CE vrea sa elimine barierele tehnice din comertul online intre tarile membre

Comisia Europeana vrea sa inceapa o ancheta asupra comertului online, pentru restrictii impuse consumatorilor UE. Comisarul european pentru Concurenta, Margrethe Vestager, a declarat ca exista semnale ca unele companii restrictioneaza vanzarea de produse catre alte state UE decat tara de provenienta a respectivelor firme.

”Este timpul sa eliminam barierele in comertul online, parte vitala a unei adevarate Piete Digitale Unice in Europa. Ancheta avuta in vedere va ajuta Comisia sa inteleaga si sa se ocupe de rezolvarea problemelor legate de bariele din comertul online in beneficiul cetatenilor si al afacerilor din Europa", a declarat Vestager.
Anul trecut, aproximativ jumatate dintre consumatorii din Uniunea Europeana au facut cumparaturi online, potrivit datelor CE.

Totusi, dintre acestia, doar 15% au cumparat de la un vanzator aflat intr-un alt stat membru UE, ceea ce arata ca exista inca multe bariere in comertul transfrontalier pe internet, potrivit unui comunicat publicat joi de CE.

Comisia invoca, de exemplu, "barierele tehnice", care ii impiedica pe consumatori sa acceseze anumite site-uri din cauza locului lor de rezidenta sau a cardurilor de credit pe care le folosesc. In aceste conditii, comisarul pentru Concurenta a decis sa inainteze Colegiului Comisarilor europeni o propunere pentru investigarea practicilor din sectorul comertului online.

Vestager a declarat ca rezultatele preliminare ale acestei anchete vor fi publicate la jumatatea anului viitor, potrivit Bloomberg. Daca, in urma analizarii rezultatelor acestei anchete, Comisia va identifica anumite probleme specifice in ceea ce priveste concurenta din comertul online, institutia va deschide investigatii separate, pentru fiecare caz in care se constata o posibila incalcare a reglementarilor UE.

Decizii cruciale pentru companiile listate pe Rasdaq

Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a primit pana acum raspuns de la 686 dintre cele 880 de societati listate pe Rasdaq la solicitarea cu privire la alegerea unui alt sistem de tranzactionare. 

Piata Rasdaq va fi desfiintata in octombrie, iar companiile care nu se transfera pe alta piata vor fi delistate. 305 companii au transmis ASF ca nu vor sa fie tranzactionate pe alte piete, iar 332 vor sa ramana listate. Noua dintre acestea vor la cota Bursei. 

„Din numarul total de societati notificate de catre ASF, 686 de societati au transmis informari cu privire la convocarea adunarilor generale extraordinare ale actionarilor. Pentru 305 societati, actionarii au decis sa nu faca demersuri in vederea admiterii actiunilor la tranzactionare pe o piata reglementata/ sistem alternativ de tranzactionare”, precizeaza ASF. 

Pentru 332 de societati, actionarii au decis ca societatea sa faca demersuri in vederea admiterii la tranzactionare pe o piata reglementata sau pe un sistem alternativ de tranzactionare. Astfel, 9 societati intentioneaza admiterea pe piata reglementata administrata de BVB, 245 societati vor admiterea pe ATS-ul BVB, iar 32 pe ATS-ul administrat de SIBEX. 46 de societati nu au decis inca asupra sistemului pe care urmeaza sa se tranzactioneze. 

Primele trei companii listate pe piata Rasdaq si-au anuntat transferul pe noua piata AeRo, incepand din data de 27 martie. Companiile INOX Magurele (INOX), Petrocart Piatra Neamt (PTRC) si Ducatex Jilava (GUFX) sunt primele trei companii care se transfera de pe piata RASDAQ pe piata AeRO incepand cu data de 27 martie 2015. 

„Transferul de pe RASDAQ pe AeRO ofera societatilor un nou inceput in arena pietei de capital, intr-un cadru legal clar si legitim, conform standardelor europene”, se arata intr-un comunicat al Bursei de Valori Bucuresti.

BCR: Cresc spectaculos taxele si impozitele platite online

Clientii Bancii Comerciale Romane folosesc tot mai mult internetul pentru plata taxelor si impozitelor, operatiunile derulate in acest scop anul trecut crescand cu 250%. Cei mai activi sunt clientii din Bucuresti, iar impozitele pentru locuinte au reprezentat principala categorie de impozite achitate prin internet. 
Volumul taxelor si impozitelor platite prin Internet Banking de catre clientii  Bancii Comerciale Romane (BCR)  a crescut cu peste 250% in anul 2014, la peste 4,5 milioane de lei, in crestere de la 1,28 milioane de lei cat s-a inregistrat in anul 2013. 

Potrivit unui comunicat al bancii, in primele 2 luni  din acest an, volumul taxelor si impozitelor platite prin Internet banking a fost de aproape 530.000 lei, in crestere fata de aceeasi perioada a anului trecut cand s-au inregistrat aproximativ 425.000 de lei.

Cei mai multi clienti care si-au  platit  impozitele  prin Internet  Banking  sunt  din Bucuresti  (46%),  urmati  de cei  din  judetele  Constanta (5%),  Brasov  (4%), Prahova, Galati, Cluj si Ilfov cu cate 3% fiecare si Timis, Sibiu  si  Iasi  cu  cate  2% fiecare.

Principalele categorii de impozite platite prin internet, in 2014, au fost impozitele pe cladiri, platite de persoane fizice (33%), impozitele pe mijloace de transport (18%) si impozitele pe venituri din cedarea folosintei bunurilor (11%).

Clientii BCR pot plati contributiile, impozitele, taxele sau alte obligatii fata de bugetul statului sau bugetele administratiilor locale prin intermediul serviciului de Internet Banking - Click24 Banking.

Restantele la credite si-au reluat cresterea dupa noua luni de scaderi

Restantele la creditele acordate de banci populatiei si firmelor cumulau, la finele lunii februarie, 25,3 miliarde de lei, in scadere cu 25% fata de aceeasi luna din 2014. Insa comparativ cu luna ianuarie, restantele au crescut cu aproximativ 330 de milioane de lei, potrivit datelor BNR.

Astfel, in februarie scaderea restantelor a fost intrerupta, dupa noua luni consecutive de reducere. 

Soldul creditelor contractate de populatie si companii era de 213 miliarde de lei la finele lunii februarie, din care 92 de miliarde de lei erau finantari in moneda nationala. Prin urmare, raportul restante/credite se situeaza, in a doua luna a anului, la 11,7%.

Bucurestenii aveau, la finele lunii februarie, credite în lei restante in suma de 2,4 miliarde de lei si in valuta de 6,4 miliarde de lei (echivalent). Totalul creditelor in lei contractate in Capitala ajungea la 28,5 miliarde de lei, iar al celor in valuta la 55,2 miliarde de lei.