Sapte banci acorda credite pe baza subventiei APIA si persoanelor fizice

Sapte din zece banci au ales sa finanteze in 2013 si agricultorii persoane fizice pe baza adeverintelor APIA. Destinatia imprumutului este finantarea capitalului de lucru pentru desfasurarea activitatilor curente. Costurile platite de beneficiari constau in dobanda, care nu poate depasi Robor 6M + 4%, precum si in comisioane de maxim 1%. 

Imprumuturile se acorda in urma semnarii unei conventii tripartite intre APIA, Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) si si Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM). Garantiile fondurilor de garantare pot acoperi cel mult 80% din valoarea creditului.

Pentru a aplica pentru un astfel de imprumut, producatorii agricoli individuali trebuie sa se adreseze uneia dintre urmatoarele banci: Banca Transilvania, Intesa Sanpaolo Bank, CEC Bank, BRD, Banca Carpatica, OTP Bank, ProCredit Bank. 
BCR, UniCredit Tiriac Bank si Raiffeisen Bank  nu s-au orientat catre segmentul de persoane fizice, acordand imprumuturi de acest gen doar persoanelor juridice.

Valoarea creditului poate fi de pana la 90% din suma cuvenita in Schema de plata unica pe suprafata (SAPS), denominata in lei. Imprumutul este acordat pe termen scurt, iar scadenta este unica, la data stabilita pentru efectuarea platilor de catre APIA.

Care sunt costurile de finantare?

Bancile trebuie sa respecte nivelurile costurilor aferente acordarii creditelor pentru beneficiarii platilor directe, astfel incat dobanda finala aplicata beneficiarului sa nu depaseasca  Robor la sase luni plus 4%, iar comisioanele aferente creditului sa fie in limita de maxim 1%. 

In ceea ce priveste marja fixa de dobanda peste Robor, bancile au ales in general sa mearga cu costul spre limita maxima, aplicand marje cuprinse intre 3,5% si 4%. 

Exista si situatii in care valoarea marjei difera in functie de performanta financiara a clientului. Spre exemplu, CEC Bank aplica o marja de 3,5% in cazul clientilor care se incadreaza in clasa de performanta financiara A, respectiv de 4% pentru care se incadreaza in clasa B sau C. Pe de alta parte, sunt si banci, in care stabileste costul aplicat de la caz la caz, in functie de performanta.

Intesa Sanpaolo Bank, in schimb, afiseaza o marja fixa de dobanda peste Robor de 3,95%, indiferent de categoria de risc in care se incadreaza clientii.

In ceea ce priveste comisioanele, acestea de asemenea se ridica chiar si la maxime. Spre exemplu, CEC Bank percepe comisioane in valoare totala la acordarea creditului in valoare de 0,85% (un comision de gestiune de 0,35% si unul de acordare de 0,5% flat, ambele aplicate la valoarea creditului). 

Intesa Sanpaolo a mers pe un singur comision, stabilit la valoarea maxima permisa. Astfel,  comisionul de analiza a creditului va fi de 1%.

Consiliul Fiscal face praf activitatea fiscal-bugetara a Guvernului

In urma cu doua saptamani, Guvernul a sfidat Consiliul Fiscal, furnizandu-i documentele asupra carora Consiliul trebuia sa se pronunte la ora 22.22 si cerandu-i parerea pana a doua zi la pranz. Replica Consiliului Fiscal nu s-a lasat prea mult asteptata, opiniile exprimate desfiintand practic mare parte din cifrele luate in calcul de Guvern.

Consiliul Fiscal a primit spre analiza si exprimarea opiniei sale atat Raportul semestrial privind situatia economica si bugetara, cat si proiectul de rectificare bugetara pe anul 2013.

Raportul semestrial privind situatia economica si bugetara este practic aruncat in derizoriu inca de la primele fraze prin care este analizat. Astfel, Consiliul constata ca raportul “(…) nu identifica tendintele si schimbarile semnificative fata de situatia estimate la finalizarea legii bugetului de stat si a legii bugetului asigurarilor sociale de stat (…) In plus, nu se cuantifica impactul revizuirii prognozelor macroeconomice asupra tintelor bugetare pentru anul in curs si pe termen mediu si nu ofera detalii privind masurile ce vor fi adoptate (…)”.

Venituri bugetare mult mai mici, cheltuieli de personal crescute

Consiliul Fiscal constata ca in ceea ce priveste veniturile bugetare, executia bugetara pe primele sase luni arata o “nerealizare semnificativa”, de peste 6,5 miliarde lei. Cele mai mari minusuri fata de program au fost inregistrate in urmatoarele domenii:

      -    sumele primite de la Uniunea Europeana (-3,35 miliarde lei)
      -    impozitul pe profit (-827 milioane lei)
      -    accize (-713 milioane lei)
      -    TVA (-485 milioane lei)
      -    venituri nefiscale (-476 milioane lei)
Mai mult, Consiliul Fiscal constata ca raportul semestrial privind situatia economica si bugetara “nu ofera explicatii suficient de detaliate cu privire la justificarea nerealizarii semnificative a previziunilor de venituri pe primele 6 luni si nu detaliaza masurile deja adoptate si in mod special pe cele planificate pentru imbunatatirea colectarii in semestrul II”.

Pe partea de cheltuieli, Consiliul constata ca s-au facut economii exact acolo unde nu trebuia, si anume la cheltuielile de capital (-1,47 miliarde lei) si la alte cheltuieli de natura investitiilor, inclusiv din fonduri UE (-1,88 miliarde lei), ceea ce arata o “incapacitate de a absorbi fondurile europene destinate investitiilor planificate”.

In schimb, cheltuielile de personal au depasit nivelul estimat cu 136 milioane lei, pe fondul reintregirii salariilor bugetarilor, dar si in contextul unui numar mai mare de salariati, pe fondul relaxarii regulii “1 angajat nou la fiecare 7 plecari din sistem”.

Esec major in absorbtia fondurilor europene

Consiliul Fiscal foloseste o exprimare extrem de dura atunci cand vorbeste de rezultatele absorbtiei de fonduri europene. “Sumele rambursate de Uniunea Europeana in contul platilor efectuate au avut o evolutie mult sub asteptari, gradul de realizare al programului semestrial fiind de doar 47,6%, reflectand un esec major in absorbtia fondurilor europene”.

Consiliul atrage atentia ca, in conformitate cu datele Comisiei Europene, Romania are de departe cea mai slaba rata de absorbtie a fondurilor UE la nivel european in perioada 2007-2013, “diferenta fata de celelalte tari fiind una foarte mare.”

Rata absorbtiei fondurilor structurale si de coeziune in tarile membre UE (%, 13 iunie 2013)

Si rectificarea bugetara este desfiintata 

Consiliul Fiscal nu se arata mai bland cu Guvernul nici in privinta rectificarii bugetare, 

“Consiliul Fiscal isi manifesta rezervele semnificative in legatura cu proiectia unor categorii de venituri bugetare, avand in vedere datele disponibile privind executia la sase luni precum si evolutia indicatorilor macroeconomici relevanti.”

Consiliul apreciaza ca incasarile din impozitul pe venit si contributii de asigurari sociale sunt supraestimate cu aproape 1 miliard de lei si ca exista riscuri relevante in ceea ce priveste incasarile proiectate din TVA, ca urmare a evolutiei sub asteptari a consumului privat. 

In plus, Consiliul isi manifesta rezerva cu privire la dimensiunea impactului pozitiv asupra veniturilor bugetare al masurilor compensatorii introduse dupa diminuarea TVA la paine (majorarea accizelor la alcool, produse de lux).

De asemenea, tintele de atragere a fondurilor europene sunt apreciate ca “nerealiste”, in contextual in care bugetul prevede o majorare de peste 52% fata de sumele atrase in 2012, in contextul in care pe primele 6 luni s-a inregistrat o scadere cu 5% fata de aceeasi perioada a anului anterior.

Si pe partea de cheltuieli cu bunurile si serviciile, Consiliul remarca “carente serioase in procesul de programare bugetara”, nivelurile proiectate in bugetul initial fiind depasite frecvent in ultimii ani, ceea ce “este de natura a afecta credibilitatea estimarilor in ceea ce priveste traiectoria acestui capitol de cheltuieli”.

Omniasig si Euroins au fost sanctionate de ASF

Societatile de asigurare Omniasig si Euroins au fost sanctionate de ASF, in urma unor controale efectuate in perioada mai-iulie 2013. Au fost aplicate mai multe amenzi la nivelul conducerii societatilor.

Seful departamentului de daune din Euroins, Stamov Bozhidar Stoyanov, a fost amendat cu 50.000 lei si i-a fost retrasa aprobarea. In paralel, societatea a fost obligata sa revizuiasca mai multe dosare de dauna respinse de societate.

Corpul de control a verificat prin sondaj 22 de dosare de dauna respinse de societate si a constatat ca in niciun caz nu exista o justificare temeinica si legala pentru neincluderea in rezerva de dauna a sumelor aferente.

Conducerea Omniasig s-a ales cu si mai multe amenzi, in urma controlului: presedintele Mihai Tecau si vicepresedintele Artur Borowinski au primit fiecare cate o amenda de 50.000 lei, iar Daniela Camelia Covacescu, membru in Directorat, a primit o amenda de 30.000 lei.

ASF a constatat ca evidenta contabila si operativa nu permite intocmirea corecta a rapoartelor solicitate de autoritatea de supraveghere, rezervele de dauna sunt subevaluate, nu au fost respectate prevederile legale pentru avizarea, constatarea prejudiciilor si plata despagubirilor, iar solutionarea petitiilor nu respecta procedurile impuse de lege.

In prezent, ASF deruleaza un control la Astra Asigurari, pentru a verifica modul de solutionare al dosarelor de dauna.

Asigurarea obligatorie de locuinta este din nou impusa cu forta

PAID detine din nou monopolul pe asigurarea obligatorie de locuinta in conditiile in care polita obligatorie trebuie incheiata din nou de catre toti proprietarii de locuinte. Aceasta este a doua oara cand se revine la forma initiala a legii, exceptie facand faptul ca acum asigurarea se poate incheia la orice companie de asigurari.
Desi asigurarea de locuinte nu a avut un succes rasunator in randul proprietarilor de locuinte de la intrarea sa in vigoare la mijlocul lui 2010, modificarile legislative s-au tinut lant, fiecare dintre acestea revenind, cel putin partial, la ceea ce se abrogase inainte. 

Numarul maxim al politelor incheiate s-a ridicat undeva la 850.000 in urma cu 2 ani, insa in iulie 2013 mai erau valabile doar aproximativ 317.000. 

Riscul confuziei in randul asiguratilor este mare, astfel ca acestia trebuie sa se informeze bine, pentru a nu risca amenzi de 100 pana 500 lei in cazul in care nu incheie aceasta asigurare.

Dupa ultimele modificari aprobate de ASF, polita trebuie incheiata chiar si de cei care isi asigura casa printr-o polita facultativa ce cuprinde inclusiv cele 3 riscuri corespunzatoare asigurarii obligatorii - cutremur, alunecare de teren si inundatii. 

Pentru riscurile catastrofice, companiile vor acoperi prin polita facultativa doar partea din suma asigurata ce depaseste valoarea de 10.000/20.000 de euro (ce trebuie acoperita obligatoriu printr-o polita obligatorie). Asigurarea facultativa va acoperi de asemenea si riscurile non-catastrofice dorite. Prin urmare, politele de asigurare emise de companii vor include o fransiza obligatorie pentru riscurile catastrofice de 10.000/20.000 euro.

Politele facultative incheiate inainte de intrarea in vigoare a ultimelor modificari, care includ acoperirea riscurilor de cutremur, alunecari de teren si inundatii, raman in vigoare pana la expirare.

Companiile non-PAID incep sa vanda polite obligatorii

Allianz-Tiriac se alatura companiilor care vand polite obligatorii de locuinte, in urma intrarii in vigoare a actului normativ care permite si companiilor non-PAID sa ofere aceasta asigurare.

“In practica, solutiile de despagubire vor fi generate de specialistii Allianz-Tiriac, pentru daunele acoperite prin PAD ele urmand a fi avizate de PAID, care are si responsabilitatea efectuarii platii indemnizatiilor de despagubire”, a precizat directorul general al Allianz-Tiriac, Remi Vrignaud.

Potrivit comunicatului trimis de companie, alinierea modelului operational la noile reglementari nu va aduce modificari ale pretului acoperirilor, din perspectiva clientilor.

Programul Prima Casa a ramas doar cu credite in lei

Creditele in lei sunt singura varianta de finantare pe care bancile o mai pot oferi in cadrul programului Prima Casa, ca urmare a modificarilor adoptate de guvern. Ultimele credite in euro se acorda doar pentru clientii care au depus dosarele la banca, inainte de 30 iulie 2013.

Dupa 4 ani de functionare, programul Prima Casa a suferit, pe neasteptate si fara nicio explicatie, o modificare fundamentala: creditele in euro au fost eliminate, singura varianta disponibila, fiind imprumuturile in lei.

Este bine de stiut ca succesul de care s-a bucurat programul a fost datorat tocmai creditului in euro: 97% dintre imprumuturi fiind acordate in moneda unica, conform informatiilor oferite de FNGCIMM. 

Credite in euro pentru dosarele anterioare
De acum inainte, toate bancile participante in program sunt obligate sa acorde doar credite in lei. Nu toate website-urile bancilor au fost insa actualizate, astfel ca in cazul in care mai gasiti informatii despre oferte in euro, aceasta nu mai sunt valabile.
Exceptie fac doar persoanele care au depus dosare la banca inainte de 30 iulie 2013. Acestia pot primi credite in euro, cu conditia ca banca la care au solicitat imprumut, sa aiba inca plafon disponibil de garantii. Daca banca si-a epuizat plafonul alocat anterior, clientul nu mai poate primi credit Prima Casa in euro.

Guvernul a majorat fondul de garantii cu 1 miliard lei, din care 300 milioane lei sunt rezervate garantarii creditelor destinate achizitionarii de locuinte ANL. Astfel, fondurile sunt suficiente pentru continuare programului in bune conditii. Ramane insa de vazut, daca si cererea consumatorilor va ramane la acelasi nivel.

Ce solutii de finantare exista?

Clientii au de ales intre un credit Prima Casa in lei si un credit imobiliar standard in euro. Avand in vedere ca dobanzile interbancare in lei s-au redus mult in ultima perioada, diferenta de costuri este destul de mica acum. De exemplu, creditele Prima Casa in lei au DAE de aproximativ 7-8%, in timp ce la creditele imobiliare in euro, DAE este de 6-7%.

Prin urmare, creditul Prima Casa in lei nu este mult mai scump decat varianta unui credit in euro. In plus, are avantajul ca elimina riscul valutar, iar avansul minim este de numai 5%, fata de 25% cat este necesar la un credit imobiliar in euro.

Dezavantajul creditului Prima Casa in lei este insa indicele de referinta: Robor la 3 luni. Acesta a avut un istoric foarte zbuciumat si nu a reusit sa atinga un grad rezonabil de stabilitate. De exemplu, in aprilie 2012, cobora pana la 4,2% pentru ca dupa cateva luni sa urce la 6,3%. Variatii de 2 puncte procentuale ale dobanzii au un impact foarte mare la nivelul ratei lunare. La un credit de 100.000 lei pe 30 ani, acest lucru are acelasi efect ca o deprecierea a cursului cu peste 10%.

In cazul in care BNR nu va reusit sa stabilizeze dobanzile la lei, clientii vor fi obligati sa sufere socuri importante la nivelul ratei lunare, la intervale scurte de timp. In ultimii ani, banca centrala a preferat sa sacrifice dobanzile in lei pentru controla cursul de schimb. Pentru ca finantarile imobiliare in lei sa aiba o sansa, este nevoie ca BNR sa isi schimbe prioritatile.