CNIPMMR vrea o banca a IMM-urilor

Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) considera ca accesul greu la finantare cu care se confrunta micile firme ar fi evitat daca s-ar infiinta o banca dedicata pentru IMM-uri sau daca CEC-ul ar fi reorganizat in acest sens.

Presedintele CNIPMMR, Ovidiu Niculescu, subliniaza ca infiintarea unei banci de la zero ar putea intampina obstacole in timp ce reorganizarea CEC-ului, in spiritul sprijinirii companiilor mici si mijlocii autohtone pentru reducerea decalajului fata de statele UE, ar fi mai facila.
Romania se afla printre ultimele clasate la capitolul spirit antreprenorial din Europa, cu numai 25 de firme infiintate la 1.000 de locuitori. Ungaria, cu o populatie la jumatate, are un numar dublu de IMM-uri.

Inspiratia administratorilor de fond nu sare de comisioanele lor de administrare

In ultimele 36 de luni, performanta indicelui BET (+64%) nu a putut fi depasita decat de 13 fonduri din cele 124 monitorizate de Asociatia Administratorilor de Fonduri. 

Dintre cele 13, 9 activeaza pe pietele externe, 3 sunt fonduri de indici ce au performat mai bine ca BET-ul iar unul singur, Erste Equity Romania, are un portofoliu diversificat si poate fi considerat ca s-a descurcat mai bine decat piata.

Explicatia acestei anomalii? Administratorii de fonduri nu pot surclasa piata desi au la indemana teoretic ocaziile de a intra si iesi de pe actiuni anticipand trendurile bursei pentru a-si maximiza randamentul. Acest lucru poate fi explicat printr-un motiv simplu - inspiratia lor nu poate compensa povara comisioanelor de administrare. 
Cu atat mai meritorie performanta fondului Erste (+65%), care a reusit sa iasa cu un procent peste BET desi investitorii au platit comisioane de administrare si subscriere care au redus randamentul actiunilor din portofoliu. 

Alte fonduri care s-au situat peste BET in ultimii 3 ani: Certinvest BET Index (67%), Pioneer Funds-Top European Player (67%), Pioneer Funds Global Select (69%), Pioneer Funds Global Ecology (71%), Certinvest XT Index (72%), ING Invest US (75%), Pioneer Funds-North American Basic Value (80%), Pioneer Funds-US Fundamental Growth (84%), Pioneer Funds-Eupean Potential (85%), Certinvest-BET FI Index (104%).

Robor la 3 luni s-a intors la 2%

In ultima luna, nivelul dobanzilor interbancare a suferit o contractie de aproximativ un procent, pe fondul injectiilor de lichiditate operate de banca centrala si a reducerii recente a dobanzii de politica monetara. Cat inseamna la rata scaderea cu 1% a dobanzilor?

Procentual, un procent in minus la dobanda poate insemna si 20% din valoarea ratei si 10%, in functie de tipul de credit. Cel mai mult vor simti reducerea dobanzilor cei cu imprumuturi Prima Casa, unde valoarea creditelor este mare iar dobanzile reduse. Efectul mai anemic va fi consemnat pentru cei cu imprumuturi mai vechi de nevoi personale, unde dobanzile plus marja bancii urcau peste 10%.
Ca exemplu, pentru un credit de 12.000 lei, o scadere a Robor cu 1% aduce in minus la rata aproximativ 10 lei/luna. Pentru un imprumut de 120.000 lei, economia este de 100 lei/luna. Aceste reduceri nu se vor simti insa imediat, ci doar in momentul in care bancile vor ajusta valoarea Robor in algoritmul lor de calcul a dobanzilor (se face o data la 3 luni).

Vrei sa prinzi prima de stat pe 2014? La ce trebuie sa fii atent!

La fiecare final de an, bancile de economisire-creditare incep campanii prin care recomanda clientilor sa deschida un cont de economii pentru a beneficia de prima de stat. Conso.ro iti arata la ce trebuie sa fii atent.

Prima de stat poate ajunge pana la echivalentul a 250 euro pe contract. O familie de 4 persoane poate deschide un contract pentru fiecare membru astfel ca poate obtine dintr-un foc 1.000 euro de stat.

Tot ce trebuie sa faca un client este sa depuna in cont la o banca de economisire-creditare aproape 4.500 lei pana la sfarsitul anului si are dreptul la o prima de 25% din partea statului (in limita a 250 euro) aferenta anului 2014.
Aceste avantaje sunt prezentate clientilor de bancile pentru locuinte si pot cantari foarte mult in decizia finala, mai ales daca tinem cont de faptul ca dobanzile platite de bancile comerciale pentru depozitele la termen au scazut foarte mult.

Trebuie sa pui deoparte banii timp de 5 ani

Contractele de economisire-creditare pot aduce castiguri mai mari decat depozitele la termen, insa, clientii trebuie sa tina cont de restrictiile impuse de aceste contracte.

Pentru a beneficia de prima de stat, trebuie sa economisesti minim 5 ani. Daca retragi banii mai devreme, pierzi dreptul la prima de stat si risti chiar sa suporti o pierdere. 

Cei care au nevoie de banii respectivi in urmatoarele luni sau pentru situatii de urgenta, nu trebuie sa-i depuna in aceste produse.  

Atentie la comisionul de deschidere 

De asemenea, clientii ne-au semnalat deseori ca nu au stiut ce costuri au de achitat si nu intelegeau de ce, dupa cateva luni, suma din cont este mai mica decat cea depusa. 

Trebuie avut in vedere ca cel mai important cost asociat cu aceste contracte se achita la inceputul contractului. Este vorba de comision de deschidere de cont, care se retine din sumele depuse.

Nivelul comisionului este in prezent de 0,9% la Raiffeisen Banca pentru Locuinte si de 1% la BCR Banca pentru Locuinte.

In ambele cazuri, comisionul se calculeaza la suma contractata, respectiv suma pe care intentionezi sa o economisesti in urmatorii 5 ani. Prin urmare, la un contract de 25.000 lei, ti se va retine din cont intre 225 - 250 lei, in functie de banca aleasa. 

In concluzie, acest produs nu trebuie privit ca o sansa de a castiga rapid o suma de bani. Dimpotriva, este un produs de economisire pe termen lung, unde trebuie depuse in mod regulat noi sume de bani pentru a beneficia la maxim de avantajele oferite.

Economia a recuperat doar jumatate din locurile de munca pierdute in criza

Numarul salariatilor din economie a ajuns la 4,4 milioane, cel mai mare numar din toamna lui 2009, desi fata de boom-ul economic din 2008 mai lipsesc inca 400.000 locuri de munca la apel. 

Economia n-a reusit sa recupereze decat aproximativ jumatate din locurile de munca pierdute in criza, minimul fiind la inceputul anului 2010 cand firmele cu mai mult de 3 angajati adunau doar 4,1 milioane de salariati. 
O posibila explicatie a numarului redus de locuri de munca recuperate poate fi legata de insolventele la cote ridicate, una din 7 companii aflandu-se in inolventa in prezent. 

Aceasta pare sa fie si scuza bancherilor, directorul executiv al ARB, Florin Danescu, afirmand marti ca bancilor li se cere si performanta si sa crediteze economia, in conditiile in care starea companiilor potential debitoare este destul de neclara.

BEI nu comenteaza situatia vicepresedintelui Tanasescu pana la finalul acestui an

Banca Europeana de Investitii a raspuns unei solicitari Conso referitoare la o reactie in cazul vicepresedintelui sau pe Energie, Mihai Tanasescu, acuzat de comiterea mai multor infractiuni de procurorii DNA in dosarul “Microsoft”.

Conso.ro a remarcat ca pe site-ul BEI, in dreptul numelui vicepresedintelui Mihai Tanasescu, a fost postata de curand informatia ca se afla intr-o perioada de pauza (leave of absence) incepand din data de 07.10.2014.
Plecand de la aceasta informatie si de la acuzatiile formulate de procurorii romani anti-coruptie in ceea ce-l priveste pe actualul vicepresedinte BEI Mihai Tanasescu (primul roman aflat intr-o asemenea pozitie de varf din istoria institutiei), Conso.ro a formulat mai multe intrebari catre conducerea institutiei financiare europene.

Intrebarile transmise au fost urmatoarele:

1.    Cat timp va dura actuala perioada de pauza a dlui Tanasescu?
2.    Are BEI o pozitie oficiala in legatura cu situatia dlui Tanasescu?
3.    Considerati ca imaginea BEI si a Comitetului de Directie al bancii poate fi afectata?
4.    Considerati ca in acest moment este respectat in cazul dlui Tanasescu Codul de Conduita al Comitetului de Directie al BEI, in special pct. 3 (iii)?
5.    Asteptati demisia dlui Tanasescu in viitorul apropiat?

Reprezentantii BEI au formulat un raspuns extrem de scurt:

“Vicepresedintele Mihai Tanasescu este intr-o perioada de pauza pana la sfarsitul acestui an. Pana atunci, nu avem niciun comentariu pe acest subiect”.

Articolul 3 (iii) din Codul de Conduita spune ca “activitatea (n.r. - membrilor Comitetului de Directie) nu trebuie sa fie perceputa ca fiind nociva sau jenanta pentru misiunea sau reputatia Bancii sau in orice caz contrara intereselor Bancii”.

In conformitate cu regulile de guvernanta ale BEI, vicepresedintii institutiei financiare europene primesc acelasi salariu lunar ca si vicepresedintii Comisiei Europene. In prezent, salariul de baza brut lunar al vicepresedintilor Comisiei Europene se ridica la peste 23.000 EUR.

Cum se impart responsabilitatile in noul CA al Bancii Nationale

Surprize, surprize, in organigrama Bancii Nationale a Romaniei aprobata de noul Consiliu de Administratie, intrat in atributii in cursul acestei luni. Care sunt principalele schimbari operate, cine sunt executivii care pierd din atributiile anterioare ale functiei si cine va avea mai multe responsabilitati? 

In urma cu doar cateva zile si-a inceput activitatea noul Consiliu de Administratie al Bancii Nationale. In echipa executiva care deruleaza activitatea curenta a bancii s-a produs o singura schimbare majora: in locul experimentatului viceguvernator responsabil cu politica monetara Cristian Popa (ramas fara sustinere politica) a fost desemnat ex-ministrul bugetului, Liviu Voinea. 

Noua organigrama aprobata de Consiliul de Administratie al BNR arata o mutare semnificativa de atributii dinspre cei doi viceguvernatori – Liviu Voinea si Bogdan Olteanu, catre guvernatorul BNR Mugur Isarescu.

Isarescu le ia din atributii viceguvernatorilor

In organigrama anterioara, ambii viceguvernatori (Cristian Popa si Bogdan Olteanu) aveau in subordine cate 5 directii fiecare. Viceguvernatorul Popa (un finantist experimentat, beneficiar al unei exceptionale recunoasteri profesionale si pe plan international) avea in subordine cinci dintre cele mai importante directii din BNR: Directia de Politica Monetara, Directia Modelare si Prognoze Macroeconomice, Directia Stabilitate Financiara, Directia Studii Economice si Directia Relatii Internationale. Viceguvernatorul Olteanu (jurist de profesie) coordona activitatea Directiei Juridice, precum si a altor patru directii de importanta relativ secundara: Directia Statistica, Directia Servicii Informatice, Directia Tehnica si Mentenanta si Directia Achizitii.
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, avea in subordine 7 directii, la fel ca si prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu. Guvernatorul mai coordona si Cancelaria BNR, Centrul de perfectionare profesionala si activitati sociale, precum si sucursalele regionale si agentiile BNR din teritoriu.

In noua organigrama, Guvernatorul BNR pastreaza coordonarea Cancelariei, a centrului de perfectionare si unitatile teritoriale, dar isi asuma responsabilitatea a 9 directii. Prim-vicepguvernatorul ramane cu cele 7 directii din vechea organigrama, in vreme ce fiecare dintre cei doi viceguvernatori va avea in subordine doar 4 directii.

Voinea da Politica Monetara pe Secretariat, Olteanu cedeaza Statistica

Liviu Voinea, care a obtinut ravnitul post de viceguvernator detinut anterior de Cristian Popa, ramane insa fara obiectul functiei acestuia. Trei dintre directiile-cheie, cea de Politica Monetara, cea de Modelare si Prognoze Macroeconomice si cea de Studii Economice trec in subordonarea directa a Guvernatorului BNR. La schimb, acesta se dovedeste destul de lipsit de generozitate fata de tanarul sau coleg, cedandu-i o directie de suport, Directia Secretariat. 

Ca este asa se poate lesne deduce doar lecturand serviciile care compun aceasta directie: evidenta documente, arhiva, biblioteca, informare publica, organizare evenimente, transport parc auto comun si cantina salariatilor.

Bogdan Olteanu, devenit doctor in drept la finalul anului trecut (ultimul dintre actualii membri ai CA al BNR care dobandeste acest titlu academic, in conditiile in care guvernatorul Isarescu si membrul CA Daianu au deja statut de academicieni), isi pastreaza coordonarea directiilor din mandatul anterior, mai putin Directia Statistica, pe care o cedeaza catre viceguvernatorul Voinea.

Din analiza noii organigrame se desprinde astfel o concluzie care pare clara: noul CA al BNR are doi centri de putere reala – guvernatorul Isarescu si prim-viceguvernatorul Georgescu, viceguvernatorii devenind executivi cu atributii de coordonatori ai unor sectoare de importanta relativ secundara. Insa cum va arata in realitate BNR in noul mandat de cinci ani al guvernatorului Isarescu (ajuns la 65 de ani) ramane sa vedem din activitatea de zi cu zi a Bancii Centrale.

Cum sa-ti maximizezi randamentul economiilor?

Unele banci favorizeaza planurile de economisire in competita cu depozitele la termen oferind un bonus de dobanda de pana la 2% iar cea mai buna strategie pentru a-ti maximiza castigul din dobanzi este sa-ti virezi lunar o parte a depozitelor la termen in produsul de economisire.
Sa luam de pilda cazul celor mai atractive oferte din piata. La Intesa, ai un plan de acumulare care ofera un randament de 3,6% cu conditia sa nu depui lunar peste 4.000 lei iar suma maxima depusa initial este de 10.000 lei. 

La BCR ai randament de 3,5% si o suma minim lunara de 10 lei, conditia fiind sa nu treci cu economiile de pragul a 100.000 lei, in caz contrar dobanda scazand la 1%.
In sfarsit, la ProCredit suma maxima depusa lunar este de 2.500 lei iar dobanda de 3,6% (mai multe oferte gasiti in cadrul comparatorului Conturi de economii de pe Conso.ro). 

Cum oferta pentru depozitele la termen presupune o dobanda de 2-3%, cu atat mai mica cu cat scadenta este mai scurta, cine si-ar vira gradual banii din depozitele la termen intr-un plan de acumulare de la Intesa, BCR sau ProCredit Bank, ar culege un randament superior (minim 1% in plus pe an, cu efortul completarii unor formulare lunar - asta daca nu dispune de interbet banking).

IMM-urilor se vor putea lista la bursa pe o platforma dedicata

Pana la sfarsitul lui 2014, Bursa de Valori Bucuresti (BVB) vrea sa introduca o platforma de tranzactionare speciala pentru IMM-uri.

Data lansarii depinde de aprobarea reglementarilor de catre ASF.

“Platforma AeRO va deschide noi alternative de finantare pentru antreprenorii romani, care au idei bune si care vor sa-si extinda afacerile. Foarte multe companii, aflate la inceput de drum, pot avea un parcurs spectaculos daca sunt ajutate, iar investitorii din piata de capital cauta noi oportunitati pentru a-si diversifica portfoliile”, afirma directotul general al BVB, Ludwik Sobolewski.
O companie poate deveni publica daca are o valoare estimata de minimum 250.000 de euro, iar pachetul de actiuni scoase la vanzare este de cel putin 10%.

Cat de mult conteaza recomandarile de investitii ale analistilor?

Casele de brokeraj emit recomandari pentru investitori gen cumpara, pastreaza, vinde un anumit activ ( actiune, obligatiune, produs structurat, etc). Iata 3 probleme majore cu care se confrunta aceste rapoarte de analiza.

Componenta de marketing. Cum brokerul castiga bine cand lumea e euforica, rapoartele de analiza vor incuraja luarea unor pozitii pe termen lung. Cand pietele scad pentru o perioada mai lunga, volumele de tranzactionare scad la randul lor iar casele de brokeraj strang cureaua. 
Daca recomandarea este vinde, e clar ca veniturile din comisioane se vor subtia deoarece expectativa investitorilor nu produce comisioane. Vor predomina deci rapoartele optimiste, cu pretul unor compromisuri intre realitate si viziunea analistului. 

Decalajul de timp. Rapoartele se fac cu o periodicitate mai mica sau mai mare, trimestrial, semestrial, cand evenimentele o cer. Un raport de analiza cu recomandarea cumpara, facut in urma cu 3 luni, poate nu mai este de actualitate. Or, pana apare un altul cu recomandarea vinde, poate ca investitorii s-au inspiprat precipitat din precedentul si au marcat niste pierderi. Din acest motiv rapoartele de analiza sunt cel mai aproape de adevar...in trecut, nu reflecta bine prezentul si nu pot anticipa viitorul.

Lipsa referintelor. Un raport este cu atat mai credibil, cu cat analistul care l-a produs ar avea o rata de succes a prognozelor sale de peste 50%. Cum nimeni nu sufla o vorba despre acuratetea estimarilor anterioare, puteti considera rapoartele brokerilor o mostra de literatura SF pentru specialisti.

Programul Prima Masina este conceput sa isi acopere riscul de neplata

Programul Prima Masina prevede plata unui comision de risc care va fi incasat de catre stat, pentru a acoperi pierderile ce vor rezulta din garantiile platite la creditele neperformante.

Spre deosebire de programul Prima casa – unde garantiile pentru creditele neperformante sunt platite banii contribuabililor – in cazul programului Prima Masina, guvernul va incerca sa isi recupereze aceste costuri de la beneficiarii programului.
Conform ordonantei de guvern aprobate, persoanele care vor solicita credite, vor avea de plata 2 comisioane pentru a beneficia de garantia de stat:
-    un comision de garantare catre FNGCIMM, prin care se acopera costurile cu emiterea si administrarea garantiilor;
-     un comision de risc incasat de Ministerul Finantelor Publice, prin care se va acoperi riscul de neplata.

Prin comisionul de risc, costul garantiilor este suportat de catre beneficiarii creditelor si nu de catre toti contribuabilii.

La programul Prima Casa, in schimb, nu exista un comision similar care sa compenseze statul pentru riscul de neplata. Comisionul de garantare incasat de FNGCIMM nu acopera acest risc.

De ce ridici mai putin decat ai depus la banca in depozit?

Scaderea dobanzilor nu este singura explicatie a fenomenului care face ca la scadenta sa ridici mai putini bani dintr-un depozit la termen decat ai depus. Vezi si incremenirea comisionului de retragere la valoarea fixata in perioada de glorie a economisirii si aparitia comisionului de administrare.

Un comision de retragere de numerar de 0,5% face ca randamentul net care sa asigure inapoierea integrala la scadenta a sumei din care s-a constituit depozitul sa fie de minim 6% pe an pentru depozitele la o luna, 2% pentru cele la 3 luni si 1% la cele pe 6 luni. 

Vorbim de randament net si nu de dobanda pentru ca statul ia un impozit de 16% pe dobanda platita de banca.
Revenind, avem nevoie de o dobanda de minim 2,38% pe an pentru depozitele cu scadenta la 3 luni pentru ca deponentul sa nu ia in final la scadenta mai putini bani decat a depus, in ideea ca retragerea lor se face prin casa si nu prin bancomat sau transfer bancar iar banca opreste comisionul de retragere. 

De fapt chiar de mai mult de 2,38% pentru ca mai exista si un comision de administrare de cativa lei, care variaza insa intr-o plaja destul de larga intre banci. Sa simplificam si sa spunem ca ar trebui ca banca sa ne ofere minim 2,5% la depozitele la 3 luni pentru ca la scadenta sa nu luam mai putini bani decat am depus.

La acest rezultat s-a ajuns insa gradual, in urma cu cativa ani lumea mirandu-se de randamentele negative la depozitele la o luna (acum abia la 6 luni esti sigur la majoritatea bancilor ca iei cat ai depus). 

Principala vina o au scaderea dobanzilor impusa de BNR dar si incremenirea unor comisioane la valoarea lor “istorica”, cand dobanzile erau de doua cifre (nu era normal ca sa avem o scadere a comisionului de retragere de numerar prin casele bancilor in ton cu ritmul de scadere a dobanzilor?) si aparitia unora noi (comisionul de administrare incepe sa fie introdus pe scara larga odata cu criza).

De ce a scazut valoarea depozitului mediu din sistemul bancar?

Dupa o apreciere de 1.200 lei in intervalul 2010-2012, pana la 7.900 lei, valoarea depozitului mediu a coborat anul trecut la 7.400 lei, evolutie pe seama dobanzilor la termen tot mai mici, cresterii apetitului de consum si interesului fata de bursa.

Potrivit datelor Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar, valoarea depozitului mediu a coborat anul trecut cu 500 lei, iar avand in vedere si dobanzile la termen (multi aleg depozitele cu capitalizare) aceasta suma ar putea fi chiar mai mare. Care ar putea fi cauzele declinului valorii economiilor medii pastrate in banci?
In primul rand, dobanzile din ce in ce mai mici, pe fondul reducerii de catre BNR a dobanzii de politica monetara. Majoritatea bancilor platesc acum 2-3% pentru depozitele la termen, randament nestimultativ. Este posibil ca o parte a deponentilor sa aleaga conturile curente (nu pierd mare lucru avand in vedere dobanzile mici dar castiga la capitolul mobilitate a economiilor, mai ales daca nu dispun de sume mari) sau conturile de economii. 

In al doilea rand, apetitul de consum a fost in crestere in 2013, dupa cum s-a vazut si in evolutia PIB-ului (consumul da peste 70% din PIB). Sunt insa semnale tot mai viguroase ca acest indicator incetineste in 2014, astfel incat depoitele la termen pot avea un nou imbold.

In sfarsit, anul trecut (dar si 2014, chiar daca in mai mica masura), bursa a avut un an de exceptie iar multi au dorit sa beneficieze de cresteri fie investind direct, fie prin intermediul unui fond mutual.

Depozitele sub valoarea plafonului de garantare (100.000 euro) reprezentau anul trecut 85% din valoarea totala a depozitelor persoanelor fizice, iar 99,9% din deponentii persoane fizice aveau valoarea economiilor sub cea a plafonului de garantare.

25 de banci din zona euro au picat examenul BCE

Dintre corigenti, 9 sunt numai din Italia iar 4 au operatiuni si in Romania (NBG, Eurobank, Piraeus, Veneto Banca). Au fost examinate 130 de banci iar scenariul a inclus diferite socuri negative la care bancile ar putea fi expuse, impactul fiind ajustat in functie de tara.

BCE si-a exersat cu aceasta ocazie rolul de supraveghetor al pietei bancare din zona euro (e vorba de marii jucatori), din noiembrie urmand sa-si intre insa deplin in rol. 

Din cele 25 de banci care au picat testele de stres realizate de BCE in colaborare cu Autoritatea Bancara Europeana, 12 isi majorasera deja capitalul cu 15 miliarde euro in 2014 (testele au avut la baza bilaturile de la sfarsitul anului 2013) iar cele care nu au facut-o trebuie sa prezinte planuri de redresare a situatiei in urmatoarele 2 saptamani. Planurile ar urma apoi sa fie puse in aplicare in urmatoarele 9 luni.
Printre bancile cu probleme care au afaceri in Romania gasim Eurobank (detine Bancpost), Piraeus Bank, National Bank of Grece (detine Banca Romaneasca), Veneto Banca. 

De asemenea, gasim nume care au avut legatura cu banci din Romania: Bank of Cyprus (Marfin Bank a preluat depozitele sucursalei Bank of Cyprus din Romania si o parte din active), Volksbank (Volksbank Romania este detinuta in prezent de VBI Beteiligungs iar restul operatiunilor Volksbank International au fost preluate de Sberbank), Millennium (divizia din Romania a fost preluata de OTP).

Ramane sa speram ca de aceasta data testele de stres ale BCE se vor dovedi mai temeinice, in 2007 de pilda institutia deruland un alt test de stres prin care dorea sa verifice cum se vor comporta bancile in cazul in care se va produce o prabusire a pietei imobiliare (toate bancile au trecut atunci testul).

Subsidiarele bancilor picate la testele BCE sunt OK spune BNR

Cum mai multe banci europene picate la testele de stes au ramificatii in Romania, BNR a emis un comunicat de presa in care asigura publicul ca subsidiarele in cauza au capitaluri adecvante. 

“In contextul derularii exercitiilor de testare la stres la nivel european, Banca Nationala a României precizeaza ca subsidiarele grupurilor bancare cuprinse in aceasta evaluare care opereaza pe piata romaneasca au rate de adecvare a capitalului superioare pragurilor reglementate", se arata in comunicatul BNR.
Banca centrala isi sustine afirmatia prin faptul ca rezultatele exercitiilor de testare la stres derulate de BNR la nivelul sistemului bancar autohton, prezentate recent in Raportul asupra stabilitatii financiare (avand la baza un scenariu de recesiune economica severa si o depreciere puternica a monedei nationale in urmatorii trei ani), evidentiaza un nivel confortabil al indicatorilor de adecvare a capitalului, cu incadrare in limitele reglementate la nivel international.

Suma imprumutata influenteaza costul creditului, dar intr-un mod confuz

Suma imprumutata influenteaza uneori costul creditului, insa bancile nu s-au pus de acord asupra modului in care acest criteriu ar trebui sa influenteze costul total.

O serie de banci au stabilit dobanzile la creditele de nevoi personale in functie de suma imprumuta. Dar in timp ce unele bancile penalizeaza clientii care vor sa imprumute bani mai multi, altele ii incurajeaza sa se indatoreze la costuri mai mici.

De exemplu, la credite de nevoi personale Banca Romaneasca, costul creditului creste cu suma imprumutata. Peste pragul de 25.000 lei, rata dobanzii se majoreaza cu 0,5 puncte procentuale. 
Alte banci incurajeaza insa clientii sa imprumute sume cat mai mari, prin dobanzi din ce in ce in mici. De exemplu, la Raiffeisen Bank, rata dobanzii la un credit de peste 7.000 euro este cu 4 puncte procentuale mai mica decat la un credit de pana in 3.000 euro.

Aceeasi logica urmeaza si creditele de nevoi personale Unicredit Tiriac Bank. Clientii care imprumuta peste 40.000 lei platesc dobanzi cu chiar si cu 11,5 puncte procentuale mai mici decat cei care imprumuta sub 6.000 lei, in cazul unei perioade de rambursare de pana in 2 ani.

De ce n-ar trebui sa ne linisteasca prea tare datoriile mici ale Romaniei?

Potrivit datelor prezentate pe 23 octobrie de Eurostat, datoria publica a Romaniei a coborat in trimestrul al doilea cu 218 milioane lei, la 38,5% din PIB, fiind a treia cea mai mica datorie publica din UE. 

Prezenta Romaniei in topul celor mai putin datoare state din Europa suna linistitor din perspectiva raportului PIB/datorie publica, daca n-ar exista si alte elemente care sa ingrijoreze. 
In primul rand, e vorba de serviciul datoriei, un detaliu care face ca costurile cu dobanzile sa atarne mai greu decat in cazul altor state cu datorii mai mari (Germania are 75% din PIB datorie publica dar statul german nu are nicio emotie ca nu va gasi investitori sa-i cumpere bondurile la dobanzi mici, in timp ce Romania a avut destule emotii in perioada de apogeu a crizei, cand se gaseau greu finantari si la 6%). 

In al doilea rand, dinamica din ultimii ani, imprumutul catre FMI fiind rostogolit de pilda sub forma datoriei guvernamentale din parohia BNR in cea a ministerului de Finante.

Ca pondere, emisiunile de obligatiuni si certificate reprezentau o felie de 26,1% din PIB din datoria publica in iunie, imprumuturile de stat 11,7% din PIB, iar numerarul si depozitele 0,7% din PIB. 

Cele mai indatorate state sunt Italia (133% din PIB datorie publica), Portugalia (129%) si Irlanda (116%).

Romania incaseaza doar 44% din TVA-ul aferent tranzactiilor comerciale

Intr-un studiu al Comisiei Europene privind gradul necolectarii TVA in statele UE, Romania apare pe primul loc in ceea ce priveste restantele Fiscului, doar 44% din TVA-ul preconizat la nivelul anului 2012 fiind incasat, fata de o medie de 16% ale celor 26 de state membre.

Pe urmatoarele locuri ale necompetitivitatii apar Slovacia (cu 39% neincasarea din TVA) si Lituania (36%). 

Cele mai vigilente autoritati fiscale sau cei mai onesti contribuabili se regasesc in Olanda si Finlanda (doar 5% neincasari sau 95% incasari, cum va place). 
Aproximativ 8,8 miliarde euro nu pot fi incasati in Romania din taxa pe valoarea adaugata iar faptul ca vecinii nostri bulgari nu sunt colegi de top cu noi poate fi privit din doua unghiuri: valoare procentuala mai mica a taxei (20% in Bulgaria fata de 24% in Romania) deci apetit mai redus pentru evaziune si organe fiscale mai competente, mai focusate pe marii evazionisti.

O veste proasta pentru Transgaz

Dupa investitiile mai mari decat capitalizarea bursiera a companiei preconizate sa demareze in 2016, seful Guvernului a subliniat recent ca statul nu se va mai lacomi la dividende. 

Cu perspectiva unor profituri diminuate pana la disparitie in urma unor investitii masive (500 milioane euro)  in conducta Giurgiu-Arad, parte a proiectului de interconectare al Austriei cu Bulgaria, plus o derivatie de 250 milioane euro pentru petrolul de la Marea Neagra, actionarii obisnuiti cu dividendele grase la Transgaz vor trebui sa se resemneze cu speranta unor castiguri viitoare din tarifele de transport. 
Pana atunci insa este posibil ca pretul actiunilor sa se ajusteze in ton cu perspectiva asupra dividendelor. 

Investitiile de 750 milioane euro reprezinta mai mult decat valoarea de piata a Transgaz (622 milioane euro)

De altfel, actualul premier a facut miercuri o aluzie transparenta in legatura cu politica de dividende chiar la sediul companiei. “ Asteptam performanta, asteptam profituri daca se poate, dar nu ne lacomim, nu vrem imediat profiturile sa le incasam, atata timp cat dumneavoastra reinvestiti si in felul asta consolidati compania”.

Randamentele la conturile de economii se mentin atractive

Randamentul mediu al conturilor de economii in lei s-a redus cu 0,7% in cursul acestui an, coborand pana la 2,6% in octombrie 2014.

Castigurile oferite de banci depasesc rata inflatiei (situata in prezent la 1,54%), astfel ca aceste produse nu numai ca protejeaza puterea de cumparare a banilor, dar asigura si un castig modest.
Conform tabelelor comparative Conso.ro, randamentul sumelor depuse in conturi de economii poate urca pana la 4% pe an, daca se aleg cele mai bune oferte. 

Randamentul a fost estimat intr-un scenariu in care clientul face o depunere initiala de 1.000 lei, dupa care depune 100 lei pe luna in urmatoarele 12 luni.

Reducerile de dobanda operate de banci s-au concentrat in prima jumatate a acestui an. In schimb, tendinta s-a atenuat in trimestrul III din 2014, desi au avut loc noi reduceri de dobanda de catre banca centrala.

Pe ansamblu, scaderile suferite de dobanzile la conturile de economii au fost inferioare reducerilor operate de BNR la nivelul dobanzii cheie (care s-a diminuat cu 1% in acest an).

In marile companii se castiga cu 70% mai bine decat in sectorul IMM

Un studiu PwC arata ca salariile din companiile cu cifra de afaceri intre 25-100 milioane euro sunt mai mari cu 70% comparativ cu salariile celor din companii care nu ating afaceri de 10 milioane euro. Diferentele se pastreaza si daca vom compara firmele dupa numarul de angajati.

Astfel, potrivit studiului salarial si de beneficii PayWell Romania, nivelul salarial mediu in companiile cu un numar de angajati cuprins intre 100 si 1000 este mai mare cu 71% fata de cel din societatile cu mai putin de 100 de angajati, respectiv cu 16% comparativ cu cele cu peste 1.000 angajati. 
Morala acestei statistici? IMM-urile care ar trebui sa dea vigoare economiei se zbat sa supravietuiasca si isi platesc angajatii prost, de multe ori la nivelul venitului minim pe economie. Fiscalitatea impovaratoare si birocratia excesiva, secondate de modul netransparent in care se castiga de multe ori licitatiile publice taie elanul antreprenorial in Romania. N-ar trebui sa ne mire in acest context ca in Ungaria, o tara cu o populatie la jumatate, numarul de IMM-uri este dublu fata de Romania.

Analiza PwC mai arata ca salariul mediu brut in sectorul privat a crescut cu 8% in judetul Timis in 2014, aproape dublu fata de media nationala de crestere a salariilor (4,1%). In acelasi timp, salariul mediu brut din Bucuresti a crescut cu numai 3,4%. In zona de Vest rata somajului este putin peste 3% fata de o medie de 7% la nivel national.

Banii sunt facuti de zane? Poate de zanul de la Banca Transilvania

Potrivit economisitului-sef al BNR, Valentin Lazea, copiii din gradinite si invatamantul primar au raspuns la un test ca banii sunt fabricati de zane si personaje din desene animate. Oficialul BNR considera ca si parintii lor si-au inchipuit asta cand au luat credite cu buletinul in 2005-2006 si ar trebui sa fie educati financiar. 

"Toti adultii care intra intr-o banca sa ceara un credit ar trebui sa completeze si un test, un chestionar, sa se vada daca ei stiu ce inseamna o dobanda, curs de schimb, risc valutar, pentru ca a nu sti aceste lucruri si te angajezi la un credit e ca si cum te-ai urca intr-o masina sa conduci pe soselele tarii fara a avea carnet de conducere. Te pui pe tine in pericol si-i pui si pe ceilalti", a subliniat Lazea. 
Probabil ca nici adultii, mare parte din ei cel putin, nu stiu prea bine cum se fac banii, cum dilata bancile masa monetara acordand imprumuturi pentru care nu trebuie sa detina decat sumele directionate spre rezerva minima obligatorie si cum procedeaza in mod similar statul cand emite datorie guvernamentala fara sa aiba nimic in spate, exceptand puterea sa de impozitare. 

Mai in gluma mai in serios, nu zanele fac banii cum cred copii dar “zanul” Bancii Transilvania, da (iar acesta va putea fabrica imprumuturi in curand avand doar 2-3% din valoarea acestora in rezervele impuse de banca centrala, dupa trecerea Romaniei la euro). 

Iar in ceea ce priveste testele, poate ar fi util unul si pentru bancheri si responsabilii din BNR, sa vedem daca stapanesc bine notiuni precum ciclu economic si masuri anticiclice (ma refer la creditele cu raport rata/venituri de pana la 70% date prin 2007 cand economia “duduia” si la relaxarea masurilor de creditare aprobate de BNR tot atunci)

BNR are un proiect de educatie financiara, initiat de Ligia Georgescu-Golosoiu, destinat copiilor din gradinite si cei din ciclul gimnazial (vezi cartea "Educatie financiara prin joc" dedicata prescolarilor, elevilor din clasa pregatitoare si clasa I), dar nimeni nu s-a ocupat pana acum de adulti.

Preturile apartamentelor noi si vechi s-au apropiat

Diferenta dintre pretul unui apartament nou si unul vechi in aceeasi zona din Bucuresti s-a redus la 11% in primele noua luni din acest an.

Daca diferenta intre “nou si vechi” in materie de apartamente pare mica in Bucuresti, aceasta este si mai mica in alte mari orase din tara, potrivit unei analize imobiliare.ro. 

In Brasov, distanta este de 8%, in Timisoara de 9% iar in Constanta, diferenta intre preturile apartamentelor noi si a celor vechi este de numai 6%.
Bucurestiul este singurul mare oras in care apartamentele noi au continuat sa se ieftineasca in 2014, acestea consemnand un recul de 5,3% la noua luni , de la 1.180 la 1.120 de euro pe metru patrat, pe fondul constructiei agresive de noi ansambluri. 

Apartamentele vechi in schimb au avut un usor avans de 2,5%, de la 980 la 1.008 euro pe metru patrat.

Prima casa: Crestere peste asteptari a numarului de solicitari

In ultima perioada, numarul solicitarilor de credite in cadrul programului Prima Casa a inregistrat o crestere peste asteptari, potrivit FNGCIMM, fiind astfel necesara o noua suplimentare a plafonului de garantii. In urma aprobarii noilor fonduri, inca 5.000 de potentiali  beneficiari pot accesa credite pana la sfarsitul anului 2014.

Pe parcurul lui 2014, numarul de garantii acordate s-a ridicat la aproximativ 20.500, cu un numar de finantari accesate in valoare de aproximativ 736 milioane euro, in conditiile in care de la lansarea programului in 2009 s-au acordat 126.200 de garantii, cu o valoare finantata totala de aproximativ 4,8 miliarde euro.

In ultima luna, au fost efectuate 2 suplimentari de fonduri, realizate prin realocare. In prima faza, garantiile au fost redirectionate din plafonul destinat exclusiv achizitionarii de locuinte de tip ANL, iar ulterior din fonduri europene, deoarece mai multe banci au raportat epuizarea rapida a plafonului suplimentar alocat la finele lui septembrie. Astfel, plafonul a fost majorat cu inca 400,5 milioane lei.
„Solicitarile de garantare ce au determinat majorarea plafonului programului Prima Casa cu inca 400,5 milioane de lei, reprezinta recunoasterea succesului acestui program cu mecanism simplu, precum si impactul economic si social pe care acesta continua sa il genereaze in randul romanilor”, a declarat Silvia Ciornei, presedinte-director general FNGCIMM.

In topul pe judete in functie de numarul de solicitari primite, Municipiul Bucuresti ocupa locul fruntas cu 23,5% din total. Pe locurile urmatoare se afla judetul Ilfov cu 13,6%, judetul Cluj cu 7,1 %, judetul Timis cu 5,5 % si, apoi, judetele Constanta, Brasov, Sibiu ?i Iasi cu procente cuprinse intre 3-5 %.

O posibila frauda in derulare si morala ei

Vanatorii de chilipiruri au fost vanati la randul lor de Fabrica de discounturi cu o schema ingenioasa care presupunea oferirea unor gadgeturi reduse cu 40-50% din pretul de raft..virtual al concurentei contra unor plati exclusiv cu cardul si impunerea unui termen de livrare ce sarea de o luna. Care este morala intregii povesti?

Cu o reclama imbietoare strecurata inclusiv pe TVR in momente de mare audienta la inceputul saptamanii trecute, www.fabricadediscounturi.ro parea sa ofere o combinatie irezistibila intre telefoanele si tabletele momentului si preturi fara concurenta. 

Schema a fost repede interupta de procesatorul de plati (Libra Bank) care a decis sa rupa colaborarea cu firma organizatoare si sa returneze banii platiti potentialilor clienti. Ramane de vazut cati pagubiti vor apare totusi dupa luna de asteptare impusa de furnizor. 
Site-ul fabricii de discounturi este in acest moment incremenit pe un anunt privind decizia Libra Bank de a bloca platforma de plata si imposibilitatea invocata de firma organizatoare de a-si mai desfasura activitatea, nici vorba de vechile anunturi sau promotii. 

Morala acestei povesti? Cand ceva este prea frumos sa fie adevarat (discounturi astronomice), chiar asa si este. Fie produsele au probleme, fie acestea nu mai ajung deloc.

Comertul on-line si plata ramburs, in momentul predarii produsului achizitionat, este cea mai sigura modalitate de protectie impotriva unor posibile escrocherii. Plata anticipata in favoarea unei firme aparute peste noapte e un mare act de curaj.

Guvernul a aprobat majorarea plafonului de garantare pentru creditele Prima Casa

La propunerea Ministerului Finantelor, Executivul a aprobat marti, 21 octombrie, distribuirea a 400,5 milioane lei pentru continuarea programului Prima Casa. Suma de 500 milioane lei, destinata initial achizitiei de locuinte construite de ANL si realocata la inceputul lunii septembrie ca plafon total de garantare, se dovedise insuficienta.

Decizia Guvernului a fost motivata de faptul ca suma suplimentara alocata initial nu acoperea valoarea creditelor aferente dosarelor deja in lucru la banci, iar o parte din persoanele care au depus dosarele pentru obtinerea unei finantari riscau sa piarda avansul si sa-i despagubeasca pe proprietarii cu care incheiasera contracte de vanzare-cumparare.
Dupa Prima Casa autoritatile cocheteaza cu o initiativa asemanatoare - Prima Masina - destinata achizitionarii de autotorisme noi in principal de catre tineri. 

Nu pare hazardata presupunerea ca la viitoarele campanii electorale, avand in vedere tendinta accentuata de imbatranire a populatiei, o sa apara si ideea Primului Loc de Veci, la un pret subventionat de stat.

Ecart maxim de 1,25-1,8% intre depozitele la termen in lei si valuta

Daca cu ceva timp in urma cine economisea in lei avea asigurata o prima consistenta fata de alternativele in euro sau dolari, pe masura ce dobanda de politica monetara a fost redusa, iar foamea bancilor de lei este satisfacuta repede de BNR, ecartul s-a micsorat considerabil, iar cele mai bine remunerate depozite in euro „bat” destule oferte pentru lei.

Potrivit comparatoarelor Conso, cele mai bune oferte pentru depozitele la termen de 3 luni cu plata dobanzii la scadenta se obtin in cazul plasarii a 1000 lei/euro/dolari. 

Pentru lei, topul randamentelor este compus din TBI Bank (depozitul Simplu) - 3,75%, RIB (depozit la termen cu dobanda fixa) si Volksbank (depozitul Sigur) - 3,5% plus Piraeus (depozitul Binevoitor) - 3,45%. 
Pentru euro, cel mai bine platesc tot TBI si RIB, oferind 2,5% respectiv 2,4%, urmate de Marfin Bank (2,25%). 

In sfarsit, cele mai atractive depozite in dolari le au RIB (1,95%), Piraeus (depozitul Star - 1,8%) si un grup de 3 banci ce ofera 1,75% (Garanti, Marfin si Banca Romaneasca). Este plasamentul monetar cu care s-a castigat cel mai bine in 2014, in ciuda dobanzilor mai reduse, avand in vedere aprecierea dolarului fata de leu. 

De remarcat ca cele mai bune randamente pentru depozitele in euro la 3 luni depasesc ofertele unor banci de top pentru depozitele in lei (ING - 2% la depozitele in lei la 3 luni, Raiffeisen Bank are 2,1%, Unicredit Tiriac - 2,3% sau BCR - 2,45%)

Impozitarea face neatractiva pensia privata facultativa

Pensiile facultative nu au cum sa devina o alternativa viabila pentru asigurarea unui venit decent la pensie, avand in vedere ca participantii risca sa plateasca de doua ori impozite daca depun contributii mai mari de 400 euro pe an.

Pensiile private facultative au fost gandite ca o solutie complementara pentru persoanele care vor sa aiba un venit mai mare la pensie. Din pacate, insa, sistemul de impozitare este descurajator si face ca aceste produse sa fie ineficiente pentru salariati.

In prezent, contributiile la fondurile de pensii facultative sunt deductibile in limita plafonului de 400 euro/an. Dincolo de acest prag, salariatii depun bani care au fost deja impozitati, dupa retinerea contributiilor sociale si a impozitului pe venit.
Atunci cand ajung la varsta la care devin eligibili pentru o pensie facultativa  (60 ani), participantii afla ca sumele vor fi impozitate ca si pensiile de stat:

• contributie de sanatate de 5,5% pentru sumele ce depasesc pragul de 740 lei;
• impozit de venit de 16% (in conditiile aplicarii unei deduceri de 1.000 lei).

Atat timp cat platesti contributii de pana in 400 euro/an (echivalentul a 150 lei pe luna), sistemul de impozitare este corect. Contributiile tale sunt deductibile integral si doar pensia va fi impozitata. Astfel, are loc o singura impozitare a venitului.

Dubla impunere

Daca insa platesti contributii de peste 150 lei pe luna, atunci sumele care depasesc acest prag vor fi impozitate de 2 ori:

• in momentul in care realizezi venituri din salarii, din care platesti contributiile la fond;
• atunci cand vei incasa pensia privata.

In acest ultim caz, ajungi sa platesti impozit pe venit de 16% si contributii de sanatate de 5,5% la propriile economii. Este ca si cum ai face un depozit la banca, iar la final banca ar retine impozit nu doar din dobanda, ci si din suma depusa.

De aceea, este mult mai rentabil sa investesti banii respectivi in alt mod decat la fondul de pensie.

Pe de alta parte, daca platesti contributii in limita pragului deductibil, nu te poti astepta sa traiesti la batranete din pensia facultativa. Cel mai probabil, suma acumulata va fi insuficienta pentru plata unei anuitati, astfel ca vei avea de ales intre a retrage activul personal in transe (pe maxim 5 ani) sau sub forma unei singure plati.