Consumatorii pot fi afectati negativ de o prevedere a unei ordonante care vrea sa-i protejeze

Ordonanta de urgenta 34/2014, prin care s-a transpus Directiva UE 83 din 2011, contine un articol care, daca va ramane in forma actuala, i-ar putea afecta negativ pe consumatori. Acestia ar putea fi obligati sa suporte comisioane la platile cu cardul, in conditiile in care in prezent perceperea acestora este interzisa.

Directiva Serviciilor de Plati adoptata de Uniunea Europeana in anul 2007 si intrata in vigoare in anul 2009 a dat posibilitatea statelor membre sa decida modul in care sunt tratate platile prin card – si anume daca este permisa sau nu aplicarea unui comision suplimentar de catre comercianti. Alaturi de multe alte state membre, Romania a decis sa interzica perceperea unui comision suplimentar atunci cand consumatorii aleg sa plateasca prin card un produs sau un serviciu.

Astfel, art. 117 din OUG 113/2009 precizeaza foarte clar ca “beneficiarul platii nu poate solicita platitorului un pret suplimentar pentru utilizarea unui anumit instrument de plata”.

Au existat insa si cateva state membre care nu au implementat in legislatia nationala “no surcharge rule”, asa cum este cunoscuta in termeni tehnici aceasta prevedere, astfel incat comerciantii puteau percepe consumatorilor comisioane la platile cu cardul, care uneori depaseau cu mult costurile platite de ei catre banci sau institutiile de plata acceptatoare.

Autoritatile romane nu au inteles filosofia noii directive europene

Prin  intermediul unei directive adoptate la finalul anului 2011 si care a intrat in vigoare saptamana trecuta, Uniunea Europeana a stabilit mai multe reguli de protectie a consumatorilor. 

Printre acestea se numara si cea referitoare la interzicerea a ceea ce in termeni tehnici se numeste “excessive surcharging”, adica perceperea de catre comercianti de la consumatori (la folosirea cardurilor pentru plata unor produse sau servicii) a unor comisioane mai mari decat cele care le sunt impuse lor. 

Art. 19 din directiva, care a fost preluat intr-o forma usor adaptata dar in acelasi sens si in OUG 34/2014 spune ca “Statele membre interzic comerciantilor sa perceapa de la consumatori comisioane aferente utilizarii unui anumit mijloc de plata care depasesc costul suportat de comerciant pentru utilizarea unor astfel de modalitati de plata”.

Practic, directiva isi doreste sa-i protejeze pe consumatori de practicile comerciantilor din acele tari care nu au interzis “surcharging”-ul de a le impune comisioane mai mari decat cele pe care ei le platesc pentru acceptarea la plata a cardurilor. Bunaoara, daca un comerciant plateste bancii sau institutiei de plata acceptatoare un comision de 2%, de acum inainte nu va mai putea percepe consumatorului un comision mai mare de 2%.

Un pas inapoi care poate si trebuie sa fie evitat

Insa a introduce in legislatia nationala a unei tari care a interzis in mod expres “surcharging”-ul o prevedere care il permite este nu doar o eroare legislativa, ci si un important pas inapoi, care ii poate afecta extrem de negativ pe consumatori. 

Evident ca in legislatia nationala nu pot coexista doua prevederi total diferite ca efect asupra consumatorilor – una care interzice perceperea de comisioane suplimentare de la consumatori si alta care le permite, cu conditia sa nu fie mai mari decat cele pe care le platesc acestia bancilor sau institutiilor de plata acceptatoare.

Ideal ar fi ca Guvernul sa revina de urgenta asupra propriei ordonante de urgenta si sa o corecteze. Insa daca acest lucru nu se va intampla, Parlamentul are posibilitatea de a repara eroarea cu ocazia dezbaterii actului normativ. 

In aceasta ultima varianta insa, exista riscul ca, pana la modificarea textului ordonantei prin legea de aprobare, unii comercianti sa se prevaleze de noua reglementare si sa ii taxeze suplimentar pe consumatorii care vor plati cu cardul.

Credite de consum: Ce promotii ofera bancile la refinantare?

Cei care doresc sa-si refinanteze creditele de consum la costuri mai mici au de ales intre mai multe promotii. Cum cererea de credite este redusa, bancile cauta sa-si fure clientii intre ele, iar consumatorii pot profita de aceasta situatie.

CEC Bank a lansat o promotie prin care a scazut costul total al creditului de nevoi personale pentru refinantare in lei cu aproximativ 1,5%. Banca a eliminat comisionul de analiza dosar, a redus comisionul de administrare lunar la jumatate, insa a urcat rata dobanzii prin inlocuirea Robor la 3 luni cu Robor la 6 luni si majorarea marjei fixe peste acest indicator cu 1,7 pp.

Si BRD practica pana la finele lunii iunie, costuri mai mici la creditele de peste 5.000 lei, prin scaderea DAE cu pana la aproximativ 4,7 pp fata de oferta standard. Clientii care solicita un astfel de credit nu mai platesc comision de analiza dosar si administrare lunara, iar asigurarea de viata a fost redusa cu 0,12 pp.
Cei care se indreapta spre un credit la Volksbank pot obtine pana la finele lunii iunie, un credit cu dobanda promotionala, care afiseaza o DAE in scadere cu aproximativ 2 pp. 

UniCredit Tiriac Bank este o alta banca care practica costuri mai mici la finantarea in lei, aceasta reducand inca o data dobanda in cadrul ofertei creditelor “fara niciun comision”. In urma acestei miscari, DAE a coborat cu pana la 3,3 puncte procentuale.

Banca Transilvania deruleaza in prezent o promotie pana la finele lui iunie, prin care a scazut costul total platit de clienti cu pana la 2 pp. Cei care accepta incasarea salariului prin banca nu mai platesc nici comisionul de analiza dosar.

Si Bancpost a aplicat reduceri, prin eliminarea comisionului de analiza dosar. Astfel, creditele de consum presupun un cost total cu pana la 2,8 pp mai mic fata de oferta standard.

Top credite de refinantare de 10.000 lei pe 5 ani cu cele mai mici costuri

Denumire Banca	Denumire Produs	DAE (%)
Banca Transilvania	Credit de nevoi personale - Practic BT - cu virare salariu	10.15
Volksbank	Creditul de consum cu dobanda variabila	10.39
BRD	Credit de nevoi personale - Expresso (cu virare venit)	10.45
Alpha Bank	Credit de refinantare - Alpha ALL in 1 (achizitionat impreuna cu pachet de cont curent si card de credit)	10.62
Credit Agricole	Credit Facile - nevoi personale fara ipoteca (cu virare venit)	10.96

Cum va arata noua conducere a BNR?

Comisiile reunite de buget-finante au avizat noua componenta a consiliului de administratie al BNR. Acestea propun reinnoirea mandatului de guvernator pentru Mugur Isarescu.

Din vechea conducere, au mai primit avizul comisiilor Florin Georgescu pentru postul de prim-viceguvernator si Florin Olteanu pentru postul de viceguvernator.

Conducerea executiva ar urma sa fie completata cu Liviu Voinea – actualul ministru pentru buget – care a fost preferat in locul lui Cristian Popa, viceguvernatorul cu atributii in zona de politica monetara.

In calitate de membrii neexecutivi, comisiile propun acordarea cate unui nou mandat pentru Virgil Stoenescu, Dinu Marian si Agnes Nagy. Acestora li se alatura Daniel Daianu (actualul prim-vicepresedinte al ASF) si Gheorghe Gherghina (secretar de stat la Ministerul Finantelor), care ii vor inlocui pe Napoleon Pop si Nicolae Danila.

Propunerea comisiilor urmeaza sa fie votata apoi in plenul Parlamentului, unde de regula nu se produce nicio schimbare. Alegerea conducerii BNR se face pe baza unor aranjamente politice, locurile din consiliul de administratie al BNR fiind impartite dupa culoarea politica a locurilor din parlament.

Investitorii pot cumpara actiuni Electrica

Statul isi vinde pachetul majoritar la Electrica fara sa incaseze niciun ban. Investitorii pot subscrie actiuni in cadrul ofertei publice, urmand ca fondurile atrase sa fie folosite de companie pentru investitii.

O noua companie de stat este scoasa la vanzare, urmand a fi listata la BVB: Electrica SA. In acest sens, are loc in perioada 16-25 iunie 2014 o oferta publica initiala pentru actiunile Electrica, fiind emise 177,2 milioane de noi actiuni, cu o valoare nominala de 10 lei.

Daca toate actiunile vor fi subscrise, atunci participantia statului va scadea de la 100% la 48,8%. Statul roman nu va incasa niciun ban, toate fondurile urmand a ramane la dispozitia societatii, mai putin cheltuielile ocazionate cu derularea ofertei.

Cea mai mare parte a actiunilor scoase la vanzare sunt destinate investitorilor institutionali (fonduri de investitii, fonduri de pensii, societati de asigurare si alte institutii financiare), care au primit o alocare de 85% din actiunile scoase la vanzare. In urma subscrierii, acestia vor detine 43,5% din Electrica.

Pretul de subscriere este cuprins intre 11-13,5 lei pe actiune. 

Pentru persoanele fizice sunt alocate doar 15% dintre actiunile scoase la vanzare (7% in transa investitorilor mici si 8% in transa investitorilor mari). Numarul de actiuni alocate se poate majora cu pana la 4,25% din totalul ofertei, in cazul in care nivelul de subscriere va fi mai mare decat pe transa destinata investitorilor institutiionali.

Pretul final tine cont de factori subiectivi

Pretul la care pot subscrie persoanele fizice este de 13,5 lei. Pretul final va fi cel stabilit pe transa investitorilor institutionali. 

Persoanele fizice care vor subscrie in primele 5 lucratoare ale ofertei (pana pe 20 iunie inclusiv), vor beneficia de un discount de 5% din pretul final.

Modalitatea de stabilire a pretului implica insa o interventie subiectiva. Comisia de privatizare va stabili pretul final astfel incat sa se asigure un raport de 5:1 intre actiunile alocate investitorilor pe termen lung si cele alocate investitorilor pe termen scurt.

Investitorii pe termen lung inseamna investitorii care “ in opinia Managerilor Internationali”, intentioneaza sa pastreze titlurile pe o perioada mai mare de 1 an. Iar investitorii pe termen scurt vor fi clasificati, tot in functie de “opinia” acestor intermediari, respectiv cei care intentioneaza sa vanda actiunile in mai putin de 1 an. 

De asemenea, alocarea valorilor mobiliare se poate face si in functie de alte criterii calitative: politica de investitii, cunostintele investitorilor despre domeniul de activitate al societatii, reactia calitativa in cadrul procesului de marketing preliminar si alte criterii care permit o evolutie pozitiva a pretului, ulterior incheierii subscrierii, conform prospectului de emisiune.

Primele 10 milioane de actiuni oferite investitorilor mici de retail, vor fi subscrise pe principiul primul venit-primul servit. Pentru restul actiunilor, alocarea se va face pro-rata, in functie de gradul de subscriere.