partea industriei, cat si din partea participantilor, mai ales ca, in cei 10 ani de functionare, fondurile de pensii administrate privat au obtinut randamente satisfacatoare. Mai exact, cele 7 fonduri active in acest sistem au obtinut, in 10 ani de la infiintare, un randament mediu anualizat de 8,43%.

Tarife plafonate la gaze si electricitate

Pretul platit de populatie pentru energia electrica si gazele naturale consumate nu va putea depasi 68 de lei/MWh  timp de trei ani. Guvernul a luat decizia de a plafona tarifele pentru consumatorii casnici prin Ordonanta 114/2018. Pretul la gaze si electricitate va fi plafonat si pentru firme, insa dupa o formula mai complicata. 

Noul act normativ prevede ca, „pentru perioada 1 martie 2019 – 28 februarie 2022, pentru clientii casnici, furnizarea de energie electrica se realizeaza in conditii reglementate, de catre ANRE”. De asemenea, „pe piata reglementata, autoritatea competenta are dreptul sa aprobe si sa publice tarifele aplicate de furnizorii de ultima instanta clientilor casnici pentru perioada 1 martie 2019 – 28 februarie 2022”.

Asadar, timp de trei ani de acum incolo, preturile platite de persoanele fizice pentru energia electrica nu vor putea depasi plafonul stabilit de Guvern (exclusiv costurile suplimentare, respectiv contributia de cogenerare, certificatele verzi, acciza si TVA). 

Interventia Guvernului a venit la doar un an dupa ce piata energiei electrice a fost complet liberalizata (la 1 ianuarie 2018), iar clientilor persoane fizice li s-a dat posibilitatea sa isi aleaga furnizorul de energie electrica in conditii de concurenta. Asta insemna ca pretul de furnizare a energiei electrice nu mai este stabilit de autoritati, ci prin negociere libera intre consumatori si furnizori.  

Furnizorii, pentru a atrage cat mai multi clienti, erau nevoiti sa le ofere servicii cat mai bune consumatorilor si la preturi accesibile. Posibilitatea de a schimba furnizorul ramane, insa preturile practicate de companiile din domeniu nu vor putea depasi plafonul stabilit de Guvern. 

Pe de alta parte, ramane de vazut ce furnizori mai rezista in piata, avand in vedere ca, pe langa plafonarea preturilor, acestia sunt obligati de noua Ordonanta sa suporte si o taxa pe cifra de afaceri de 2% (in crestere semnificativa de la 0,1% anterior). 

Ce se intampla cu cei care si-au ales furnizorul de gaze?

In cazul gazelor naturale, plafonarea intervine incepand cu data de 1 aprilie 2019 si este valabila pana la data de 28 februarie 2022. In aceasta perioada, “producatorii, inclusiv filialele acestora si/sau afiliatii apartinand aceluiasi grup de interes economic care desfasoara atat activitati de extractie, cat si activitati de vanzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul Romaniei au obligatia sa vanda cu pretul de 68 lei/MWh cantitatile de gaze naturale rezultate din activitatea de productie interna curenta catre furnizori si clienti finali eligibili. In aceasta perioada, producatorul are obligatia sa vanda cu prioritate catre furnizori, in conditii reglementate de ANRE, pentru asigurarea intregului necesar de consum al clientilor casnici, din productia curenta si/sau din depozitele de inmagazinare”, prevede Ordonanta mentionata. 

Totodata, actul normativ da posibilitatea clientilor casnici care si-au ales furnizorul de gaze naturale sa revina la furnizarea reglementata. 

Conform legii anterioare, 123/2012, “clientii finali de gaze naturale au dreptul sa isi aleaga furnizorul si sa negocieze direct contracte de vanzare-cumparare cu acesta. Daca si-au exercitat dreptul de eligibilitate, clientii finali nu mai au dreptul sa revina la furnizarea reglementata”. 

Insa si companiile din domeniul gazelor naturale vor plati o taxa de 2% pe cifra de afaceri, masura care, alaturi de plafonarea tarifelor, va pune o presiune tot mai mare pe situatiile financiare ale companiilor din domeniu. 

Pe de alta parte, plafonarea este valabila doar pentru gazele din productia interna, nu si pentru importuri. Asadar, ramane de vazut cum va functiona plafonarea in acest caz. 

Care sunt conditiile extreme care justifica plafonarea preturilor?

Guvernul a decis plafonarea preturilor la energie si gaze in virtutea faptului ca legea permite astfel de masuri si sub pretextul protejarii populatiei. Insa legislatia permite astfel de masuri de salvgardare, pentru cel mult trei ani, in cazuri extreme, precum cele legate de pericole iminente, de dezechilibre in sistem, in cazul unor conducte magistrale avariate, daca sunt oprite sonde sau alte incidente de acest fel. Iar astfel de pericole nu au fost identificate la momentul adoptarii Ordonantei. 

Cat despre protectia populatiei, aceste masuri ar putea functiona o vreme, insa efectele nefaste produse in alte domenii ar putea sa o afecteze mai mult decat eventuala majorare a tarifelor la energie si gaze naturale. In plus, ce se va intampla cu preturile dupa perioada de 3 ani de plafonare, mai ales daca firmele din domeniu vor acumula pierderi din cauza acestor masuri?