Monday, June 30, 2014

Consilul Fiscal: Electorata creste costul total, dar face ratele mai mici

Consiliul Fiscal a efectuat o simulare cu privire la efectele programului de stat pentru credite restructurate. Clientii care apeleaza la acest program ajung sa suporte in total costuri mai mari cu dobanda, dar vor achita rate mai mici.

Electorata este un program care permite clientilor cu credite sa solicite o restructurare la banca. Cu aceasta ocazie, perioada de rambursare se extinde cu 2 ani, iar rata lunara se poate reduce cu pana la 35%.

Consiliul Fiscal a simulat un grafic de rambursare pe baza unui exemplu de credit considerat reprezentativ: un imprumut de 26.651 lei, cu o perioada ramasa de 6 ani, acordat la o dobanda anuala efectiva de 10,2%.

Daca nu apeleaza la restructurare, clientul va achita in urmatoarele 72 de luni o rata de 496,42 lei. In total, el va plati bancii o dobanda de 9.087 lei. El nu va beneficia in schimb de niciun ajutor de stat.
In cazul in care apeleaza la programul de stat, costul cu dobanda va creste, deoarece perioada de rambursare a creditului se va extinde cu 2 ani. In cazul in care solicita reducerea maxima a ratei la credit de 35%, rata la credit se va reduce la 322,7 lei in urmatorii 2 ani. Ulterior, el va plati inca 6 ani o rata de 449 lei. 

In total, costul cu dobanda va fi de 13.419 lei, cu 4.300 lei mai mult decat in situatia in care nu ar fi solicitat o restructurare. O parte din acesti bani (1.293 lei) ii va recupera de la stat, cu ajutorul deducerii fiscale. Per total, restructurarea il va costa cu 3.038 lei mai mult.

Avantajul principal este ca va plati rate mai mici. In primii 2 ani, el va avea de achitat o rata cu 35% mai redusa, iar in urmatorii 6 ani – o rata cu aproape 10% mai redusa.

“Se poate aprecia ca existe sanse rezonabile ca propunerea legislativa sa fie mai putin atractiva in cazul debitorilor care nu inregistreaza intarzieri la plata (circa 90% din total debitorilor eligibili au intarzieri la plata mai mici de 15 zile), in conditiile in care acestia nu ar intentiona sa se indatoreze suplimentar, si in acealasi timp mai atractiva pentru cei care inregistreaza deja intarzieri mai semnificative in serviciul datoriei (dar pana in 90 de zile), dar care reprezinta sub 10% din debitorii eligibili”, se arata in opinia trimisa de Consiliul Fiscal.

Costul anual al programului este estimat de Consiliul Fiscal la cel mult 0,1% din PIB.

Creditele pentru populatie continua sa scada

Datele publicate de BNR arata ca activatea de creditare a populatiei isi mentine tendinta de scadere, soldul creditelor diminuandu-se cu inca 0,75% in luna mai 2014.

Fata de inceputul anului, a avut loc o contractie cu 1,5%, in conditiile in care creditele pentru locuinte si-au incetinit semnificativ ritmul de crestere.

In ultimii ani, motorul creditarii l-a reprezentat programul Prima Casa, care asigura bancilor volume importante de noi credite. 

In urma cu 1 an, insa, componenta in euro (cea care a contribuit decisiv la succesul programului) a fost eliminata, noile credite fiind disponibile doar in lei. Efectul nu a fost unul imediat, deoarece in a doua jumatate a anului trecut, soldul creditelor imobiliare a continuat sa se majoreze intr-un ritm asemanator cu perioada anterioara (aproximativ 5% pe semestru). In primele 5 luni din acest 2014, insa cresterea este de numai 1,2%. 

In ceea ce priveste creditele de consum, soldul acestora continua sa scada lent, ajungand in mai 2014 la numai 51,7 miliarde lei, fata de 73 miliarde lei, cat era la momentul declansarii crizei financiare (octombrie 2008).

Oferta Electrica s-a finalizat la pretul minim din prospect

Pretul final de subscriere in cadrul ofertei publice de actiuni Electrica a fost 11 lei pe actiune, acesta fiind pretul minim stabilit in prospect.

Persoanele fizice care au subscris in primele 5 zile lucratoare ale ofertei au beneficiat de un discount de 5%, astfel ca au obtinut un pret de subscriere de 10,45 lei pe actiune. 

Numarul final de actiuni oferit pentru transa investitorilor de retail – atat mari cat si mici -  a fost de 37,2 milioane de titluri, se arata in anuntul facut de Raiffeisen Bank, managerul sindicatului de intermediari ai ofertei publice.

Ponderea totala a titlurilor alocate catre investitorii de retail a ajuns in final la 20%, fata de 15% cat era prevazut initial, ca urmare a gradul mare de subscriere inregistrat pe aceasta transa.

De ce nu mai obtin credite IMM-urile?

Numarul companiilor care nu detin credite de la banci sau IFN a crescut de la 65% la 71% in perioada octombrie 2013 - martie 2014 fata de semestrul anterior, conform unui sondaj efectuat de BNR in randul a aproximativ 10.000 de companii, din care 80% sunt IMM-uri.

Cele mai multe companii care detin imprumuturi sunt corporatii sau firme care activeaza in sectorul agricultura. La polul opus se afla IMM-urile si companiile din sectorul servicii si utilitati.

Criteriul principal dupa care companiile au ales o anumita institutie financiara este relatia de afaceri pe care firma o detine cu aceasta din urma, 46% dintre companiile cu credite luand decizii de creditare dupa acest principiu.

Ce ingreuneaza accesul la finantare?


Cele mai insemnate obstacole pentru companii in a accesa resurse financiare de la banci sau IFN-uri sunt reprezentate de nivelul prea ridicat al dobanzilor si comisioanelor, cerintele privind valoarea sau tipul garantiei, clauzele contractuale si birocratia.

Impactul acestora este in cea mai mare masurare simtit de catre cei care detin deja credite bancare, companiile fara datorii de acest tip fiind relativ neutre la aceste cerinte din partea institutiilor financiare. Situatia observata per ansamblul companiilor se regaseste in linii mari si la nivelul IMM, insa corporatiile resimt mai puternic dificultatile exprimate la nivel agregat.

In vreme ce aproximativ 54% dintre companii au declarat ca nu au nevoie de finantare, 30% considera ca nivelul actual al costului finantarii deja afecteaza activitatea sau capacitatea companiei de a rambursa imprumutul.

Majoritatea celor care detin credite (circa 70%) nu au observat o modificare a conditiilor atasate creditelor detinute, in vreme ce aproximativ 21% considera ca acestea s-au inasprit.

Cat este dispusa o companie sa plateasca lunar fata de prezent?

IMM-urile ar fi dispuse sa plateasca 5.500 de lei pe luna pentru un credit (mediana valorilor indicate de IMM), in timp ce corporatiile s-ar angaja la un credit ce presupune o obligatie de plata lunara de 100 000 de lei (mediana valorilor indicate de corporatii). 

Aproximativ 52% dintre cele care au credite in lei si 57% dintre cele care au credite in euro au indicat ca intentia principala este aceea de a isi reduce gradul de indatorare, nefiind interesate sa mai obtina finantare bancara indiferent de cost. Proportia acestora este in crestere fata de sondajul derulat in septembrie 2013. 

Cea mai mare parte dintre firmele care ar fi interesate de contractarea de credite bancare au declarat ca ar suporta doar un cost foarte scazut al finantarii, intre 0,1% si 3% atat pentru creditele in lei, cat si pentru creditele in euro. 

In prezent, majoritatea IMM-urilor (28%) cu credite in moneda nationala au o rata medie a dobanzii intre 9% - 11% la credite in lei, 24% platesc o rata medie intre 7% - 9%, iar 20% dintre acestea au dobanzi medii sub 7%. Cea mai mica pondere, de aproximativ 13% suporta o dobanda medie de peste 13%. 

La euro, rata medie a dobanzii se ridica la niveluri intre 5% si 7% pentru 28% dintre IMM-uri. Peste 21% au credite cu o dobanda medie intre 7% si 9%, iar la 19% dintre acestea dobanda depaseste acest prag. In ceea ce priveste dobanzi mai micide 3% se intalnesc numai in cazul a 11% dintre IMM-uri.

IMM-urile se declara deja afectate de nivelul prezent al dobanzilor, indiferent de moneda de acordare a creditelor. Situatia este similara cu cea identificata la momentul sondajului anterior efectuat in septembrie 2013. 

Spre deosebire de IMM, care reflecta tendinta la nivel agregat, corporatiile ar putea suporta si rate ale dobanzii mai mari, indeosebi la finantareain moneda nationala (27% dintre corporatii indica o rata maxima a dobanzii intre 3% si 8% pentru credite in lei si 15% indica o rata maxima a dobanzii intre 3% si 5% pentru credite in euro).

In prezent insa, 46% dintre corporatiile cu credite in lei beneficiaza de o rata medie a dobanzii sub 7%, iar la euro, 46% dintre acestea achita o dobanda medie intre 3% si 5%.

Riscul de credit, disciplina la plata nesatisfacatoare si puterea de negociere scazuta a conditiilor de creditare ale IMM pot explica aceste diferentieri facute de catrebanci prin costul finantarii.

Corporatiile indica o capacitate mai buna de a face fata unor posibile cresteri ale ratelor dobanzii, atatin monedanationala, cat si in euro (un soc intre 1 si 3 puncte procentuale este cel mai usor de suportat).

Guvernul a aprobat Electorata

Guvernul a aprobat programul de restructurare a creditelor, cunoscut sub denumirea de Electorata, ce permite acordarea de deduceri fiscale pentru ratele la credit.
Venitul minim al persoanelor eligibile s-a majorat de 2.000 lei la 2.200 lei pe luna, iar reducerea permisa a ratei lunare in urma restructurarii va fi de 35% fata de 50% cat s-a propus initial, infomeaza Mediafax.

Deducerea fiscala este de maxim 900 lei pe luna si se va putea aplica in perioada 2015-2016. Astfel, beneficiul maxim obtinut de contribuabil este de 144 lei pe luna, prin reducerea sumei impozabile. 

Programul este destinat doar pentru persoanele care obtin venituri din salarii si pensii. Scopul acestui program este sa incurajeze consumul populatiei, prin diminuarea temporara a ratelor la credit.