Francul elvetian scade la minimul ultimilor 2 ani

Chiar daca in fata euro pierde teren, leul a reusit sa se aprecieze semnificativ in fata francului elvetian si a lirei sterline. Vestile sunt imbucuratoare in special pentru cei cu credite in franci. 

Cursul oficial al BNR a scazut sub nivelul de 3,5 lei pentru un franc elvetian, aducand cotatia la minimul ultimilor 2 ani. 

Aceasta este o veste buna in special pentru persoanele care au credite in franci elvetieni. In ultimii ani acestea au fost direct si puternic afectate de aprecierea masiva a francului elvetian, ducand pana aproape de dublarea ratelor, exprimate in lei. 

Cresterea puternica a cursului dar si politicile de creditare agresive din anii premergatori crizei au facut ca valoarea restantelor aferente creditelor in valute exotice, franci elvetieni in preponderenta, sa urce de la 32 milioane lei in echivalent, in martie 2009, la 2,14 miliarde lei, in martie 2013, respectiv de 66 de ori mai mult.
Analistii sunt insa optimisti si estimeaza ca francul va continua sa se deprecieze pana la finalul anului, in timp ce tendinta recenta este pusa strict pe miscarea pietei si nu pe interventiiale bancii centrale a Elvetiei, ca in trecut. 

In prima saptamana din luna mai, valoare depozitelor detinute de bancile elvetiene la banca centrala a scazut la 278 miliarde franci, minimum anului, in conditiile in care valoarea depozitelor oscila intre 280 si 288 miliarde franci. 

“Acest lucru inseamna ca banca centrala se poate relaxa in ceea ce priveste masurile de interventie in conditiile in care recenta depreciere a francului in fata euro a fost generata de piata”, considera analistii Raiffeisen Bank. 

Acestia au precizat ca Banca Elvetiei nu isi schimba pozitia de a mentine cursul peste nivelul de 1,20 franci pentru un euro, mai ales in conditiile in care nici datele economice nu pun presiune in sensul schimbarii acestei strategii.

De asemenea, leul castiga teren si in fata lirei sterline. cursul oficial a scazut puternic in ultima perioada si se apropie de pragul de 5 lei pentru o lira. Chiar daca creidtele in lire sterline catre populatie au fost practic inexistente in Romania, scaderea cursului aduce vesti bune pentru cei care doresc sa calatoreasca in Marea Britanie sau doresc sa faca cumparaturi online pe site-uri britanice. 

Vanzarile de masini noi in Romania s-au prabusit in ultimii 5 ani

In ciuda programului Rabla, contractia economica si constrangerile bugetare au dus la o scadere abrupta a vanzarilor de masini noi in ultimii 5 ani. In consecinta, parcul auto a imbatranit puternic, peste jumatate din autoturisme putand fi considerate rable. La nivel UE, o scadere mai puternica a vanzarilor de masini noi a cunoscut doar Grecia. 

Atat cresterea preturilor la combustibil cat si cheltuielile de intretinere au facut ca detinerea unei masini sa devina tot mai costisitoare, se precizeaza intr-un studiu realizat de Allianz. 

Acesti doi factori au fost simtiti cu atat mai pregnant in conditiile in care efectele crizei au pus presiune asupra bugetelor gospodariilor. 

La nivelul UE, daca in 2007 s-au vandut si inmatriculat 15,6 milioane masini noi, in 2012 numarul acestora a scazut la 12 milioane. Iar scaderea s-a inregistrat atat in tarile din vestul Europei, cat si in tarile din Centrul si Estul continentului. 

Romania se incadreaza in pietele cu cea mai abrupta scadere a vanzarilor de autoturisme noi – 77% in ultimii 5 ani. Astfel, daca in 2007 numarul autoturismelor noi vandute era de 315.600 unitati, in 2012 nivelul a scazut de peste 4 ori, la putin peste 72.000 de masini. 

Conform studiului Allianz, doar in Grecia s-a inregistrat o dinamica mai accelerata a tendintei de contractie, respectiv o scadere de 79% in cei 5 ani. 

Scaderea a avut loc in ciuda continuarii si chiar cresterii de bugete pentru programul Rabla la nivel national in toti acesti ani. 

Jumatate din parcul auto din Romania este format din rable

Statisticile din studiu indica ca aproximativ 53,4% din parcul auto din Romania este format din autoturisme mai vechi de 11 ani. 

Conform defintiilor si regulilor programului Rabla, este considerata rabla si poate fi casata orice masina cu o vechime mai mare de 10 ani. 

Statisticile oficiale arata ca la nivel national exista peste 3,2 milioane de astfel de autoturisme. Pe langa problemele de mediu, situatia ridica un semn de intrebare si in ceea ce priveste siguranta la volan. 

“In timp ce la nivel european asistam la manifestarea pronuntata a tendintelor de echipare a autovehiculelor cu dispozitibe si sisteme de asistenta tot mai sofisticate, ce urmaresc cresterea sigurantei la volan si in trafic, in Romania, varsta medie a autovehiculelor ce formeaza parcul auto este din ce in ce mai mare”, a precizat Remi Vrignaud, directorul general al Allianz Tiriac Asigurari. 

Printre aceste noi tehnologii sunt incluse si sistemele de asistenta a soferului, cutiile negre telematice sau “butonul de urgenta”, acesta urmand sa fie o dotare obligatorie la nivelul UE incepand din 2015.

Bancile grecesti, fortate sa vanda subsidiarele din Europa de Sud-Est

Bancile grecesti ar putea fi fortate de creditorii internationali sa vanda subsidiarele din Europa de Sud-Est, inclusiv din Romania, unde bancile detin o pondere importanta din sistemul financiar.

Stirea a aparut in publicatia greceasca Kathimeni pe baza informatiilor primite de la surse care au dorit sa isi pastreze anonimatul. 

Acestea au declarat insa ca UE, Banca Centrala Europeana si FMI exercita presiuni pentru vanzarea subsidiarelor si cer instrainarea imediata a activitatilor nebancare. Pentru aceasta ar fi fost pus la punct inclusiv un calendar specific. 
Pe de alta parte, bancile elene sustin ca vanzare subsidiarelor ar fi o eroare strategica majora. Acestea au recunoscut ca vor fi nevoite sa faca anumite ajustari si chiar vancari dar considera prezenta lor in regiune cruciala nu doar pentru supravietuire dar si pentru economia greceasca in general. 

Daca stirea este insa corecta va avea un impact major si in Romania. Principalele banci cu capital grecesc prezente pe piata locala sunt Alpha Bank, Banca Romaneasca (membra a NBG Group), Bancpost (controlat de EFG Eurobank), Piraeus Bank si ATE Bank. 

Pana in prezent, BNR nu a primit niciun fel de notificare in acest sens, noteaza Agerpres.

“Banca Nationala a Romaniei nu a primit nicio notificare pentru ca BNR nu este Banca Greciei. Nu avea de ce sa primeasca o asemenea notificare. In general, Banca Nationala nu se repede sa faca declaratii publice pe baza unor dezbateri care nu sunt bazate pe surse oficiale”, a precizat Adrian Vasilescu, consilierului guvernatorului BNR, pentru agentia nationala de stiri. 

Depozite: Tavalugul reducerilor de dobanda a revenit in forta

Bancile au inceput un nou val de reduceri de dobanda dupa o perioada de cateva luni destul de calma. In prezent, pentru un depozit in lei pe 3 luni, rata dobanzii nu mai depaseste 6,50%. Cei care nu compara ofertele inainte de a alege banca, pot ajunge sa primeasca dobanzi mai mici de 4%. 

Sansele unei reveniri a dobanzilor la depozite pe un trend crescator sunt momentan zero. Mai mult, bancile au inceput un nou val de reduceri de dobanzi, atat la depozitele in lei cat si la cele in euro. 

Numai in ultimele 2 saptamani, o serie de banci de talie mare si medie, printre care Raiffeisen Bank, Alpha Bank, Garanti Bank, Bancpost, Carpatica sau OTP Bank au operati reduceri de dobanzi la depozitele destinate populatiei. 

Reducerile sunt pana la 1 procent, dar imping randamentele reale primite pentru economii in zona negativa. 
Scaderile de dobanda au provocate de o miscare similara care a avut loc pe piata interbancara. Nivelul Robor a scazut de curand la minime istorice. La inceputul lui mai, Robor la 3 luni a coborat sub pragul de 4%, pe fondul unei volatilitati destul de ridicate. 

Care este dobanda maxima ce poate fi incasata?

In prezent, bancile nu se mai intrec in oferte promotionale la depozite si in bonusuri de dobanda similar cu perioadele anterioare. Exista insa in continuare diferente mari intre ofertele bancilor. 

Spre exemplu, pentru un depozit de 3.000 lei constituit pe 3 luni, rata dobanzii ajunge pana la un maxim de 6,50%. Doar 10 banci au insa oferte de dobanda peste 5,50%. 

Astfel, cei care nu au norocul sa mearga la una dintre acestea pot primi dobanzi chiar mai mici de 4%. 
Doar pentru cei care accepta sa isi tina banii la banca pe o perioada mai lunga, bancile au dobanzi care ajung chiar si la 7%. Si aici insa, doar cateva institutii ies din tipar. Majoritatea bancilor ofera dobanzi mai mici de 6%.

Chiar si asa insa, randamentul obtinul in final de clienti devine tot mai mic. Avand in vedere prognoza actuala de inflatie pentru finalul anului, de 3,2%, precum si impozitul de 16% pe dobanda, in final, pentru un depozit de 1.000 lei cu o dobanda de 6%, un client va beneficia de un randament real anualizat de aproximativ 1,8%. 



Topul dobanzilor de minim 6% oferite de banci in functie de scadenta