Deponentii Bank of Cyprus asteapta ca si cum banca ar fi in faliment

Vineri, 26 aprilie 2013 se implinesc 20 de zile lucratoare de cand deponentii Bank of Cyprus nu au acces la depozite, termenul fiind egal cu cel prevazut de lege pentru plata compensatiilor in caz de faliment. 

Conform legislatiei actuale, Fondul de garantare este obligat sa plateasca despagubiri in maxim 20 de zile lucratoare de la data la care depozitele au devenit indisponibile. 
Activitatea Bank of Cyprus este suspendata de la 1 aprilie. Banca a anuntat ca si joi, 25 aprilie 2013, activitatea este sistata. Aceasta este cea de-a treia extindere a termenului de suspendare.

Pentru cei cu depozite mai mari de 100.000 euro, asteptarea va fi rasplatita deoarece depozitele lor vor intra sub incidenta legislatiei autohtone si vor evita pierderile suferite de deponentii ciprioti.

Depozitele Bank of Cyprus vor fi mutate la Marfin Bank

Depozitele constituite la Bank of Cyprus sucursala Romania vor fi mutate la Marfin Bank, o banca cu capital cipriot, dar cu sediul in Romania, informeaza Mediafax.
Marfin Bank este persoana juridica inregistrata in Romania astfel ca se supune legislatiei bancare nationale. In consecinta, depozitele clientilor Bank of Cyprus mai mari de 100.000 euro vor fi protejate integral si nu vor suferi pierderi.

In absenta unei preluari, aceste depozite ar fi inregistrat piederi de pana la 60% pentru sumele ce depasesc pragul de 100.000 euro. 

Carpatica a obtinut un profit net de 21,7 milioane lei in 2012

Banca Comerciala Carpatica a revenit pe profit in 2012 si a inregistrat un rezultat net de 21,7 milioane lei. 

Profitul operational al banci a crescut cu 514% comparativ cu 2011, atingand valoarea de 33,48 milioane lei. 
Banca a continuat procesul de optimizare a activitatii inceput in urma cu 4 ani. Reteaua teritoriala a fost redimensionata in functie de eficienta si oportunitate, astfel ca numarul de unitati a scazut de la 155 in decembrie 2011 la 145 la sfarsitul lui 2012.

Din punct de vedere al activelor, Banca Comerciala Carpatica avea o cota de piata de 1,29%, ocupand locul 18 in sistemul bancar.

Activitatea de creditare a persoanelor fizice s-a redus cu 1,5% ( de la 13,1 milioane euro in 2011 la 12,9 milioane euro in 2012), in principal din cauza redimensionarii retelei. Creditele noi acordate persoanelor juridice s-au majorat cu 81%, de la 76 milioane euro in 2011 la 138 milioane euro in 2012. 

Majoritatea romanilor au salarii foarte mici

Mai mult de jumatate dintre romani au salarii brute mai mici de 1.500 lei pe luna si numai 16% au un venit brut de peste 3.000 lei pe luna.

Doar 5% dintre romani au un venit brut mai mare de 5.000 lei pe luna, conform datelor publicate de INS.
Totodata se observa o concentrare a salariilor sub nivelul de 2.000 pe luna, 70% dintre femei si 65% dintre barbati incadrandu-se in aceasta categorie.

In Romania, cel mai mult castiga salariatii care lucreaza la stat – membrii corpului legislativ, ai executivului si inalti conducatori ai administratiei publice. Cel mai putin castiga muncitorii necalificati si cei care lucreaza in domeniul serviciilor. 

Pensii ocupationale: noua prioritate a CSSPP

CSSPP se grabeste sa promoveze introducerea pensiilor private ocupationale, desi nu exista niciun studiu care sa arate necesitatea acestor pensii private. Noua schema urmareste implicarea angajatorilor si sindicatelor in sistemul de pensii private. Conso.ro semnaleaza riscurile pentru salariati. 

Desi mai are putin si se desfiinteaza, CSSPP lanseaza ideea ce sistemul de pensii private ocupationale reprezinta o necesitate pentru Romania. Presedintele Comisiei, Marian Sarbu, precizeaza intr-un buletin publicat de CSSPP ca “pensiile ocupationale au un viitor obligatoriu pentru Romania”.

Cum va functiona pensia ocupationala?

Conceptul pensiilor ocupationale presupune ca angajatorul si sindicatele sa fie implicate in asigurarea pensiilor pentru salariati. Acestia vor decide impreuna cu angajatii cum sa arate planul de pensie privata, care poate fi aplicat la nivel de companie sau de ramura.
Ulterior, angajatorul si salariatii vor selecta un administrator pentru fondul de pensie, cu care se va negocia direct nivelul contributiilor, comisioanele, modul de plata al contributiilor si strategia de investitii. 

Acest sistem este o alternativa la fondurile de pensii facultative, astfel ca participarea salariatilor va fi tot optionala.  

Diferenta majora fata de fondurile facultative este ca sindicatul si angajatorul vor avea un cuvant de spus. Marian Sarbu sustine aceasta noua schema de pensii, prin urmatoarele argumente:

• actualul sistem nu stimuleaza “in nicio forma” angajatorul pentru a contribui in numele salariatilor la fondurile de pensii;
• prospectul schemei de pensii nu poate fi negociat in prezent, ci trebuie sa aderi la un prospect propus de administrator;
• pensiile ocupationale pot prelua rolul de mecanism de economisire pe termen lung pentru fiecare ramura economica, in administrarea carora ar putea fi implicati angajatorii si sindicatele.

Propunere fara studiu de impact

Afirmatiile de mai sus nu sunt insa insotite de un studiu de impact care sa arate punctual de ce este necesara noua forma de pensii private. 

Inainte de a analiza implicatiile acestor pensii, e bine de stiut ca sistemul de pensii private facultative a trezit un interes scazut pana acum, numarul participantilor fiind de numai 300.000.

Pentru 62% dintre participanti, contributiile sunt platite de catre angajator, ceea ce arata ca acest pilon se sprijina tocmai pe angajatori.

Angajatorii sunt stimulati si acum!

Presedintele CSSPP, Marian Sarbu sustine in mod incorect ca angajatorii nu sunt stimulati “in niciun fel” prin acest sistem. 

Dimpotriva, ei beneficiaza de o deducere de 400 euro pe an/salariat din contributiile platite la pensiile facultative. Mai mult, chiar asociatia de profil a administratorilor de fonduri a semnalat ca este mai eficient pentru companii, din punct de vedere fiscal, sa vireze contributii la pensia facultativa decat sa acorde prime salariale.

Aparitia pensiilor ocupationale va face probabil ca unii angajatori sa renunte la pensiile facultative pentru a migra la pensiile ocupationale. Pentru ei, efortul fiscal ca fi acelasi, doar ca vor avea un cuvant de spus.

Noile joburi pot veni la pachet cu card de salariu si fond de pensie

E prematur sa spunem ca acest lucru va fi benefic pentru salariat, doar pentru ca se va putea negocia prospectul cu administratorul. Este suficient sa ne uitam la experienta anterioara pentru a semnala cateva disfunctionalitati posibile.

Plata salariilor pe card are o importanta mult mai mica pentru angajatori, insa multi refuza sa vireze salariile in conturile dorite de salariati. Astfel, de multe ori, atunci cand schimbi locul de munca esti obligat sa deschizi si un cont bancar.

Nu este exclus ca la fel sa se intample si cu pensia ocupationala. Salariatul s-ar putea sa fie constrans  sa schimbe fondul de fiecare data cand isi schimba locul de munca, chiar daca legea va interzice astfel de practici. Este posibil ca multi sa fie chiar indiferenti la ce fond participa, asa cum se intampla la scara larga deja pe Pilonul II.

Comisioanele fondurilor ar putea fi chiar mai mari

Un alt aspect important este ca fondurile de pensii ocupationale vor avea un numar mult mai mic de participanti. Daca o companie isi infiinteaza un fond de pensii, numarul participantilor va fi limitat la numarul angajatilor.

Acest lucru are un impact foarte mare asupra comisioanelor de administrare. Prin acestea, administratorul isi recupereaza costurile fixe pe care suporta de la participanti. Daca numarul lor este mic, atunci fiecare participant va plati comisioane mai mari.

Semnale exista si acum, atunci cand comparam Pilonul II cu Pilonul III. Fondurile obligatorii atrag un numar foarte mare de participanti, astfel ca au comisioane de pana la 2 ori mai mici decat fondurile de pensii facultative.

Comisionul din contributie este 2,5% in Pilonul II, dar ajunge la aproape 5% in Pilonul III. Comisionul din activ este de 0,6% pe an in Pilonul II si urca pana la 2% pe an in Pilonul III.

Acesta este si unul din motivele pentru care fondurile de pensii facultative genereaza constant randamente mai mici decat cele obligatorii. Schemele de pensii ocupationale vor avea probabil comisioane si mai mari, deci performantele lor pleaca din start cu un handicap.