Cu ce probleme se confrunta firmele care iau credite?

Firmele din Romania continua sa se finanteze din alte surse decat creditele de la banci sau IFN-uri. Insa cele care, totusi, apeleaza la astfel de finantari, reclama nivelul prea ridicat al dobanzilor si comisioanelor, cerintele privind valoarea sau tipul garantiei si clauzele contractuale ale institutiei creditoare. 

Dintr-un sondaj realizat de Banca Nationala a Romaniei (BNR) reiese faptul ca, in perioada octombrie 2016 – martie 2017, 81% din companiile analizate nu au fost interesate in a accesa finantare de la institutiile de credit si IFN -uri. Situatia este asemanatoare cu cea din semestrul anterior. 

“Desi apetenta firmelor pentru credite de la banci si IFN a fost scazuta in perioada analizata, dintre cei care au apelat la astfel de finantare, 85% au reusit sa contracteze creditul si sa obtina intreaga suma solicitata”, se arata in documentul citat. 

Garantia, cea mai mare problema in contractarea unui credit

Alte dificultati intampinate de firme sunt reprezentate de birocratie si gradul de indatorare maxim permis de catre institutia creditoare. 

“In functie de dimensiunea firmelor si analizand doar companiile care au aplicat pentru finantare in perioada octombrie 2016 — martie 2017, IMM resimt mai acut, in accesarea unui credit, dificultatile legate de nivelul prea ridicat al dobanzilor si comisioanelor. Atat firmele care detin credite neperformante, cat si companiile care detin numai imprumuturi performante percep cerintele institutiilor financiare privind valoarea sau tipul garantiei ca fiind cea mai mare problema in contractarea unui credit de la banci si/sau IFN”, mai reiese din sondajul BNR. 

Pe de alta parte, desi gradul de indatorare s-a mentinut constant pentru o proportie dominanta dintre companii, 10% dintre acestea au semnalat o majorare a indatorarii.

In aceste conditii, accesul la finantare nu constituie o problema presanta pentru companii, dupa cum considera 64% dintre cele chestionate (in comparatie cu 60 la suta in exercitiul anterior), mai ales ca majoritatea se finanteaza preponderent din reinvestirea profitului sau vanzarea de active. “Alte surse de finantare importante ale firmelor raman creditele de la actionari, majorarile de capital si creditul comercial. Finantarea pe piata de capital sau prin programe de creditare sprijinite de stat nu sunt considerate de companii optiuni relevante, iar finantarea bancara ramane putin utilizata”, se subliniaza in analiza citata. 

De asemenea, companiile nefinanciare, similar exercitiilor precedente, nu au apelat nici la utilizarea de fonduri europene (97% declarand acest lucru in perioada octombrie 2016 – martie 2017).

Cresterea costurilor cu forta de munca, tot mai resimtita de firme

In ceea ce priveste indicatorii financiari, principala modificare resimtita de firme in ultimele sase luni a fost cresterea costurilor cu forta de munca, pe fondul scaderii usoare a cifrei de afaceri si a profitabilitatii. 

Procentul companiilor care au resimtit o majorare a costurilor cu forta de munca este mai mare decat in exercitiul precedent (37%, fata de 31%).

Totodata, ponderea companiilor care au resimtit o diminuare a marjei profitului a crescut in perioada analizata cu 4%, comparativ cu intervalul precedent.

In schimb, cele mai presante probleme cu care se confrunta firmele in desfasurarea activitatii au ramas neschimbate fata de exercitiul precedent: impredictibilitatea mediului fiscal, nivelul ridicat al fiscalitatii, concurenta si lipsa cererii. 

De asemenea, gasirea personalului disponibil care sa aiba calificarile necesare se resimte tot mai acut, in special in cazul firmelor din industrie.

Problemele insa difera de la IMM la corporatii, acestea din urma considerand ca un impact semnificativ in activitatea lor il are si disponibilitatea fortei de munca bine pregatite.

Sondajul privind accesul la finantare al companiilor nefinanciare din Romania (FCNEF) este realizat semestrial de BNR in lunile martie si septembrie, pe baza unui chestionar care este transmis unui esantion de aproximativ 10.500 de companii nefinanciare, dintre care circa 85% sunt IMM.

Castigurile din fonduri de investitii, incasate sub forma de dividende

Castigurile din investitiile in fonduri deschise pot fi incasate si sub forma de dividende, caz in care impozitul datorat statului este de 5%, fata de 16% in celelalte cazuri. Este vorba, insa, de unitatile de fond “cu distributie”. Fondul Raffeisen Ron Plus, a anuntat o astfel de operatiune pentru detinatorii de unitati din clasa D.

Distributia de numerar, asimilata dividendelor din punct de vedere fiscal, este permisa de noua legislatie privind clasele de fonduri. 

Fondul isi propune sa distribuie sub aceasta forma, anual, intreg castigul inregistrat pe parcursul anului precedent. 

Cum se plateste impozitul?

„Retinerea impozitului de 5%, implicit si virarea acestuia catre bugetul de stat, intra in sarcina administratorului de fonduri. Investitorul nu are nicio obligatie operationala sau fiscala, intreg procesul fiind automat”, se arata intr-un comunicat de presa. 

Clasa de unitati de fond cu distributie (clasa D) este emisa de catre Fond incepand din toamna anului trecut, cu valoarea initiala a unitatii de 100.000 de lei. Principala caracteristica a noilor unitati de fond este reprezentata de dreptul de a primi anual beneficiul acumulat, informeaza societatea de administrare. 

Prin comparatie, unitatile de fond cu acumulare (clasa A), aflate in piata de mai multi ani, au o valoare nominala de 100 de lei si capitalizeaza castigul rezultat din investitiile fondului.

“Un venit periodic si previzibil, negrevat de complicatii operationale sau fiscale, reprezinta una dintre dorintele investitorilor nostri. Legislatia fiscala in vigoare, asimileaza distributiile de numerar facute de fondurile de investiti, dividendelor platite de catre companii. Beneficiind de un avantaj fiscal - prin impozitarea acestor venituri cu 5%, fata de 16% - ne-am adaptat oferta de produse in asa fel incat sa raspundem cat mai bine interesului investitorilor nostri. Clasa cu distributie de la Ron Plus este un prim pas in aceasta directie”, a declarat Razvan Szilagyi, CEO al Raiffeisen Asset Management. 

Mai mult, reprezentantul administratorului sustine ca, pe viitor, investitorii vor beneficia si de fonduri cu componenta de actiuni, acestea avand in mod natural distributii de numerar mai generoase.

Fondul se adreseaza investitorilor conservatori 

Fondul Raiffeisen Ron Plus are ca si obiectiv plasarea resurselor financiare astfel incat sa ofere investitorilor randamente superioare celor pe care le-ar obtine daca ar plasa in mod individual sumele in depozite bancare. Fodul are un nivel de risc redus, resursele fiind plasate preponderent in instrumente ale pietei monetare si obligatiuni si se adreseaza investitorilor care doresc sa investeasca pe termen lung (peste 12 luni). 

Astfel, plasamentele sunt orientate catre depozite bancare, certificate de depozit, titluri de stat sau garantate de stat, precum si titluri emise de entitati cu o situatie financiara solida si un grad de indatorare adecvat. Fondul nu investeste in actiuni.

Reguli mai stricte impotriva evaziunii, spalarii banilor si finantarii terorismului

Reglementarile europene referitoare la combaterea spalarii banilor, a evaziunii fiscale si a finantarii terorismului sunt mai stricte incepand din aceasta saptamana. O noua directiva a Uniunii Europene care trateaza aceste aspecte a intrat in vigoare si vizeaza imbunatatirea legislatiei in domeniu.

Actul normativ permite combaterea cu mai multa eficacitate a spalarii banilor si a finantarii terorismului si imbunatateste, in acelasi timp, transparenta pentru a preveni evaziunea fiscala.

Raport referitor la practicile de spalare a banilor

Tot la inceputul acestei saptamani, Comisia Europeana a publicat un raport care ajuta autoritatile statelor membre sa contracareze mai bine riscurile de spalare a banilor in practica. Conform noii directive, Comisia a evaluat riscurile de spalare a banilor si de finantare a terorismului pe care le prezinta diferite sectoare si produse financiare.

Raportul identifica domeniile cele mai expuse riscului si cele mai raspandite tehnici utilizate de infractori pentru a spala fonduri ilicite.

”Spalarea banilor este o sursa de oxigen pentru criminalitate, terorism si evitarea obligatiilor fiscale. Trebuie sa facem tot ce ne sta in putinta ca sa o eradicam. Normele mai drastice care intra in vigoare astazi sunt un mare pas inainte, dar avem nevoie si de un acord rapid cu privire la noile imbunatatiri propuse de Comisie in iulie anul trecut”, sustine prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

La randul ei, Vera Jourova, comisarul pentru Justitie, Consumatori si Egalitate de gen, a declarat ca ”teroristii si infractorii gasesc in continuare modalitati de a-si finanta activitatile si de a reintroduce in economie castigurile obtinute ilicit. Noile norme sunt esentiale pentru a inchide portitele de scapare ramase”.

“Invit toate statele membre sa le puna in aplicare fara intarziere: existenta unor standarde mai putin stricte intr-o tara va submina lupta impotriva spalarii banilor si a finantarii terorismului in intreaga UE”, a explicat Jurova. 

Potrivit acesteia, este nevoie de un acord rapid cu privire la revizuirile suplimentare propuse de Comisie dupa scandalul Panama Papers pentru a spori transparenta in ceea ce priveste beneficiarii reali ai operatiunilor ilegale. 

Care sunt modificarile aduse de noua directiva?

Concret, noua directiva prevede, diferit de vechile reglmentari, intarirea obligatiei de evaluare a riscurilor pentru banci, juristi si contabili; stabilirea unor cerinte de transparenta bine definite cu privire la proprietarii reali ai societatilor comerciale; facilitarea cooperarii si a schimbului de informatii intre unitatile de informatii financiare din diferite state membre pentru a identifica si monitoriza transferurile de bani suspecte, astfel incat sa se previna si sa se depisteze infractiunile sau activitatile teroriste; instituirea unei politici coerente fata de tarile din afara UE care au norme deficitare in materie de combatere a spalarii banilor si de finantare a terorismului; extinderea competentelor de sanctionare ale autoritatilor competente.

Comisia Europeana a adoptat, in iulie 2016, o propunere care viza consolidarea normelor UE privind combaterea spalarii banilor pentru a impiedica finantarea terorismului si a spori transparenta cu privire la proprietarii reali ai societatilor comerciale si ai fiduciilor. 

In acest context, institutia solicita Parlamentului European si Consiliului sa finalizeze aceste acte normative cat mai curand posibil, astfel incat noile norme sa intre rapid in vigoare.

“Pe baza celei de-a patra directiva privind combaterea spalarii banilor, aceste noi norme vor crea un cadru solid in materie de combatere a spalarii banilor la nivelul UE”, se mai arata in comunicatul CE.

O banca prezenta si pe piata romaneasca da faliment in Italia

Bancile italiene Veneto Banca si Banca Popolare di Vicenza dispar de pe piata, iar activele viabile vor fi preluate de Intesa Sanpaolo Bank. Operatiunea face parte dintr-un plan al autoritatilor italiene, aprobat de Comisia Europeana. Nu este inca clar ce se va intampla cu deponentii si cu activitatea sucursalei Veneto Banca din Romania.
Acordul permite Italiei sa rezolve criza bancara in termeni proprii, asigurandu-se ca bancile din nordul Italiei nu vor fi supuse reglementarilor mai dure ale UE, valabile in caz de faliment bancar.

Guvernul plateste Intesa sa salveze ce se mai poate din cele doua banci

Cele doua banci s-au prabusit dupa ani de zile de management defectuos, sufocate de credite neperformante. Pentru preluarea activelor performante, Guvernul italian va plati Intesa 5,2 miliarde de euro si ii va da garantii de pana la 12 miliarde de euro pentru pentru posibilele pierderi viitoare.

Ministrul italian al Economiei, Pier Carlo Padoan, a spus ca fondurile totale mobilizate de stat, de pana la 17 miliarde de euro, sunt de trei ori mai mari fata de estimarea facuta initial pentru recapitalizarea celor doua banci cu fonduri publice.

Ce se intampla cu angajatii si sucursalele bancilor inchise?

Padoan a mai spus ca, pe langa plata de 5,2 miliarde de euro catre Intesa, care include 1,3 miliarde de euro pentru acoperirea costurilor restructurarii locurilor de munca, statul va oferi garantii pentru posibilele pierderi rezultate din procesul de evaluare a celor doua banci si a creditelor riscante.

Totodata, decretul stipuleaza ca sucursalele celor doua banci si angajatii lor vor face parte din Intesa Sanpaolo, incepand de luni, pentru a evita retragerile de fonduri din depozitele clientilor, care s-ar fi putut extinde la nivelul intregului sistem bancar.

Insa reprezentantii Intesa au anuntat, deja, ca preluarea activelor bune ale Banca Popolare di Vicenza si Veneto Banca ar putea conduce la inchiderea a aproximativ 600 de sucursale si la plecarea, pe baza de voluntariat, a 3.900 de angajati.

Decretul trebuie votat de catre Parlament in 60 de zile. Intesa a anuntat ca, daca decretul nu va fi aprobat de Parlament, contractul semnat pentru achizitie va deveni nul. 

Intesa ar putea prelua Veneto Banca si in Romania

Intesa Sanpaolo ar putea absorbi Veneto Banca si pe piata romaneasca, avand in vedere faptul ca ambele institutii sunt prezente si pe piata locala. Veneto Banca este specializata in Romania pe finantarea companiilor, detinand o cota de piata de 1,5%. Banca italiana a cautat in ultimul an un cumparator pentru operatiunile din Romania, fara succes insa.

La randul sau, Intesa Sanpaolo Bank, si-ar putea consolida prezenta pe piata romaneasca ajungand la o cota de piata de peste 2%. 

Derogarea de la regulile europene, criticata dur la Bruxelles

Europarlamentarul Sven Giegold, responsabil cu politicile financiare si economice din Grupul Verzilor/Alianta Libera Europeana, critica dur decizia Comisiei Europene de a aproba acest plan, care protejeaza deponentii si investitorii celor doua banci, in detrimentul platitorilor de taxe. 

"Aceasta este o eludare exagerata a regulilor Uniunii Bancare Europene. În absenta unei crize financiare, nu exista niciun temei juridic pentru aprobarea acestor subventii bancare de catre Comisia Europeana, ci mai degraba o decizie motivata politic, care va avea consecinte negative asupra credibilitatii Uniunii. In plus, bancile din Italia vor beneficia de refinantare favorabila pentru tranzactii riscante, deoarece investitorii vor presupune ca guvernul le va proteja, fapt care va submina concurenta loiala”, a subliniat Giegold. 

Modul in care Italia a tratat problemele din sistemul bancar, in care creditele neperformante se ridica la aproape 350 de miliarde de euro, o treime din totalul zonei euro, a starnit multiple controverse. 

Pe langa trantamentul preferential acordat celor doua banci la inchidere, statul italian a salvat, cu bani de la buget, Monte dei Paschi di Siena, a patra mare banca din Italia. In acest caz, este vorba de acoperirea unui deficit de capital de 8,8 miliarde de euro. Alte patru banci mici au fost inchise in 2015.

Romanii evacuati de banci pot cere primariei o locuinta de sprijin

Persoanele evacuate din locuinta personala, cumparata pe credit, pentru ca nu si-au mai putut plati ratele la banca pot solicita, incepand din 23 iunie, o locuinta de sprijin in baza unei cereri depuse la primarie. Legea care instituie acest drept a fost publicata in Monitorul Oficial in data de 20 iunie si a intrat in vigoare. 
Actul normativ a fost adoptat in Parlament in toamna anului trecut insa, in prima faza, presedintele Klaus Iohannis l-a respins la promulgare, printre altele, pe motiv ca textul nu stabileste criterii obiective care sa permita evaluarea situatiei economice a persoanelor sau familiilor care pot solicita repartizarea de locuinte de sprijin. 

Legea 143/2017 privind locuintele de sprijin modifica legea locuintei si prevede faptul ca persoanele sau familiile care au fost evacuate prin proceduri de executare silita din locuintele proprietate personala, in urma neachitarii obligatiilor contractuale prevazute in contractele de credit ipotecar, si a caror situatie economica nu le permite accesul la o locuinta in proprietate sau inchirierea unei locuinte in conditiile pietei au dreptul la o locuinta de sprijin, cu o suprafata utila de cel mult 100 mp.

Cum se stabileste chiria?

Totodata, actul normativ stipuleaza faptul ca nivelul chiriei nu va depasi 10% din venitul net lunar, calculat pe ultimele 12 luni, pe familie. Diferenta pana la valoarea nominala a chiriei va fi subventionata de la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde este situata locuinta de sprijin.

Respectivele locuinte, executate silit, vor putea fi cumparate de autoritatile locale la licitatie publica.

“Locuintele de sprijin se repartizeaza de catre autoritatile administratiei publice locale, care le-au cumparat prin licitatie publica, pe baza criteriilor stabilite anual prin hotarare a consiliului local, in conditiile prevederilor prezentului capitol. De aceste locuinte pot beneficia persoanele si familiile care urmeaza a fi evacuate sau au fost evacuate prin proceduri de executare silita din locuinte, in urma neachitarii obligatiilor derivate din contractele de credit ipotecar”, se arata in actul normativ.

Contractul de inchiriere se incheie de catre primar sau de catre o persoana imputernicita de acesta cu beneficiarii stabiliti de consiliul local, pe o perioada de cinci ani, cu posibilitatea prelungirii pe baza declaratiei de venituri si a actelor doveditoare necesare conform prevederilor legale.

Ce conditii trebuie sa respecte beneficiarii legii?

Legea prevede ca beneficiarii locuintelor de sprijin nu au dreptul sa subinchirieze, sa transmita dreptul de locuire sau sa schimbe destinatia spatiului inchiriat, sub sanctiunea rezilierii contractului de inchiriere si a suportarii eventualelor daune aduse locuintei si cladirii, dupa caz.

Pe de alta parte, actul normativ mentioneaza faptul ca nu pot cere locuinte de sprijin persoanele care detin o alta locuinta in afara de cea din care au fost evacuate. Totodata, restrictia va fi valabila si daca persoanele in cauza stau cu chirie intr-o alta locuinta a statului.

Peste 60% dintre romani estimeaza ca vor cheltui mai mult in urmatorul an

Apetitul pentru cheltuieli al romanilor este in crestere, astfel ca 62% dintre acestia estimeaza ca vor cheltui mai mult in urmatorul an, conform studiului anual al Cetelem privind consumul gospodariilor din Europa si nivelul de încredere al europenilor, L'Observatoire.

Rata de crestere de 4,8% a PIB in 2016 a incurajat consumatorii romani sa cheltuiasca mai mult, astfel ca 62% dintre respondenti au declarat ca vor cheltui mai mult in urmatoarele 12 luni, o crestere de 4 puncte procentuale comparativ cu anul precedent, dar mai mica in comparatie cu 2010, atunci când 89% dintre romanii sondati au spus, de asemenea, ca vor cheltui mai mult. 

In ceea ce priveste puterea de cumparare, romanii considera ca 2016 a fost un an relativ stabil. In acest sens, 46% dintre respondentii unui sondaj, in crestere cu 5 procente fata de 2015, au declarat ca puterea lor financiara a ramas aceeasi ca in anul precedent. 

Numai 23% dintre acestia au declarat ca puterea lor de cumparare a crescut anul trecut (in scadere cu 5 puncte procentuale fata de 2015), in timp ce 32% (cu un punct procentual mai mult) au declarat ca aceasta a scazut.

"Este o evolutie normala, care reflecta ritmul economiei si incalzirea activitatilor de creditare. Aceste doua elemente contribuie la cresterea increderii consumatorilor, cea mai ridicata fiind in Romania, comparativ cu toate celelalte tari din cercetare", a declarat Pascal Roussarie, Director Marketing si Vanzari, Europa Centrala, BNP Paribas Personal Finance.

Romanii cheltuie mai mult decat economisesc

Pe de alta parte, apetitul pentru economisire a continuat sa fie mai mic decat pentru cheltuieli, intrucat 48% dintre respondenti au indicat acest lucru - cu 4 puncte procentuale mai putin decat în 2015. 

Totusi, aceasta cifra reprezinta un progres major comparativ cu sapte ani in urma, atunci cand doar 11% dintre romani luau in calcul economisirea.

In ceea ce priveste statutul lor personal, jumatate dintre respondentii romani cred ca acesta se va imbunatati in urmatorii doi ani. Ca o comparatie, cele mai mari rate de incredere, aproape de nivelul romanilor, au fost inregistrate in Danemarca (49%), Slovacia (44%) si Portugalia (42%). La polul opus al topului, in Franta (18%), Italia (19%) si Marea Britanie (20%) au fost indicate cele mai scazute rate de incredere in imbunatatirea statutului lor.

"Un alt aspect interesant pe care il arata raportul L'Observatoire este legatura pe care consumatorii o fac intre increderea in viitorul tarii si venitul personal. De fapt, respondentii din 11 dintre cele 15 tari din sondaj au indicat cresterea salariilor in primele trei propuneri care ar spori increderea in tarile lor", a adaugat Bogdan Spuza, Director Marketing, Produse, CRM si Asigurari, Cetelem Romania.

Bulgarii s-au aratat cei mai dependenti de cresterea salariilor, 59% dintre respondenti mentionand acest factor ca fiind unul dintre cei mai importanti pentru cresterea increderii in viitorul tarii, pe locurile urmatoare fiind polonezii (53%), romanii (50%), ungurii (49%) si portughezii (48%). 

Pentru germani, de exemplu, diminurea inegalitatii sociale este factorul principal care le-ar spori increderea in tara lor (44%), in timp ce in Franta cel mai important factor de crestere al increderii a fost scaderea ratei somajului (42%). Scaderea ratei somajului este mentionata si in Austria (39%) si Danemarca (41%). In Regatul Unit, deloc surprinzator, 40% dintre respondenti au indicat controlul fenomenului imigrarii drept principalul motor al cresterii increderii in viitorul tarii lor.

Studiul a fost efectuat la sfarsitul anului 2016 in 15 tari, inclusiv in Romania, pe un esantion de 12.000 de persoane cu varste cuprinse intre 18-75 ani.

Sistemele cu potential de evaziune fiscala vor fi raportate la Fisc

Comisia Europeana (CE) propune ca intermediarii care creeaza si vand sisteme generatoare de evaziune fiscala sa fie trasi la raspundere. Institutia a elaborat un set de reguli care sa oblige bancherii, avocatii si consilierii financiari care isi ajuta clientii sa evite plata taxelor sa raporteze Fiscului mecanismele utilizate.
Noile reguli sunt pregatite in contextul scandalului Panama Papers, care a scos la lumina modul in care anumiti intermediari acorda in mod activ asistenta companiilor si persoanelor fizice pentru a se sustrage de la plata impozitelor, de regula prin intermediul unor sisteme transfrontaliere complexe.

Asadar, Executivul comunitar vrea sa oblige acesti experti, sau eventual clientii lor, sa declare la administratiile fiscale din tarile de resedinta mecanismele de optimizare fiscala pe care le-au conceput. Obligatia de a declara un astfel de mecanism nu presupune, din start, ca acestea sunt incorecte, ci numai faptul ca merita sa fie examinat de catre autoritatile fiscale. 

Masura protejeaza intermediarii corecti

"Propunem tragerea la raspundere a intermediarilor care creeaza si vand sisteme generatoare de evaziune fiscala. Efectul final va fi cresterea veniturilor fiscale ale statelor membre", a declarat vicepresedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis. 

La randul sau, comisarul european pentru Afaceri Economice si Financiare, Pierre Moscovici, a precizat ca noul set de reguli va oferi mai multa siguranta intermediarilor care respecta spiritul si litera legislatiei europene si le va face viata dificila celor care, dimpotriva, nu o respecta.

Beneficiari ai acestor tipuri de servicii sunt, in principal companiile multinationale, dar si persoanele cu averi mari. In cazul in care consultantul, avocatul, banca sau avocatul nu este in Uniunea Europeana, regula pregatita acum la Bruxelles va trebui respectata de catre compania sau persoana beneficiara.

Informatiile vor fi incluse intr-o baza de date comuna statelor membre

Masura ar trebui sa asigure un control mai strict al activitatilor, pana acum putin vizibile, desfasurate de diferite entitati si consilieri in domeniul planificarii fiscale. Sunt vizate toate categoriile de taxe directe, inclusiv cele pe venit, profit, castiguri de capital si mosteniri.

In plus, statele membre isi vor transmite reciproc, in mod automat, prin intermediul unei baze de date centralizate, informatiile primite privind sistemele de planificare fiscala, care le avertizeaza din timp cu privire la noile riscuri de eludare a obligatiilor fiscale si care le permit sa ia masuri pentru a bloca aranjamentele daunatoare. 

Propunerea CE, care ia forma unei modificari a Directivei privind cooperarea administrativa (DAC), va fi inaintata Parlamentului European pentru consultare si Consiliului pentru adoptare. Se preconizeaza ca noile cerinte privind raportarea vor intra in vigoare la 1 ianuarie 2019, iar incepand cu aceasta data statele membre ale UE vor avea obligatia de a face schimb de informatii o data la trei luni.

Firmele reclama infrastructura de transport si mai putin accesul la finantare

Firmele romanesti considera infrastructura de transport o problema mai mare in calea investitiilor decat accesul la finantare. Prin comparatie, firmele europene vad ca principal obstacol in calea investitiilor incertitudinile generale, reiese dintr-un sondaj realizat de Banca Europeana de Investitii (BEI).
Astfel, incertitudinile generale se afla pe prima pozitie a listei de impedimente in calea investitiilor viitoare in UE si Romania, dar, in cazul tarii noastre, aproximativ 60% dintre firmele participante la sondaj considera infrastructura de transport a tarii un impediment. In acelasi timp, 38% dintre companiile din UE considera infrastructura o bariera in calea investitiilor. Alte obstacole constau in reglementarea mediului de afaceri si disponibilitatea redusa a fortei calificate de munca.

Doar 12% dintre firme se confrunta cu constrangeri de finantare

Conform sondajului, aproximativ 12% dintre firmele romanesti participante la sondaj se confrunta cu constrangeri de finantare, iar finantarea din surse interne se mentine la un nivel ridicat. 

Insa, desi accesul la finantare nu reprezinta o problema, in general, exista unele firme care sustin ca se confrunta cu dificultati mai mari in accesarea cu succes a surselor externe de finantare comparativ cu alte firme. 

Totodata, apelarea cu preponderenta la finantarea din surse interne ridica, de regula, obstacole mai mari pentru firmele mici si inovative, mai reiese din studiul mentionat. 

Conform sondajului, aproape trei sferturi dintre respondenti considera ca au efectuat un volum corespunzator de investitii in ultimii trei ani. Pe de alta parte, ponderea firmelor care considera ca au investit prea putin este mai ridicata in Romania comparativ cu alte tari din UE. 

Firmele din Romania investesc preponderent in active corporale, un volum relativ redus de resurse fiind directionat catre cercetare si dezvoltare si catre pregatirea profesionala a salariatilor. Asadar, perspectivele privind investitiile in Romania sunt mixte, sustin expertii BEI. In opinia acestora, climatul politic si cadrul de reglementare reprezinta principalele obstacole pe termen scurt la adresa realizarii investitiilor, iar nivelurile productivitatii sunt mult inferioare mediei UE. 

Investitii mari, dar ineficiente

Astfel, din studiul BEI mai reiese faptul ca necesarul de investitii in Romania ramane ridicat, desi, ca volum, tara noastra se afla aproape de media europeana, insa eficienta investitiilor este foarte redusa. 

Sondajul realizat de Grupul BEI privind investitiile si finantarea investitiilor – cazul Romaniei a fost dat publicitatii in cadrul conferinte comune BNR-BEI. Sondajul prezinta informatii unice referitoare la activitatea investitionala a firmelor din Romania, planurile acestora de investitii si opiniile asupra factorilor care franeaza investitiile. 

„Sondajul, care se desfasoara la nivel european, inclusiv aici, in Romania, pune la dispozitia Bancii UE un instrument solid de politica pentru ca aceasta sa aiba o mai buna cunoastere a planurilor si a necesarului de investitii ale firmelor, precum si a constrangerilor aferente, si sa poata oferi sustinere in acest sens. Beneficiind de resurse extinse de personal la nivel local si de sprijin deplin de la Luxemburg, BEI se declara pregatita sa finanteze investitiile suplimentare ale companiilor romanesti”, a declarat Andrew McDowell, vicepresedintele Bancii Europene de Investitii (BEI).

Aceasta prezinta o serie de concluzii formulate in baza unor interviuri telefonice cu 476 de firme din Romania in perioada iulie-octombrie 2016. Ancheta face parte din Sondajul anual realizat de grupul BEI privind investitiile si finantarea investitiilor (EIBIS), desfasurat la nivelul UE in randul a 12.500 de firme, care colecteaza informatii cantitative despre activitatile de investitii ale IMM-urilor si companiilor mari, despre cerintele de finantare ale acestora si despre dificultatile cu care se confrunta.

Criza politica duce cursul BNR spre 4,6 lei pe euro

Cursul BNR se apropie de pragul de 4,6 lei pe euro, cel mai mare nivel inregistrat in ultimii 5 ani. Cresterea este cauzata de criza de pe scena politica, care nu da semne de un sfarsit previzibil.

Cursul BNR a crescut in ultimele 5 sedinte de tranzactionare cu aproximativ 3 bani, astfel ca acesta a depasit pragul de 4,59 lei pentru un euro. 

Banca centrala a publicat marti un curs oficial de 4,5957 lei/ euro. Aceasta este cea mai mare cotatie inregistrata incepand cu 2 august 2012, cand BNR a afisat un curs de 4,6097 lei pentru un euro.

O evolutie similara a inregistrat si dolarul american. Banca Nationala a anuntat un curs de 4,1189 lei pe dolar, in crestere cu peste 4 bani in ultimele 5 zile.

„In acest moment nu cred ca se pot face previziuni de evolutie a cursului, atat timp cat nu se finalizeaza discutiile din scena politica si nu stim care vor fi politicile economice in perioada urmatoare. Nu stim cat va dura criza politica: poate tine cateva zile, cateva saptamani sau cateva luni. Evident ca aceasta stare nu reprezinta un aspect pozitiv pentru pietele financiare”, a precizat economistul-sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru.

Cu toate acestea, acesta precizeaza ca deprecierea leului este una modesta, de sub 1% fata de ultima perioada, cand cursul euro era cotat la 4,55 lei.

Pe piata interbancara, cotatiile atingeau pragul de 4,6 lei pentru un euro, acestea osciland intre 4,5950 – 4,6000 lei/euro. Evolutia leului era contrara regiunii, unde principalele monede bifau avansuri chiar si de 0,4% in raport cu moneda europeana.

PE cere Maltei masuri impotriva oficialilor implicati in Panama Papers

Deputatii europeni preseaza Malta sa ia masuri impotriva inaltilor demnitari implicati in scandalul Panama Papers, avand in vedere ca, la mai bine de un an de la dezvaluiri, autoritatile nu au facut nimic in acest sens. Totodata, ei cer Comisiei Europene sa verifice daca statul mentionat a respectat Directiva UE privind spalarea banilor. 

In acest scop, membrii Parlamentului European au organizat o dezbatere asupra documentelor Panama Papers si a statului de drept in Malta, in prezenta prim-ministrului maltez, Joseph Muscat.

Oficialii implicati in scandal sunt inca in functie

Dezbaterea a avut loc in contextul in care primul ministru maltez se confrunta cu acuzatii potrivit carora membrii superiori ai Guvernului sau au fost implicati in activitati de spalare a banilor. Insa, in  ciuda faptului ca mai multi oficiali de rang inalt se afla in vizorul anchetei europene, pe plan intern pana in prezent nu a fost demarata o ancheta majora. Mai mult, oficialii mentionati raman in functie. 

In acelasi timp, in pofida mai multor rapoarte din partea Unitatii Malteze de Informatii privind Spalarea Banilor (FIAU), procedurile de urmarire penala nu au fost initiate.

Comisia Europeana trebuie sa initieze o investigatie pentru a verifica daca Guvernul maltez a incalcat directiva UE privind spalarea banilor, sustine europarlamentarul Sven Giegold, responsabil cu politicile financiare si economice din Grupul Verzilor/Alianta Libera Europeana.

Malta risca procedura de infringement daca nu ia masuri

"Inalti oficiali ai Guvernului maltez se confrunta cu acuzatii grave potrivit carora fie au asistat in mod pasiv, fie sunt implicati direct in activitati de spalare a banilor. Primul ministru Muscat nu a facut suficient pentru a elimina aceste suspiciuni pana in prezent. Comisia Europeana trebuie sa investigheze rapid daca Malta a incalcat normele UE de combatere a spalarii banilor si a respectat normele UE privind licentierea bancara. In cazul in care suspiciunile sunt confirmate, Comisia nu va avea alta solutie decat sa initieze o procedura de incalcare a dreptului comunitar (infringement -n.r.). Pana in prezent, Guvernul maltez a fost extrem de reticent in a coopera in dosarul Panama Papers, ancheta in curs de desfasurare in Parlamentul European. Ei nu mai pot continua sa ramana blocati in aceasta atitudine si trebuie sa furnizeze dovezi in fata comitetului de ancheta", a subliniat Giegold. 

La randul sau, Eva Joly, membru din partea Grupului Verzilor/Alianta Libera Europeana in Comisia de ancheta a Panama Papers, spune ca, in cazul in care premierul Muscat se grabeste sa-si restabileasca reputatia, trebuie sa initieze o ancheta amanuntita pentru lamurirea acestor acuzatii, fara sa protejeze pe nimeni din cercul lui de apropiati. De asemenea, comisarul maltez al politiei trebuie sa fie instruit pentru a demara investigatiile referitoare la spalarea de bani.

Dezvaluirile Consortiului International al Jurnalistilor de Investigatie (ICIJ) din aprilie 2016 au aratat ca membrii guvernului maltez (ministrul Konrad Mizzi si seful Statului Major al Primului Ministru, Keith Schembri), expusi politic, detineau societati fictive in paradisurile fiscale.  

In acel moment, Grupul Verzilor a solicitat Comisiei Europene sa verifice daca Malta a respectat Directiva privind combaterea spalarii banilor si Directiva privind cerintele de capital care prevede acordarea de licente bancilor.

ANPC gaseste nereguli la IFN-uri, Patronatul promite sa ia masuri

In urma unor controale tematice desfasurate de ANPC la sediul unor IFN-uri, autoritatea atrage atentia ca aproximativ 75% dintre acestea nu se comporta transparent in relatia cu consumatorii. Avertismentele au luat locul amenzilor in cele mai multe cazuri, au precizat reprezentantii Protectiei Consumatorilor.

Problema transparentei privind creditarea IFN-urilor si adoptareaa unor bune practici a reprezentat unul dintre subiectele principale dezbatute in cadrul celei de a V-a editii a evenimentului “ Ziua consumatorului de servicii financiare”. Evenimentul a reunit reprezentanti ai Patronatului Creditului IFN (PCIFN) si a Grupului Consultativ al acestuia, ai Protectiei Consumatorului (ANPC), precum si alti jucatori din industrie.

Ce nereguli au fost gasite la IFN-uri?

In cadrul evenimentului, directorul general al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului, Paul Anghel, a semnalat ca multe IFN-uri nu se aliniaza inca la prevederile legale. 

In acest sens, el a oferit cateva exemple de probleme intalnite in cadrul controalelor tematice desfasurate recent de ANPC. Unul dintre acestea consta in faptul ca mai multi finantatori nu au furnizat consumatorilor formularul standard la nivel european, document care este obligatoriu de cativa ani, odata cu intrarea in vigoare a OUG 50/2010.

Pe de alta parte, s-au constatat nereguli pe site-urile unor finantatori, in conditiile in care nu ofera in mod transparent toate costurile percepute consumatorilor. De asemenea, o serie de materiale publicitare nu contin niciun exemplu reprezentativ , conditie de asemenea obligatorie prin lege. 

Au fost cazuri de asemenea, in care finantatorii nu aveau acordul scris al consumatorilor privind reducerea perioadei de 15 zile prevazute de OUG 50/2010, interval de timp necesar pentru ca un consumator sa incheie un contract de credit sau sa accepte o oferta.

La nivel de dobanda penalizatoare, a fost intalnit un caz de incalcare a art 38 alin 2 din OUG 50 in sensul ca rata dobanzii depasea dobanda curenta plus maxim 3 puncte procentuale, cat prevede legea. 

Comisioane cu probleme de legalitate

Nereguli au fost intalnite si in cazul comisioanelor. Astfel, comisionul de administrare fie se percepea in avans la data acordarii creditului, fie se percepea  pentru alte operatiuni decat gestiunea creditului (spre exemplu, pentru monitorizare).

Controalele au relevat si niveluri diferite ale comisionului unic, care ar trebui sa fie unic indiferent de valorea creditului si a serviciului prestat de finantator post acordare. Totodata au fost intalnite situatii in care comisioanele percepute erau denumite altfel decat prevede legea.

Potrivit reprezentantului ANPC, au fost acordate multe avertismente in ultima perioada, insa amenzi doar in ultima instanta.  Cateva IFN-uri au actionat imediat in remedierea procedurilor neconforme, insa exista institutii care, desi amendate, nu se conformeaza prevederilor legale nici in prezent.

“Exista doua astfel de institutii cu care cel mai probabil vom merge in instanta pentru a solutiona neregulile gasite, deoarece nu vor sa se supuna, pentru ca le afecteaza profiturile”, a precizat Paul Anghel.

Actiunea de control nu a fost finalizata inca, insa rezultatele complete vor fi date publicitatii in scurt timp, au precizat reprezentantii ANPC.

Membrii PCIFN se supun unui cod de bune practici imbunatatit in raport cu legea

Membrii Patronatului Creditului IFN (PCIFN) se supun unui cod propriu de bune practici, care consta intr-un set de principii care depasesc reglementarile in vigoare, a mentionat in cadrul evenimentului Ionut Stan, presedintele PCIFN.

In acest sens, el a precizat cateva dintre principiile dupa care se ghideaza membrii patronatului: limitarea tuturor costurilor la cel mult dublul valorii creditului acordat;  inexistenta comisioanelor de rambursare anticipata, in conditiile in care legea ar permite existenta acestora, avand in  vedere ca dobanda creditelor este fixa;  plafonarea comisioanelor percepute si in faza de colectare.
De asemenea, Stan a mentionat ca asteapta ca ANPC sa faca publice rapoartele de control, cu respectarea confidentialitatii partilor, dar cu descrierea spetelor din punctul de vedere al solutionarii acestora, pentru a putea trage concluzii si pentru a evita repetarea acelorasi greseli. 

“In acest fel se poate institui o practica preventiva, prudentiala si unitara a creditorilor bazata pe buna credinta a partilor si in interesul consumatorului. Ne-ar ajuta sa stim cum au fost solutionate controalele, pentru a ne imbunatati activitatea”, a adaugat Ionut Stan.

Creditele rapide nu sunt pentru oricine!

Un alt punct de dezbatere al evenimentului  a fost reprezenatat de categoria de clienti carora se adreseaza creditele rapide. 

In acest sens, Alin Iacob, membru al Grupului Consultativ de pe langa PCIFN si presedinte al Asociatiei Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF), a atras atentia ca imprumuturile rapide acordate de catre IFN-uri nu se adreseaza tuturor consumatorilor, acest credit fiind doar pentru situatii urgente, nefiind indicat a se contracta in mod repetat din cauza costurilor foarte mari.

“S-a discutat de DAE de 9.000% sau 11.000%, insa am gasit si situatia in care DAE atingea si nivelul de 92.000%”, a precizat Alin Iacob. 

De asemenea, el a adaugat ca imprumuturile urgente cu dobanda 0% pentru primul credit acordat se pot dovedi inselatoare pentru consumatori.

“Am atras atentia inca de la aparitia acestui produs ca este posibil sa existe consumatori indusi in eroare de asemenea mesaje publicitare.  In ultima perioada, unii membrii ai PCIFN au retras creditele cu dobanda 0%, si e posibil ca exemplul lor sa fie urmat si de altii. Ca si grup consultativ, ne propunem sa ramanem  vigilenti si sa semnalam patronatului practicile de pe piata care pot aduce grave prejudicii consumatorilor”, a completat Alin Iacob.