Wednesday, May 11, 2016

Finantele compenseaza bancile pentru Darea in plata

Ministerul Finantelor Publice compenseaza bancile pentru pierderile reclamate din cauza Legii privind darea in plata. Institutia propune suplimentarea plafonului de garantii pentru programul Prima Casa, aferent acestui an, cu 500 de milioane de lei. Propunerea vine dupa ce, la finalul anului trecut, plafonul a fost injumatatit. 

Potrivit unui comunicat al Finantelor, masura de suplimentare raspunde solicitarilor  potentialilor beneficiari ai programului si tine cont de dinamica semnificativ crescuta a volumelor garantate in cadrul programului si de adoptarea legislatiei privind darea in plata.

"Initiativa legislativa parlamentara privind darea in plata, aprobata prin Legea nr. 77/2016, dupa reexaminare, a creat o incertitudine mare atat in privinta aplicabilitaii legii asupra creditelor contractate prin  Programul Prima Casa, cat si din perspectiva impactului acestei legi asupra pietei imobiliare si pietei creditului ipotecar. Acesti factori au condus la o cerere foarte mare pentru acordarea de garantii in cadrul Programului in primele patru luni ale anului 2016. S-a ajuns la situatia fara precedent in care plafoanele alocate bancilor pentru intreg anul 2016 au fost utilizate extrem de rapid", se arata in cominicat.

Potrivit Finantelor, in 2016, pana la data de 1 mai, au fost acordate 13.100 de garantii in valoare de 1,2 miliarde de lei fata de perioada similara a anilor 2015 si 2014, in care au fost acordate garantii in valoare de cca. 668 de milioane de lei si respectiv 536 milioane de lei. 

Sumele pentru 2016 au fost deja redistribuite catre 4 banci

In plus, institutia precizeaza ca aceste evolutii au condus la necesitatea celei de-a doua redistribuiri a plafoanelor alocate pe institutii financiare in 2016, dupa ce, in cadrul primei redistribuiri au fost alocate sume suplimentare catre patru finantatori, care au consumat sumele alocate.

"Ministerul Finantelor Publice va monitoriza indicatorii pietei creditelor ipotecare pentru persoane fizice in perioada imediat urmatoare si va anunta in curand strategia pe termen mediu privind derularea Programului Prima Casa. La elaborarea acestei strategii se vor avea in vedere factori precum cresterea venitului real disponibil al populatiei, urmare a masurilor fiscale si de majorare a salariilor din ultimii ani, precum si evolutia pietei ipotecare in raport cu cea a Programului Prima Casa. Scopul este ca, pe termen mediu, acest Program sa nu produca distorsiuni asupra pietei", se mai arata in comunicatul citat. 

Finantele vor masuri ca bancile sa nu mai promita credite daca nu mai au fonduri

Ministerul intentioneaza sa ia masuri astfel incat bancile sa nu isi mai asume angajamente de creditare, daca nu mai au sume disponibile in cadrul programului. "Acest fapt conduce la incurajarea clientilor sa semneze antecontracte de vanzare-cumparare, fara a avea o certitudine in privinta sursei de finantare si garantare", se subliniaza in comunicat. 

De la momentul initierii programului, in 2009, pana la data de 1 mai 2016, au fost acordate peste 178.000 de garantii, reprezentand un volum total de garantare de circa 15 miliarde de lei, aferent unor finantari in valoare de 29,8 miliarde de lei. Rata de neplata in cadrul Programului este de 0,34% din total credite acordate.

Potrivit datelor BNR, in prezent, peste 90% din portofoliul bancilor de credite ipotecare catre populatie este reprezentat de împrumuturi Prima Casa.

Creditarea iresponsabila da semne de revenire

Criza de incredere dintre banci si clienti, care s-a accentuat si mai mult in ultimul an, s-a produs in principal din cauza creditarii iresponsabile din perioada de boom economic. Din pacate, in ultima perioada incep sa apara din nou semne de reaparitie a vechilor metehne.
Cum se defineste, acum, creditarea iresponsabila de dinainte de criza? Imprumuturi acordate cu maxima usurinta, fara o analiza temeinica, cu conditii relaxate la maxim (creditul doar cu buletinul, grad de indatorare la limita veniturilor, garantii evaluate cu generozitate etc) si rapiditate in acordare. 

In plus, toate aceste „avantaje” erau agresiv promovate pe toate canalele de comunicare cu clientii (reclame TV, pliante, retea de brokeri, relatia directa cu consumatorul etc).

S-a invatat prea putin din lectiile crizei

Ce se intampla 10 ani mai tarziu? Bancile, care au refuzat negocierile cu clientii supraindatorati pe motiv ca „au semnat, sunt buni de plata”, par sa sufere de dubla personalitate. 
Pe de o parte, infiereaza debitorii care, desi pot (fara a si demonstra asta) sa plateasca rate la banca, nu mai vor, pe de alta parte cauta noi victime cu „oferte” aproape la indigo cu cele din urma cu zece ani. 

Astfel, institutiile de credit pun din nou accent pe rapiditatea acordarii creditului. Desi este prezentata ca fiind un avantaj pentru client, rapiditatea in acordare poate fi nu doar efectul unui progres de proceduri sau tehnologic, ci si dovada acceptarii unor conditii dezavantajoase aferente contractului de credit. 

In plus, in locul creditului cu buletinul, apare cel “fara adeverinta de venit”. Si in acest caz, este vorba de o iluzie, pentru ca bancile au incheiat conventii cu Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) care le permite sa verifice situatia solicitantului de credit direct la Fisc. In acest scop, clientul va semna un acord prin care permite bancii sa ii verifice veniturile direct la ANAF. In cazul in care clientul refuza sa semneze formularul, creditul nu se acorda. 

Oferte cu nenumarate stelute

Cat despre conditiile de creditare, asistam din nou la discrepante majore intre oferta “la vedere” si realitatea “din teren”. 
Vedem variante de creditare cu o anumita dobanda nominala, in timp ce dobanda anuala efectiva (DAE) este mult mai mare. Afisele de promovare prezinta un procent scris foarte mare, care iti da senzatia ca reprezinta dobanda bancii, dar, de fapt, este vorba doar de marja pe care banca o aplica peste indicatorul de referinta. 

Totodata, ofertele sunt inundate de stelute (*) care limiteaza drastic oferta, astfel ca nu toti clientii ajung sa beneficieze de toate avantajele prezentate in reclama. 

De asemenea, ofertele contin destul de multe neclaritati pe care uneori nici macar notele de subsol, scrise cu litere minuscule, de multe ori nu reusesc sa le clarifice. 

Cresterea creditarii nu mai este „rezonabila”, dar masurile se lasa asteptate


In concluzie, istoria pare ca se repeta! In aceste conditii, in care este clar ca se pun din nou bazele unui val de creditare iresponsabila, ar putea supraveghetorul pietei sa faca mai mult?

Banca Nationala a Romaniei a remarcat, de ceva vreme, aceasta revenire in forta a creditarii, in special in lei, nu doar la nivel declarativ, ci si in statistici. 

In urma cu jumatate de an, un reprezentant al bancii centrale sustinea ca „este nevoie ca aceasta crestere (a creditarii catre populatie –n.r.) sa fie monitorizata cum se cuvine de banci si de noi (BNR-n.r.) si pot sa va spun ca, in ceea ce priveste Banca Nationala, noi analizam masura in care este nevoie, este util, este oportun sa intervenim in acest proces cu noi instrumente macroprudentiale, in vederea evitarii repetarii unui boom, a unei fericiri maxime, cum a fost pana in 2008, dar care probabil nu se va repeta, pentru ca atunci, inca in etapa post-comunista, nu cunoscusem ce inseamna recesiunea". 

La vremea respectiva, cresterea anuala a creditarii pentru populatie era de aproximativ 20%, nivel considerat „inca rezonabil”. Insa o crestere de 30% nu ar mai fi rezonabila, declara atunci reprezentantul BNR. 

De cateva luni, statisticile BNR arata avansuri anuale de peste 30% la creditele in lei contractate de populatie. Dar inca nu avem nicio reactie de la banca centrala. Pana cand?