Termenul pentru plata impozitelor pe cladiri amanat cu doua luni

Termenul de depunere a declaratiilor pentru impozitarea cladirilor a fost prelungit cu doua luni, pana la 31 mai. In plus, a fost amanata si data pana la care este acordata persoanelor fizice o reducere de pana la 10% pentru plata integrala a impozitului pe locuinta, terenuri si masini a fost extinsa cu trei luni, pana la 30 iunie.

Decizia a fost luata miercuri de Guvern prin Ordonanta de Urgenta. Totodata, si termenul pentru depunerea, de catre firme si persoane fizice, declaratiile privind masinile radiate din circulatie a fost prelungit pana pe data de 31 mai. 

"Consideram ca, prin asemenea facilitati pe care le cream, putem sa nu mai avem presiune la nivelul agentiilor Fiscului, se poate face o plata civilizata si incurajam conformarea voluntara la plata", a declarat purtatorul de cuvant al Guvernului, Dan Suciu.

In plus, el a mentionat faptul ca decizia Guvernului a fost influentata si de faptul ca normele de modificare a Codului Fiscal, care aduc lamuriri in privinta impozitarii cladirilor atat pentru populatie cat si pentru firme, au fost publicate abia luni, 21 martie, in Monitorul Oficial, iar termenul initial de depunere a declaratiilor era la 31 martie.

ANPC a definitivat proiectul de transpunere a Directivei 17/2014

Directiva 17/2014 privind contractele de credit ipotecar pentru persoane fizice prinde contur si in Romania. Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediu de Afaceri a publicat proiectul de Ordonanta de Urgenta care vizeaza transpunerea actului european in legislatia nationala.

”Prin proiectul legislativ se doreste crearea unui cadru legal complex si cuprinzator in ceea ce priveste contractele de credit garantate cu bunuri imobile destinate consumatorilor. Proiectul isi propune atat transpunerea in legislatia nationala a prevederilor Directivei 2014/17/UE cat si reglementarea unor aspecte specifice pietei si practicilor nationale”, se arata in nota de fundamentare a Ordonantei.

In document se mai mentioneaza ca proiectul ”se aplica tuturor contractelor de creditgarantate cu bunuri imobile precum si contractelor de credit legate in alt mod de bunuri imobile” 

Prevederi clare cu privire la conversia unui credit in valuta
    
Proiectul contine, printre altele, prevederi clare cu privire la conversia unui credit din valuta in alta moneda. Astfel, un contract de credit in valuta trebuie sa ofere clientului posibilitatea de a converti imprumutul oricand pe parcursul derularii creditului. In plus, in cazul in care, din cauza manifestarii riscului valutar, rata lunara creste cu mai mult de 20% fata de cea de la inceputul contractului, banca este obligata sa ofere clientului ori o diminuare de dobanda, ori o reducere la sold, ori scaderea comisionului de administrare, cu conditia ca masura adoptata sa determine scaderea ratei lunare cu cel putin 10%.

Mai mult, banca este obligata sa informeze clientul in momentul in care rata lui creste cu mai mult de 20%, din cauza aprecierii monedei de credit, si sa ii prezinte detaliile conversiei. 

Cursul la care se va realiza conversia va fi cursul BNR din ziua platii, sau cursul convenit de parti, doar daca este mai avantajos pentru consumator. 

Banca trebuie sa ofere solutii fara costuri suplimentare pentru client

Pentru cazul in care un consumator intra in dificultate de plata, actul normativ prevede ca banca trebuie sa conlucreze cu el pentru a stabili motivele aparitiei dificultatilor si pentru a se gasi solutii adecvate pentru rezolvarea situatiei.  

Solutiile oferite de banca nu trebuie sa impuna costuri suplimentare pentru consumator si nu trebuie sa determine o reevaluare a bunului adus in garantie si nici nu impun o alta garantie, decat la solicitarea expresa a consumatorului.
    
In plus, creditorul trebuie sa ia toate masurile pentru a preveni declararea scadentei anticipate, initierea procedurilor de executare silita a consumatorilor ori vanzarea debitelor restante catre alte entitati. Tot creditorul trebuie sa poata face dovada ca a depus diligentele necesare in vederea evitarii initierii procedurilor mentionate.

De asemenea, proiectul cuprinde prevederi referitoare la dobanzile penalizatoare, respectiv faptul ca acestea se aplica la valoarea principalului restant, iar nu la soldul creditului si nu trebuie sa depaseasca cuantumul necesar pentru a compensa creditorul pentru costurile suportate in urma nerambursarii. De asemenea, se prevede ca, dupa declararea scandentei anticipate se poate percepe doar o dobanda de penalizare, care nu poate depasi cu mai mult de doua puncte procentuale rata dobanzii curente, iar pe parcursul procedurii de executare silita se interzice perceperea dobanzilor si a dobanzilor penalizatoare.

”Aceste propuneri au in vedere practica creditorilor pe piata nationala, respectiv impunerea unor dobanzi si penalitati foarte impovaratoare pentru consumator dupa declararea creditului scadent anticipat si/sau in faza de executare silita. Astfel, se ajunge la situatia in care un consumator aflat deja in imposibilitate de plata sa se afle, dupa momentul declararii creditului scadent anticipat, in situatia de a plati dobanzi si penalitati mai mari decat platea atunci cand avea 
capacitatea de a achita imprumutul”, se mai arata in nota de fundamentare. 

Clientul va avea acces la informatii simplificate si standardizate

Acul normativ european vizeaza armonizarea maximala in ceea ce priveste furnizarea informatiilor precontractuale cu ajutorul unei fise europene de informatii standardizate (FEIS) si in ceea ce priveste calculul dobanzii anuale efective (DAE). 

In acest sens, proiectul de Ordonanta aduce precizari clare cu privire la publicitatea si promovarea contractelor de credit vizate si la informatiile precontractuale. 

De asemenea, proiectul cuprinde cerinte privind evaluarea bunului, astfel incat clientul sa poata opta pentru un evaluator independent sau pentru un evaluator angajat al bancii. 

In plus, sunt reglementate si standardele pentru serviciile de consiliere si se mentioneaza in mod expres ca aceste servicii sunt platite de consumator, dar trebuie comunicate creditorului pentru a le include in calculul DAE. 
    
De asemenea, prin acest act se incurajeaza adoptarea de catre creditori a unor practici responsabile in relatiile cu clientii.

Atentatele de la Bruxelles lovesc si pietele financiare

Actiunile companiilor de turism si de transporturi din Europa au scazut marti, din cauza exploziilor care au avut loc la Bruxelles, care au determinat investitorii sa vanda masiv. In schimb, pretul aurului, considerat activ de refugiu in situatii tensionate, a urcat imediat cu aproximativ 1%, potrivit agentiilor internationale de presa. 

"Orice eveniment precum cel care a avut loc in aceasta dimineata la Bruxelles influenteaza puternic apetitul pentru risc al investitorilor",  a declarat Michael Hewson, director de strategie la CMC Markets, in Londra.

Astfel, indicele bursier pan-European FTSEurofirst 300 a scazut in prima parte a zilei de marti cu 1%, la 1.326 puncte, in timp ce indicele Euro STOXX 600 (care cuprinde si companiilor din turism) a inregistrat cel mai semnificativ declin, de 2,2%. Actiunile France-KLM erau in coborare cu 4,2%, iar International Consolidated Airlines Group, proprietarul British Airways, si Deutsche Lufthansa, cu 4%. Titlurile AccorHotels, care detine si Ibis, erau in coborare cu 3,4% pe bursa de la Paris, iar cele ale Intercontinental Hotel Group pierdusera circa 2,3% pe bursa de la Londra.

Totodata, indicele Bursei din Bruxelles era in scadere cu 0,8%, in timp ce indicele principal DAX al Bursei de la Frankfurt inregistra un recul de 1,2%. 

Pe de alta parte, cotatiile aurului au urcat cu aproape 1%, la 1.257 dolari pe uncie, in timp ce randamentele obligatiunilor germane pe zece ani au scazut la 0,19%.

In schimb, piata valutara nu s-a resimtit mai deloc in urma atentatelor. Moneda euro s-a depreciat cu doar 0,5% in raport cu dolarul in urmatoarele doua ore de la anuntului privind exploziile din Bruxelles.

Statul clarifica impozitarea cladirilor cu destinatie mixta

Statul a clarificat modul in care se impoziteaza cladirile cu destinatie mixta, atat ca sediu de firma cat si ca locuinta. Astfel, daca intr-un imobil cu o astfel de destinatie suprafetele nu sunt clar delimitate, cat se aloca firmei si cat locuintei, decontarea utilitatilor va face diferenta. 

Precizarile sunt cuprinse in Normele Codului Fiscal, modificate in acest scop. Noile norme au fost publicate in Monitorul Oficial in data de 21 martie 2016, cu doar zece zile inainte de expirarea termenului pentru depunerea declaratiilor privind impozitarea cladirilor la directiilor locale, adica 31 martie.

Impozitul pe o cladire cu destinatie mixta depinde de deducerea utilitatilor
Potrivit prevederilor documentului mentionat, in cazul unui imobil de locuit unde este inregistrat si un domiciliu fiscal la care se desfasoara activitate economica, iar suprafetele folosite in scop rezidential si nerezidential nu sunt evidentiate distinct, impozitul se calculeaza conform art. 458 din Codul Fiscal, adica pentru nerezidential (cotele pentru firme), daca exista cheltuieli cu utilitatile inregistrate in sarcina persoanei care desfasoara activitatea economica.

In cazul in care nu de deduc cheltuielile cu utilitatile pe firma inregistrata la acel domiciliu, impozitul se calculeaza conform prevederilor art. 457 din Codul Fiscal, adica rezidential, sau pe persoana fizica.

Cheltuielile cu utilitatile sunt cheltuieli comune aferente imobilului, respectiv energia electrica, gaze naturale, termoficare, apa, canalizare, se mai precizeaza in document. 

In plus, persoanele care detin cladiri mixte, unde spatiile nu sunt distincte si nu se deduc cheltuielile, vor declara acest lucru pe propria raspundere, fara sa fie obligati sa aduca documente justificative, cum ar fi actul de proprietate, raportul de evaluare etc.

Pentru cladirile in care firma este delimitata de locuinta, este necesar raportul de evaluare 

Pe de alta parte, in cazul in care spatiile dintr-un imobil sunt clar delimitate, de exemplu potrivit contractului de comodat sau de inchiriere, atunci impozitul va fi rezidential pentru suprafata de locuit si nerezidential pentru cea alocata activitatii economice. Asadar, in acest caz va fi necesar un raport de evaluare pentru toata cladirea, iar impozitul se va calcula, conform prorata, prin insumarea celui calculat pentru cladiri nerezidentiale pentru partea destinata sediului sau activitatii firmei sau PFA cu cel datorat pentru suprafata destinata locuintei. 

Totodata, daca in cladire este inregistrata o societate sau PFA, dar nu se desfasoara activitate (conform unui certificat constatator de la registrul comertului, de exemplu), atunci impozitul este rezidential. Ramane, insa, conditia ca utilitatile sa nu se deduca pe firma respectiva.