Asigurarea obligatorie a locuintei continua sa fie ignorata de romani. La finalul lunii septembrie, doar 1,66 milioane de locuinte din Romania aveau o astfel de asigurare, din cele peste 8 milioane existente la nivel national. Mai mult, numarul acestora este in scadere fata de aceeasi perioada a anului trecut.
In urma cu un an, numarul politelor PAD active era de 1,72 milioane, conform statisticilor Pool-ului de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale (PAID), societatea care emite acest tip de asigurari.
In ultimii ani, numarul asigurarilor obligatorii a crescut, insa cu pasi mici, pe fondul modificarii legislatiei in domeniu, care a obligat companile de asigurari sa emita o polita facultativa pentru locuinta doar in completarea uneia obligatorii.
Astfel, la finalul anului trecut, erau active 1.703.047 polite PAD, in timp ce cu un an inainte erau 1.590.954 polite in vigoare.
Pe de alta parte, la sfarsitul lunii septembrie, 75,3% dintre politele active la nivel national erau incheiate in mediul urban si 24,7% in mediul rural, iar, in functie de tipul de locuinta, 92,7% din politele PAD vizeaza locuintele de tip A (cele cu structura de rezistenta din beton armat, metal sau lemn, cu peretii exteriori din piatra, caramida arsa sau materiale supuse unui tratament termic sau chimic) si 7,3% locuintele de tip B (cele cu peretii exterior din caramida nearsa sau material nesupus unui tratament termic sau chimic).
Asigurarea, platita odata cu factura la utilitati sau cu impozitul
Asadar, locuintele care au mai mare nevoie de asigurare, fiind mai expuse celor trei riscuri acoperite (inundatii naturale, alunecari de teren sau cutremute), sunt mai putin asigurate.
In aceste conditii, autoritatile analizeaza, din nou, modificarea legislatiei pentru a impulsiona cresterea locuintelor asigurate. In acest scop, o comisie formata la Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) discuta schimbarea Legii de asigurare obligatorie a locuintei.
Printre variantele discutate se afla posibilitatea vanzarii politelor de asigurare de catre societati care furnizeaza utilitati publice (gaze, energie electrica, cablu sau telefonie).
De asemenea, se reia si o mai veche propunere inaintata inclusiv de ASF, care vizeaza introducerea unei fransize la asigurarea obligatorie a locuintei, care sa poata fi eliminata din contract doar contra unui supliment de prima. Cu alte cuvinte, asiguratul fie isi va asuma plata unei anumite parti procentuale din dauna (pana acum s-a discutat despre pragul de 10%), fie va plati mai mult pentru asigurare, pentru dreptul de a fi despagubit integral (au fost vehiculate majorari de prima de circa 50%).
Daca ar fi aplicata o fransiza de 10%, ar insemna ca toate daunele sub 2.000 de euro (pentru locuintele construite din materiale moderne) si sub 1.000 de euro (pentru locuintele din chirpici) ar trebui achitate de catre asigurat.
In plus, brokerii din asigurari propun introducerea unei deductibilitati pentru asigurarea obligatorie. Concret, asiguratorul ar putea sa returneze clientului 16% din suma platita pentru asigurare, urmand sa isi recupereze cheltuiala direct de la stat sau prin deducerea acesteia din impozitul pe profit.
In acelasi timp, si in Parlament exista o initiativa legislativa ce propune plata primei de asigurare PAD in acelasi timp cu achitarea impozitului pe imobile.
In urma cu un an, numarul politelor PAD active era de 1,72 milioane, conform statisticilor Pool-ului de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale (PAID), societatea care emite acest tip de asigurari.
In ultimii ani, numarul asigurarilor obligatorii a crescut, insa cu pasi mici, pe fondul modificarii legislatiei in domeniu, care a obligat companile de asigurari sa emita o polita facultativa pentru locuinta doar in completarea uneia obligatorii.
Astfel, la finalul anului trecut, erau active 1.703.047 polite PAD, in timp ce cu un an inainte erau 1.590.954 polite in vigoare.
Pe de alta parte, la sfarsitul lunii septembrie, 75,3% dintre politele active la nivel national erau incheiate in mediul urban si 24,7% in mediul rural, iar, in functie de tipul de locuinta, 92,7% din politele PAD vizeaza locuintele de tip A (cele cu structura de rezistenta din beton armat, metal sau lemn, cu peretii exteriori din piatra, caramida arsa sau materiale supuse unui tratament termic sau chimic) si 7,3% locuintele de tip B (cele cu peretii exterior din caramida nearsa sau material nesupus unui tratament termic sau chimic).
Asigurarea, platita odata cu factura la utilitati sau cu impozitul
Asadar, locuintele care au mai mare nevoie de asigurare, fiind mai expuse celor trei riscuri acoperite (inundatii naturale, alunecari de teren sau cutremute), sunt mai putin asigurate.
In aceste conditii, autoritatile analizeaza, din nou, modificarea legislatiei pentru a impulsiona cresterea locuintelor asigurate. In acest scop, o comisie formata la Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) discuta schimbarea Legii de asigurare obligatorie a locuintei.
Printre variantele discutate se afla posibilitatea vanzarii politelor de asigurare de catre societati care furnizeaza utilitati publice (gaze, energie electrica, cablu sau telefonie).
De asemenea, se reia si o mai veche propunere inaintata inclusiv de ASF, care vizeaza introducerea unei fransize la asigurarea obligatorie a locuintei, care sa poata fi eliminata din contract doar contra unui supliment de prima. Cu alte cuvinte, asiguratul fie isi va asuma plata unei anumite parti procentuale din dauna (pana acum s-a discutat despre pragul de 10%), fie va plati mai mult pentru asigurare, pentru dreptul de a fi despagubit integral (au fost vehiculate majorari de prima de circa 50%).
Daca ar fi aplicata o fransiza de 10%, ar insemna ca toate daunele sub 2.000 de euro (pentru locuintele construite din materiale moderne) si sub 1.000 de euro (pentru locuintele din chirpici) ar trebui achitate de catre asigurat.
In plus, brokerii din asigurari propun introducerea unei deductibilitati pentru asigurarea obligatorie. Concret, asiguratorul ar putea sa returneze clientului 16% din suma platita pentru asigurare, urmand sa isi recupereze cheltuiala direct de la stat sau prin deducerea acesteia din impozitul pe profit.
In acelasi timp, si in Parlament exista o initiativa legislativa ce propune plata primei de asigurare PAD in acelasi timp cu achitarea impozitului pe imobile.
