Tentativa de frauda in numele ANAF

Ministerul Finantelor Publice NU solicita taxa pentru utilizarea Internetului, cu atat mai putin in Bitcoin. Prin intermediul unui comunicat de presa, institutia avertizeaza cetatenii care primesc mesaje pe e-mail cu privire la plata unor asa zise taxe sa nu dea curs solicitarilor.

”Avand in vedere sesizarile cetatenilor privind seria de mesaje primite pe e-mail in legatura cu plata unei asa zise taxe anuale de 278 lei (de la adresa de e-mail taxa@finante-romania.ro) pentru utilizarea serviciilor de internet, Ministerul Finantelor Publice atrage atentia si adreseaza rugamintea celor care primesc astfel de mesaje sa nu dea curs solicitarii si sa nu efectueze nicio plata in sistemul specificat in mesaj”, se arata in comunicatul Ministerului. 

Mai mult, institutia mentioneaza ca nici MFP si nici ANAF nu au transmis vreun mesaj privind plata vreunei taxe de utilizare a internetului. ”Precizam ca organul fiscal nu poate solicita achitarea taxelor prin intermediul a diferite sisteme de plati, precum Bitcoin, respectiv ca nicio taxa nu poate fi stearsa automat din baza de date. Intrucat asupra acestui fapt exista suspiciunea unei tentative de frauda, va asiguram ca vom lua toate masurile necesare in vederea depistarii persoanelor vinovate”, se subliniaza in comunicatul citat.

Inca 15 milioane de lei pentru sprijinirea IMM-urilor

Guvernul a deblocat suma de 15 milioane de lei aferenta lunii mai pentru derularea programelor finantate de la bugetul de stat in scopul sprijinirii sectorului intreprinderilor mici si mijlocii. Aceasta este cea de-a treia transa deblocata in 2015 din fondurile repartizate de Guvern pentru programele destinate IMM-urilor.

Ministerul Energiei, Intreprinderilor Mici si Mijlocii si Mediului de Afaceri aplica stategia si programul de guvernare in domeniile energetic si resurselor energetice, intreprinderilor mici si mijlocii, cooperatiei si mediului de afaceri, in concordanta cu cerintele economiei de piata si pentru stimularea initiativei operatorilor economici.

Prin Legea bugetului de stat pentru 2015, este prevazuta suma de 166,8 milioane de lei pentru dezvoltarea si sustinerea infiintarii de noi IMM. Suplimentar fata de aceste fonduri, in lunile martie si aprilie Guvernul a deblocat suma de 25 de milioane de lei, destinata sprijinirii sectorului intreprinderilor mici si mijlocii.

Potrivit procedurilor din cadrul programelor guvernamentale de sprijinire a IMM-urilor, etapele de implementare pana la plata beneficiarilor dureaza minimum sase luni, acestea fiind urmatoarele: inscriere solicitanti, depunere documente, verificare administrativa si de eligibilitate, semnare contracte de finantare, efectuare cheltuieli, depunere deconturi, certificare cheltuieli. 

Astfel, beneficiarii se prezinta la decont incepand cu luna octombrie, platile efectuandu-se in perioada octombrie -15 decembrie.

Creditarea revine pe trend descendent

Dupa ce in luna iunie 2013, soldul creditului neguvernamental a inregistrat o usoara crestere, in iulie, se instaureaza din nou tendinta descendenta, care a caracterizat tot acest an.

La sfarsitul lui iulie 2013, soldul creditului neguvernamental a ajuns la 221,4 miliarde lei, cu 1,2% mai putin decat in luna anterioara. Comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, se constata o contractie a creditarii cu peste 4%.

Fenomentul este cauzat in principal de restrangerea creditarii in valuta, unde scaderea a fost de 7,2% in ultimele 12 luni. Creditele in lei nu au reusit sa contrabalanseze aceasta tendinta, inregistrand o crestere anemica (+0,7%).

Din aceasta perspectiva, schimbarile operate la nivelul programului Prima Casa nu sunt deloc imbucuratoare, avand in vedere ca de acum inainte imprumuturile se vor acorda doar in lei.

Potrivit datelor BNR, soldul creditului pentru sectorul privat se afla la minimul ultimelor 19 luni. 

Noi restrictii pentru ASTRA

Autoritatea de Supraveghere Financiara a impus noi restrictii pentru ASTRA Asigurari, companie aflata in procedura de redresare financiara, in scopul imbunatatirii indicatorilor financiari si protectiei asiguratilor. Astfel, ASTRA trebuie sa-si reduca la jumatate volumul de prime brute subscrise in urmatoarele sase luni.
In 2014, societatea a subscris prime in valoare de 770 milioane de lei.

In plus, compania nu mai are voie sa vanda asigurari de garantii, in conditiile in care nu dispune de un program de reasigurare pentru aceasta clasa de asigurari. 

Decizia ASF a fost publicata in Monitorul Oficial din data de 28 mai 2015, si vine in completarea deciziei privind deschiderea procedurii de redresare financiara prin administrare speciala la ASTRA, publicata anul trecut. 

De asemenea, pe perioada procedurii de redresare financiara prin administrare speciala, administratorul special al societatii, KPMG, va fi obligat sa duca la indeplinire si sa ia toate masurile necesare restabilirii situatiei financiare a societatii, cu respectarea dispozitiilor, a termenelor si a conditiilor cuprinse in deciziile emise de Autoritatea de Supraveghere Financiara.

Societatea de asigurare poate contesta decizia ASF la Sectia de contencios administrativ si fiscal al Curtii de Apel Bucuresti, in termen de 10 zile de la data comunicarii, sub sanctiunea decaderii.

Firmele vor sa isi reduca dependenta de banci

Firmele din Romania se feresc inca sa solicite credite bancilor. Mai mult, cele indatorate vor sa isi mentina sau sa isi reduca dependenta de banci in perioada imediat urmatoare, reiese dintr-un sondaj privind accesul la finantare al companiilor realizat de Banca Nationala a Romaniei (BNR). 
Cele mai multe firme intervievate (62%) au raportat ca nu au solicitat credite de la institutiile financiare in perioada octombrie 2014 – martie 2015. Mai mult, companiile au declarat majoritar ca intentioneaza sa isi mentina sau sa isi reduca gradul de indatorare bancara. 64% dintre firme sustin ca nu ar lua un credit in lei si 68% ca nu ar lua un credit in euro, indiferent de cost, reiese din studiul citat. 

In concluzie, companiile continua sa se bazeze preponderent pe finantarea interna. 44% dintre acestea au optat pentru reinvestirea profitului sau vanzarea de active ca sursa de finantare, inclusiv acele companii care au indicat o scadere a profitului in perioada de referinta. 

”Finantarea bancara este utilizata la scara redusa de catre companii, 7% indicand folosirea descoperitului de cont bancar sau a liniilor de credit si 3% optand pentru un credit de investitii. Creditele avand garantia fondurilor de garantare au fost utilizate marginal in perioada octombrie 2014 - martie 2015 (1% din firme)”, mai reiese din documentul mentionat.     

Dupa dimensiunea firmei, ponderea IMM-urilor fara datorii la terti este semnificativ mai mare decat cea a corporatiilor (28% fata de 7%).

Corporatiile au continuat sa indice o apetenta mai mare pentru finantarea bancara. 33% au apelat la descoperit de cont bancar sau linii de credit si 10% la credit pentru investitii, in perioada de referinta.  

Dupa sectorul de activitate, firmele din agricultura, ca si în sondajele precedente, s-au dovedit mai interesate de credite bancare decat firmele din alte sectoare, desi in proportie mai redusa comparativ cu exercitiul precedent (22% au indicat ca au folosit descoperit de cont sau linii de credit si 14% credite bancare pentru investitii). Totodata, firmele din agricultura declara ca folosesc si reinvestirea profitului sau vanzarea de active in cea mai mare proportie (69% dintre acestea). 

Studiul realizat de BNR surprinde opiniile sectorului real cu privire la cele mai presante probleme in desfasurarea activitaii, disponibilitatea si evolutia surselor de finantare. Analiza este realizata pe baza raspunsurilor companiilor la sondajul mentionat, perioada investigata fiind octombrie 2014 - martie 2015.

Sondajul, efectuat semestrial de BNR in lunile martie si septembrie, are la baza un chestionar care este transmis unui esantion de aproximativ 10.500 de companii nefinanciare, dintre care circa 85% sunt IMM. Esantionul este reprezentativ la nivel national si regional si este extras prin procedee statistice.

Conditii noi de creditare la Raiffeisen

Raiffeisen Bank nu mai solicita adeverinta de salariu la acordarea creditelor de nevoi personale negarantate si a cardurilor de credit. In baza protocolului semnat intre Asociatia Romana a Bancilor si ANAF, toate verificarile legate de veniturile salariale ale unui solicitant de credit sunt realizate integral automat.

Aceste verificari realizate in timp real, pe baza unui acord semnat de client, contribuie la scurtarea timpului de raspuns al bancii catre client si scuteste companiile angajatoare de procesul de emitere a adeverintelor salariale. 

“Este vorba despre un proiect initiat de Asociatia Romana a Bancilor, sustinut de Raiffeisen Bank pe parcursul ultimilor doi ani in urma caruia am reusit sa ne integram cu baza de date ANAF”, a declarat Mihai Rauta, director executiv  Risc Retail.

Aceasta integrare cu baza de date a ANAF disponibila pentru sistemul bancar romanesc este o solutie care a fost implementata doar in alte cateva tari europene (de ex. Bulgaria, Slovacia), reiese din comunicatul bancii.

Finantele au anuntat dobanda pentru titlurile dedicate populatiei

Persoanele fizice interesate sa cumpere titluri de stat in cadrul prime emisiuni dedicate din ultimii zece ani, pot subscrie incepand de luni, 8 iunie pana pe 19 iunie. Valoarea unui titlu este de 1.000 de lei, iar dobanda pe care clientul o poate solicita trebuie sa fie cuprinsa in intervalul 1,75% - 2,15% pe an. 

„Dobanda platita investitorilor va fi fixa, nivelul acesteia urmand a fi stabilit si comunicat de catre Ministerul Finantelor Publice (MFP) la momentul alocarii emisiunii, in data de 22 iunie 2015", se arata intr-un comunicat al Ministerului. 

Titlurile sunt emise pe o perioada de doi ani, iar Finantele vor sa atraga prin aceasta emisiune 100 de milioane de lei. Valoarea ofertei poate fi majorata, in functie de cererea inregistrata in perioada de subscriere.

Titlurile vor fi tranzactionate pe Bursa de Valori Bucuresti, incepand din data de 26 iunie.

Oferta este intermediata de un consortiu de banci format din Banca Comerciala Romana, BRD-Groupe Societe Generale si Raiffeisen Bank.

In cazul in care susbscrierea se realizeaza prin intermediul uneia din aceste banci, nu se percepe comision, indiferent de modalitatea aleasa de cumparator (cu numerar, direct la ghiseul bancar sau prin ordin de plata/transfer bancar). 

Potrivit Finantelor, dobanda si castigul de capital obtinute de investitorii persoane fizice din detinerea si tranzactionarea titlurilor de stat emise de statul roman sunt venituri neimpozabile. 

Detinatorul titlurilor la va putea pastra pana la scadenta, sau le va putea vinde pe Bursa. Vanzarea pe bursa va permite conservarea dobanzii acumulate pana la momentul tranzactiei, spre deosebire de alte investitii la care dobanda se pierde in cazul in care respectiva investitie nu este pastrata pana la maturitate sau pe un anumit termen predefinit.

Leul scade pe fondul situatiei din Turcia

Turcia tulbura din nou linistea din pietele financiare din regiune, inclusiv piata din Romania. Lira turceasca a cazut la un minim record fata de dolar, iar costurile de finantare sunt in crestere, dupa ce partidul cu radacini islamiste AK, aflat la guvernare de 13 ani, a pierdut majoritatea parlamentara. In Romania, leul se depreciaza abrupt. 
Moneda romaneasca a pierdut, luni, 1,68 bani in fata monedei unice europene, pana la un curs de 4,4601 lei/euro anuntat de Banca Nationala a Romaniei. 

Fata de dolar, leul a pierdut chiar mai mult, moneda americana sarind, din nou, pragul de 4 lei/dolar. BNR a anuntat luni un cura de 4,0057 lei/dolar, in crestere cu aproape 6 bani fata de cotatia de vineri. 

Si francul elevetian a crescut in raport cu leul romanesc, cu 2,75 bani fata de cursul anuntat la sfarsitul saptamanii trecute, la o cotatie de 4,2615 lei/franc. 

Bursa de la Bucuresti a deschis sedinta in stagnare, insa ulterior toti indicii au intrat pe minus. 
Bursa de la Istanbul a scazut cu peste 8% luni, dupa rezultatul alegerilor parlamentare de duminica. 
Lira turceasca s-a depreciat cu 5% in raport cu dolarul, iar randamentele obligatiunilor au urcat, semn ca investitorii incearca sa scape de datoriile Turciei.

Isarescu ii trimite pe bancheri la cursul de comunicare

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, sfatuieste bancile sa „educe” publicul larg in permanenta cu privire la notiunile de baza ale activitatii bancare, pentru ca lucrurile se uita repede. Mai mult, el sustine ca, sub nicio forma, bancile nu trebuie sa aiba pretentia de la public sa inteleaga aspecte pe care banca nu le explica.
"Chestiunile de comunicare nu sunt deloc simple. Nu le neglijati! (...) Pentru publicul larg, revenirea, cu forme adecvate, la bazele activitatii bancare trebuie facuta in permanenta si cu inteligenta. Lumea uita! Altminteri, apar atacuri, mai ales in momentele delicate de tensiuni economico-sociale, cel putin pripite, le spun eu, dar ele sunt bazate si pe neintelegere. Sau cei care ataca se bazeaza pe neintelegerea publicului. Si, sub nicio forma nu trebuie sa aveti pretentia ca publicul larg sa inteleaga cum functioneaza o banca, daca dumneavoastra nu ii explicati”, s-a adresat guvernatorul bancilor comerciale. 

Potrivit guvernatorului BNR, lumea trece prin transformari extraordinare, iar ideile simpliste, superficiale, care sar peste chestiuni fundamentale, prind la mase extrem de rapid, iar opinia publica influenteaza politicul si pot avea loc schimbari dramatice in legislatie.  

Pe de alta parte, guvernatorul BNR sustine ca bancile trebuie sa revina la modelul clasic de business, de creditare pe baza resurselor atrase. "Mai toate bancile romanesti cu capital strain au primit de la bancile mama precizari legate de faptul ca trebuie sa se finanteze din resurse locale", a explicat Isarescu. 

El a subliniat faptul ca este vorba si de un proces de dezintermediere legat de problemele financiare ale bancilor mama, dar reflecta si o modificare de model de business. "Nu spun ca trebuie sa revenim la cal si cowboy, ci revenirea la un banking clasic, care inseamna o alta pregatire. Si un alt tip de garantii", a mai spus guvernatorul BNR. 

Modelul clasic de finantare inseamna, in opinia guvernatorului, si revenirea la finantarea sectoarelor de baza ale economiei, respectiv a capacitatilor de productie, a agriculturii, finantarea afacerii cu un alt tip de garantii, pentru ca daca bancile se limiteaza la garantii imobiliare, raman la discretia acestei piete cand se pune problema recuperarii garantiilor.