Minim istoric pentru ROBOR la 3 luni

Dobanzile la lei sunt in scadere pe piata monetara, fapt care ar trebui sa se reflecte si in costul creditelor in moneda nationala in vigoare. ROBOR la trei luni, indicatorul cel mai des folosit ca referinta in stabilirea dobanzilor la creditele in lei a ajuns miercuri la 1,27%, cel mai redus nivel atins vreodata. 

Indicatorul de referinta a scazut constant in ultimii ani, insa in ultimele doua luni a suferit o serie de fluctuatii. Dupa ce, in a doua parte a lunii martie, indicatorul ajunsese la 1,28% a crescut destul de brusc catre 1,5% chiar la finalul aceleasi luni. Este de mentionat faptul ca majoritatea contractelor de creditare prevad actualizarea trimestriala a dobanzii in functie de media dobanzilor din piata. 

Ulterior, indicatorii monetari au revenit pe scadere, pe scadentele mai lungi de o luna, iar miercuri au atins minime istorice atat la o luna, 1,15%, trei luni, 1,27%, si sase luni, 1,52%.

Acces tot mai redus la credite pentru IMM

Accesul dificil la finantare ramane principala problema a intreprinderilor mici si mijlocii din Romania. In anul 2014, 91,52% din IMM-urile din Romania s-au autofinantat, ponderea acestora crescand de 1,42 ori fata de 2009. In acelasi timp, 22,43% din IMM-uri au obtinut credite bancare, dar ponderea este in scadere de 2,27 ori  fata de 2009. 

Datele au fost publicate de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) care lanseaza, astfel, un apel la cresterea accesului si diversificarea surselor de finantare pentru IMM-uri. 

In acest scop, organizatia solicita punerea in aplicare a Legii 62/2014 de modificare a Legii IMM-urilor, astfel incat sa se aloce 0,4% din PIB pentru finantarea programelor destinate acestor societati. 

De asemenea, se solicita operationalizarea fondurilor speciale pentru IMM-uri, similare cu cele din UE, dar si publicarea in mod centralizat si actualizarea permanenta a informatiilor privind toate programele si masurile de sustinere aplicabile IMM-urilor. 

In plus, Consiliul propune diversificarea seviciilor de garantare si contragarantare, recapitalizarea Fondurilor de profil si valorificarea intr-o masura mai mare a garantiilor acordate de aceste fonduri. Imbunatatirea politicilor bancilor cu capital de stat, respectiv CEC Bank si Eximbank, in relatia cu IMM-urile este o alta solicitare a CNIPMMR. 

Pe de alta parte, Consiliul considera ca este necesara imbunatatirea cadrului legal privind stimularea investitiilor si a schemelor de ajutor de stat, dar si sustinerea crearii de locuri de munca prin facilitati fiscale si masuri de stimulare a ocuparii. 

Imbunatatirea absorbtiei fondurilor europene, cresterea accesului IMM-urilor la achizitii publice, plata la timp a lucrarilor, dezvoltarea de arcuri industriale si tehnologice sunt alte masuri considerate necesare de Consiliul IMM-urilor pentru dezvoltarea acestora si, implicit, a economiei. 

CNIPMMR a lansat, recent, Indicele de Incredere al IMM-urilor, un nou instrument de evaluare a situatiei firmelor din Romania dupa modelul altor state. „Este utilizabil pentru a determina factorii de decizie nationali sa actioneze pentru imbunatatirea mediului de afaceri”, se arata intr-un comunciat al Consiliului. 

Indicele are trei componente:  indicele de performanta - evaluari ale performantei actuale in afaceri,  indicele creditari - situatia privind creditele curente, si indicele privind asteptarile - evaluari ale perspectivei in afaceri. „Analiza a fost realizata in parteneriat cu Banca Comerciala Feroviara”, se mentioneaza in comunicatul citat.

Romanii nu sustin anarhismul fiscal

Mai putin de 5% dintre participantii la un sondaj realizat de  Centrul de Studii si Cercetari Infopolitic (CSCI) considera ca lucrurile ar merge mai bine in Romania daca lumea nu si-ar plati taxele. Din contra, majoritatea romanilor (80%) cred ca statul nu are bani suficienti pentru ca oamenii nu isi platesc taxele.

In acelasi timp, 87% dintre cei intervievati sustin ca averile mari trebuie taxate suplimentar, asta in conditiile in care nu exista nici un proiect privind renuntarea la cota unic. De asemenea, 82% considera ca sunt necesare taxe mai mari pe consumul de lux.

Referitor la efectele reducerii TVA la alimente, 87% dintre romani cred ca vor scadea preturile ca urmare a acestei masuri, insa  40% cred ca ar putea fi urmata de cresterea altor taxe.  

Putin peste jumatate dintre cei chestionati au asteptari pozitive de la reducerea TVA la alimente, 31% au asteptari mixte si doar 17% au asteptari negative, mai reiese din studiul citat. 

In acelasi timp, majoritatea (84%) sunt de acord cu scaderea generala a TVA de la 1 ianuarie 2016. Insa aproape 60% dintre romani cred ca scaderea TVA trebuie insotita si de o crestere a taxarii pentru cei cu averi foarte mari. 

Aproape trei sferturi dintre romani (73%) au o parere buna si foarte buna despre controalele ANAF . In acelasi timp, 61% dintre romani au pareri pozitive despre DNA, mai bune decat despre toate institutiile politice (presedintie, guvern, parlament). 

„Analiza de fata surprinde opiniile romanilor fata de mai multe ipoteze fiscale. Tema impozitarii diferentiate este una tatonata de politicieni de mai multi ani, sustinuta de romani in sondaje, dar neasumata de nici un Guvern dupa 2005. Dimpotriva, proiectele guvernamentale contin planul mentinerii cotei unice si chiar a scaderii acesteia, incepand cu 2018”, mentioneza realizatorii sondajului.

Critici la adresa initiativei privind plata creditului cu casa

Bancile ar trebui sa se intoarca la modelul clasic de business, respectiv acordarea de credite pe baza depozitelor atrase. Pe de alta parte, debitorii trebuie sa ramburseze creditele in bani, nu in ferestre sau in case, pentru ca bancile nu sunt dezvoltatori imobiliari, sustine guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu. 

Pe de alta parte, guvernatorul BNR mai spune ca, din punct de vedere al situatiei debitorilor, uneori bancile trebuie sa manifeste "cel putin intelegere" si sa imparta povara.

In privinta rambursarii creditelor sub alte forme, seful BNR s-a referit la initiativa legislativa cu privire la preluarea de catre banca a casei depusa garantie in cazul in care debitorul nu-si mai poate achita ratele, iar acesta din urma sa scape de datorie. 

"Fac o incursiune in initiativele legislative si ma intreb: Cine va mai acorda credite imobiliare daca se preconizeaza prin lege ca rambursarea acestora se va face in cladiri. Cred ca o asemenea initiativa legislativa omoara din start orice dezvoltare in viitor a creditului imobiliar si constructiile de locuinte in general. (...) Astfel este subminata viabilitatea activitatii bancare in sine si nu avem cum sa discutam despre viitorul activitatii bancare in Romania daca, prin actiuni legislative, o subminam pe cea din prezent”, a declarat guvernatorul BNR, in cadrul conferintei "Viitorul Modelelor de Business Bancar".
    
Acesta a reamintit faptul ca banii acordati de banci sub forma de imprumut sunt, de fapt, banii deponentilor. "Acesti deponenti, care suntem tot noi, ii asteptam inapoi sub forma de bani, nu sub forma de altceva, de ferestre sau cosuri de casa, si ii asteptam si cu dobanda, pentru ca altfel suntem nemultumiti", a subliniat seful BNR.

Potrivit guvernatorului, bancile urmaresc sa faca plasamente care sa le permita asigurarea unui flux de venituri si restituirea si remunerarea corespunzatoare a depozitelor si nu acumularea de proprietati imobiliare depuse garantie de debitori. "Chiar doresc sa scape de ele. Bancile nu sunt dezvoltatori imobiliari, nu sunt niciun fel de dezvoltatori. Daca intra in alte domenii, nu numai ca pacatuiesc, ci pierd, pentru ca nu au specialisti. Nu sunt nici agentii imobiliare si nici institutii de binefacere", a mai spus Mugur Isarescu. 

Mai mult, guvernatorul BNR sustine ca "solutii de genul: credit dupa nevoi, rambursari dupa disponibilitati, dezechilibreaza relatia dintre debitori si creditori dar si pe cea dintre debitorii actuali si cei viitori".