Prima Masina are un plafon de 350 de milioane de lei in 2015

Guvernul va aloca in acest an un plafon de garantii de 350 de milioane de lei pentru programul Prima Masina de 350 milioane de lei, potrivit unui proiect de hotarare, care prevede si posibilitatea altori finantatori interesati de program sa se inscrie pana la data de 2 martie.

"Pentru nivelul plafonului s-au luat in considerare solicitarile venite din partea institutiilor de credit si institutiilor financiare nebancare eligibile ca participante in cadrul Programului si acesta se are in vedere in discutiile cu FMI si CE in stabilirea criteriului de performanta privind garantiile, parte a acordurilor incheiate cu institutiile financiare internationale", se arata in nota de fundamentare a proiectului de hotarare.
Plafonul initial alocat pentru 2014 a fost de 50 milioane lei, avand in vedere ca legislatia a fost adoptata la sfarsitul anului.

Bancile si institutiile financiare nebancare (IFN) care nu au aplicat pentru programul Prima Masina pana la sfarsitul anului trecut, pot trimite pana pe 2 martie cererile de inscriere catre Ministerul Finantelor Publice si Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), impreuna cu informatii privind nivelul costurilor totale pe care le vor aplica finantarilor acordate prin acest program si valoarea estimata a garantiilor care urmeaza a fi acordate.

Pana la finalul anului trecut, 10 finantatori au transmis FNGCIMM si MFP cererile de inscriere in Program, se precizeaza in nota de fundamentare.

Persoanele care vor achizitiona un autovehicul prin programul Prima masina vor beneficia de o perioada de creditare de maximum 5 ani, la un cost al masinii de cel mult 50.000 lei plus TVA, si cu o dobanda subventionata in proportie de 50%.

Alte conditii sunt avansul de minimum 5% din pretul de achizitie, masina sa fie noua si asigurata CASCO cel putin pentru riscurile de avarii si furt.

Costul total al finanarilor acordate in cadrul programului va fi compus din dobanda exprimata in raport cu ROBOR la 6 luni plus o marja de maximum 3% pe an. Beneficiarul mai plateste un comision de risc de maximum 1% din valoarea garantata, o singura data, iar comisionul de administrare datorat Fondului de Garantare este negociat aual intre Ministerul Finantelor si Fondul de Garantare.

ARB avertizeaza clientii ca vor exista costuri auxiliare in cazul conversiei

Conversia creditului din franci in lei presupune reevaluarea imobilului si schimbarea contractului de ipoteca, operatiuni ale caror costuri trebuie suportate de client, iar rezolvarea problemelor clientilor afectati de aprecierea fancului prin masuri administrative ar impune majorari de capital la unele dintre banci. 

Acestea sunt principalele concluzii care se desprind din raspunsul trimis de Asociatia Romana a Bancilor (ARB) Comisiei pentru buget, finante si banci din Camera Deputatilor, la solicitarea unor parlamentari. 

"Aplicarea unor solutii administrative, la nivelul tuturor clientilor, ar impune infuzii de capital pentru asigurarea nivelului minim de solvabilitate la nivelul unora dintre banci si ar afecta rata solvabilitatii pe ansamblul sectorului bancar. Trebuie tinut, insa, cont de faptul ca o eventuala conversie a creditului in alta valuta impune atat aditionarea contractului de ipoteca imobiliara, cat si reinregistrarea garantiei de tip ipoteca mobiliara inscrisa la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare (AEGRM) la noua valoare si valuta a creditului, iar acest lucru presupune costuri, care nu le revin bancilor, ci sunt datorate de client notarului si operatorului de arhiva, evaluatorului", se precizeaza in raspunsul ARB. 

Reprezentantii bancilor reafirma faptul ca industria bancara din Romania sustine pachetele de masuri individuale, dar si colective decise de fiecare banca in parte, si considera ca orice masuri administrative (impuse prin lege) sunt nepotrivite. 

"Cazurile de solidaritate sociala sunt cazuri atipice, acestea fiind tratate prin politica individuala a fiecarei banci", se mai arata in raspunsul ARB.

Printre masurile concrete luate pana in prezent de banci pentru sprijinirea clientilor afectati de aprecierea puternica a francului din ultima perioada, ARB aminteste mentinerea pentru o perioada a unui curs valutar fix, acordarea unui curs de schimb preferential la plata ratelor, reducerea dobanzii prin actualizarea anticipata a valori indicelui LIBOR, care a scazut in ultima perioada, reducerea dobanzii prin diminuarea marjelor sau reduceri sau eliminari de comisioane. 

Referitor la situatia sistemului bancar, reprezentantii ARB sustin ca acesta este pe pierdere cumulat, pe ultimii cinci ani. 

"Din declaratiile BNR, pierderea sistemului bancar ajunge la 4,4 miliarde de lei la sfarsitul anului 2014, ceea ce ar duce rezultatul financiar al sistemului bancar consolidat pe ultimii 5 ani la o pierdere de 7,99 miliarde de lei", precizeaza ARB.

Bancherii raspund ANPC: Bancile nu se imbogatesc pe spinarea debitorilor

Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR) transmite Protectiei Consumatorilor ca este gresita interpretarea potrivit careia aprecierea francului elvetian aduce beneficii bancilor si prejudicii clientilor, intrucat bancile suporta la randul lor aceste costuri pe partea de depozite si linii de finantare.

„Practic, de aici poate rezulta nici mai mult nici mai putin decat ca bancile se imbogatesc pe spinarea debitorilor atunci cand monedele straine in care au acordat credite (euro, dolar SUA, CHF etc.) se apreciaza fata de leu (sau leul se depreciaza fata de acestea), fapt care este fals", se mentioneaza intr-o scrisoare transmisa de CPBR Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. 

Organizatia subliniaza ca, pentru a acorda credite in valuta, bancile sunt obligate prin reglementari BNR si norme interne de risc sa asigure finantare in aceeasi valuta (sub forma de depozite sau linii de finantare din piata interbancara). 

Astfel, activele si pasivele lor în acea valuta urmand directia pietei, impactul cursului de schimb este nul. "Mai mult, orice plata efectuata de banci pentru finantarile pe care si le asigura are loc la pretul pietei si de aceea incasarea ratelor creditelor acordate in trecut la un alt curs decat cel al pietei ar conduce la pierderi semnificative pentru banci", mai precizeaza patronatele bancare.

Reprezentantii bancherilor raspuns, astfel, ANPC care a acuzat bancile, prin intermediul unui comunicat de presa, ca profita deaprecierea francului elvetian pentru ca aduce beneficii institutiilor financiare si prejudicii consumatorilor.

Isarescu: Nu se poate incalca legea din empatie fata de clienti

Banca Nationala a Romaniei nu este abilitata prin lege sa intervina in relatiile contractuale dintre clienti si institutiile de credit si nici sa supravegheze fiecare credit in parte, mandatul bancii centrale fiind de supraveghere prudentiala a institutiilor de credit, sustine guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. 
"Nu suntem abilitati prin lege sa intervenim in relaiile contractuale dintre clienti si institutiile de credit. Ar fi si o greseala! Nicaieri in Europa nu se calca in picioare contractele intre parti. (...) Nimeni nu ne poate cere ca din aceasta empatie (fata de clientii cu credite in franci - n. r.) sa incalcam grosolan legea", a afirmat Isarescu. 

Potrivit acestuia, BNR nu are initiativa legislativa, insa Parlamentul poate sa initieze si sa aprobe o lege care sa dea posibilitatea interventiei intr-un contract intre doua parti private, dar cu asumarea riscurilor ce decurg dintr-o astfel de actiune. 

"Ar insemna asumarea riscurilor si o reactie absolut constitutionala a bancilor privind riscurile si costurile la care sunt supuse printr-o asemenea interventie legala. Aceste contracte au fost semnate de parti private, sunt documente legale si, daca nu au fost semnate in conditiile legii, exista calea atacului in justitie pentru clauzele ilegale. Nu avem nimic impotriva unei asemenea actiuni, acele clauze sa fie atacate in justitie si justitia sa isi spuna parerea", a spus Isarescu.

Guvernatorul BNR a atras atentia ca interventiile bancii centrale in cazul creditelor in franci elvetieni au aparut, printre altele, in urma catalogarii francului elvetian ca fiind o moneda toxica. 

"Sunt mai mult de 100.000 de detinatori de franci elvetieni in Romania si ei nu spun ca au o moneda toxica in buzunare sau in conturile bancare", a subliniat el. 

Mugur Isarescu a adaugat ca interventiile sale au vizat si speculatiile de tipul ca persoanele care au luat credite in franci elvetieni au fost momiti sau ademeniti sa ia astfel de credite. 

"Noi, la BNR, nu putem sa lucram cu asemenea termeni. In instanta se poate dovedi. Am facut aceste referiri din cauza faptului ca mai toate acuzele la adresa BNR au o caracteristica: nu spun nimic concret", a precizat acesta.