Guvernul a aprobat deblocarea sumei de 15 milioane lei, aferente lunii aprilie, pentru derularea programelor finantate anual de la bugetul de stat in scopul sprijinirii sectorului intreprinderilor mici si mijlocii. Suma reprezinta a doua transa deblocata in acest an din suma totala de 70 de milioane de lei alocata prin Legea Bugetului. In luna martie a fost deblocata de catre Guvern suma de 10 milioane de lei.Unul dintre programele implementate de ministerul IMM-urilor si finantate din bugetul de stat pentru infiintarea sau dezvoltarea de noi IMM-uri este programul START. Prin acesta, tinerii intreprinzatori pot beneficia de alocatii financiare nerambursabile de maximum 90% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, dar nu mai mult de 125.000 lei/beneficiar.Programul pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii debutanti in afaceri -SRL-D. Programul SRL-D (Societate cu Raspundere Limitata - Debutant) vizeaza acordarea de sprijin oricarui cetatean roman care doreste sa isi deschida o afacere (si care nu a mai avut una pana acum). Acestia pot accesa un credit nerambursabil reprezentand cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 euro, din valoarea totala a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, pentru care face dovada surselor de cofinantare.
Programul de dezvoltare si modernizare a activitatilor de comercializare a produselor si serviciilor de piata - COMERT. Programul urmareste: intarirea capacitatii operatorilor economici de promovare a produselor si serviciilor de piata, precum si dezvoltarea si modernizarea activitatii comerciantilor si prestatorilor de servicii de piata. Prin acest program, beneficiarii eligibili primesc o valoare a alocatiei financiare nerambursabile (AFN) de maximum 90% din valoarea totala a cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA), dar nu mai mult de 135.000 lei/beneficiar.Acestea sunt doar cateva din programele implementate de ministerul IMM-urilor si finantate din bugetul de stat pentru infiintarea sau dezvoltarea de noi IMM-uri.
Romania este pe ultimul loc in Europa in ceea ce priveste rata de folosire a serviciilor de mobile banking. Mai putin de o cincime dintre romani utilizau, anul trecut, dispozitive mobile pentru a efectua plati, in timp ce media europeana se apropie de 40%. In schimb, romanii au incredere in monede vitruale. Mai mult, ptrivit unui studiu ING, gradul de utilizare a serviciilor de mobile banking in Romania a scazut anul trecut la 17%, de la 23% in 2013.Pe de alta parte, romanii sunt printre cei mai receptivi cetateni europeni in privinta folosirii monedelor virtuale, precum bitcoin, pentru plati online. 22% dintre respondenti au afirmat ca acest tip de moneda reprezinta viitorul pentru cumparaturile pe internet, comparativ cu 8% dintre olandezi si 13% dintre britanici. Media europeana a celor care se declara increzatori in viitorului monedei virtuale este de 24%, potrivit studiului citat.Franta este a doua cea mai mica piata de mobile banking din Europa dupa Romania, cu un grad de utilizare de 22% in 2014, fata de 25% in anul anterior, urmata de Belgia (27% vs. 26% in 2013) si Germania (34% vs. 33%).La popul opus, Turcia se mentine pentru al doilea an consecutiv pozitia de lider in Europa in functie de gradul de folosire a serviciilor de mobile banking. Procentul celor care folosesc dispozitive mobile pentru a efectua plati fara numerar sau tranzactii bancare a crescut de la 49% in 2013 la 56% anul trecut.Pe locul doi se afla Olanda, cu un procent de 50% fata de 44% in 2013, urmata de Polonia si Spania (48% vs. 41%, respectiv 44%) si Austria (43% vs. 40%).La nivelul Europei, 38% dintre respondenti au declarat ca folosesc dispozitive mobile pentru a efectua plati si alte tranzactii, in urcare usoara de la 37% in 2013.
Patru din cinci respondenti (80%) din Europa apreciaza ca serviciile de mobile banking au avut un impact pozitiv asupra felului in care isi administreaa finantele personale, clasamentul pe tari fiind condus tot de Turcia, unde 89% dintre cei chestionati au spus ca au observat o schimbare pozitiva odata cu utilizarea platilor mobile, urmata de Polonia (87%), Spania (84%), Italia si Romania (ambele 83%).In ceea ce priveste platile cu numerar, 53% dintre romani declara ca folosesc mai putin banii fizici decat cu un an in urma, usor peste media europeana, de 49%.Studiul a fost realizat pe un esantion de 12.403 de persoane din 13 tari, anume Romania, Austria, Italia, Franta, Luxemburg, Spania, Belgia, Germania, Cehia, Polonia, Marea Britania, Olanda si Turcia.
Mai multe banci au schimbat sau sunt pe cale sa isi schimbe ofertele pentru persoane juridice. Unele fac mutari in beneficiul clientilor, altele in schimb renunta la promotii favorabile acestora. Conso.ro va prezinta cateva dintre cele mai recente schimbari, deja operate sau anuntate de banci in relatia cu companiile.Spre exemplu, Banca Transilvania isi anunta clientii, persoane juridice, ca, incepand cu luna a a doua a acestui an, nu mai solicita aplicarea stampiliei pe o serie de documente aferente operatiunilor curente, cum ar fi chitante pentru numerar, ordine de plata in lei sau in valuta, ordine de schimb valutar, contracte de depozit, sau alte formulare sau cereri asiciate opratiunilor mentionate. In schimb, banca mentioneaza ca pentru celelalte documente sau formulare, inclusiv pentru contractele de credit, este necesara, in continuare, stampila firmei. La Banca Romaneasaca a expirat perioada promotionala in care firmele au beneficiat de serviciul ”e-bancamea” fara comison de administrare lunara, cara a fost valabila de la 1 septembrie 2013 pana la finalul lunii martie 2015. Prin urmare, banca isi informeaza clientii ca acest serviciu este comisionat, incepand cu data de 1 aprilie 2015, ”conform listei de comisioane in vigoare, disponibila in aplicatia e-bancamea”.
La randul sau, CEC Bank isi anunta clientii ca, incepand cu data de 1 iunie 2015, ”va revizui nivelul comisioanelor aferente operatiunilor derulate prin contul curent”. ”Printre noutati, va informam ca Banca va percepe comisioane reduse cu 50% pentru operatiunile efectuate prin intermediul serviciilor de lnternet Banking si TeleCEC fata de comisioanele standard practicate la ghiseul unitatii”, se mentioneaza in anuntul bancii. Potrivit listei de comisioane atasata comunicatului, comisioanele variaza in functie de suma, de la 3 lei pentru plati mai mici de 500 de lei, pana la 9 lei pentru plati de peste 50.000 si in regim de urgenta. De asemenea, comisionul aferent operatiunilor de incasare intrabancara se va elimina. De asemenea, reprezentantii bancii informeaza clientii ca, in cazul in care nu sunt de acord cu modificarile comunicate, au dreptul de a denunta gratuit contractul/contractele cu CEC Bank pana la data de 30.05.2015. ”ln caz contrar, de la data de 01.06.2015, modificarile descrise prin prezenta notificare si lista anexata vor fi considerate acceptate de catre dumneavoastra”, subliniaza banca.
Taximetristii vor elibera un bon fiscal si pentru bacsisul primit de la client. Aparatul de marcat montat pe taximetre va trebui modificat astfel incat acesta sa emita, in afara bonului fiscal emis conform distantei parcurse si tarifului perceput pe kilometru, si un bon fiscal pentru bacsisul dat de client. Ministrul Finantelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat, la finalul sedintei in care Guvernul a impus fiscalizarea bacsisului, ca masura se va aplica si in cazul celor care livreaza pizza la domiciliu si altor servicii de curierat.Guvernul a decis sa legifereze bacsisul, care va fi evidentiat pe un bon fiscal separat, decizia fiind luata prin ordonanta de urgenta aprobata miercuri si urmand sa fie aplicata de la data publicarii in Monitorul Oficial.
Bacsisul va fi evidentiat pe un bon fiscal separat. Firmele stabilesc, printr-un regulament de ordine interioara, daca veniturile provenite din incasarea bacsisului raman la dispozitia lor, caz in care se impoziteaza ca profit cu 16% sau ca venit cu 3% în cazul microîntreprinderilor. Daca bacsisul se distribuie salariatilor, acesta se impoziteaza ca venit, cu 16%. Actul normativ mentioneaza ca ”este interzis firmelor sa conditioneze, sub orice forma, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacsisului”. In plus, pentru a se delimita clar banii obtinuti din bacsis, la ora inceperii programului de lucru, banii personali detinuti de angajatii firmei sunt inregistrati intr-un registru de bani personali, special intocmit in acest sens.
