Piata de factoring, franata de lipsa investitiilor

Piata romaneasca factoring a crescut semnificativ in primele sase luni ale acestui an, insa reprezentantii pietei spun ca avansul ar fi fost cu 50% mai mare, in conditiile unor investitii adecvate in economie. Mai mult, factoringul de import a crescut semnificativ peste cel de export, tendinta similara cu cea din comertul exterior. 
Datele colectate de Asociatia Romana de Factoring (ARF) arata un avans al pietei de 12% in primul semestru al acestui an, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, la 2 miliarde de euro.

“Cresterea este una consistenta per ansamblu, insa cifrele ar fi putut fi chiar cu 5 - 6 puncte procentuale mai mari daca economia ar fi beneficiat si de un nivel crescut de investitii si nu doar de consum. Cheltuielile de capital (investitiile directe ale statului) sunt in continuare la niveluri minime; in continuare nu se aloca suficiente fonduri pentru proiectele strategice in infrastructura sau energie, iar absorbtia de fonduri europene este la un nivel foarte redus, aceste fapte afectand major dezvoltarea economica din anii urmatori”, declara Bogdan Rosu, presedinte ARF.

Crestere spectaculoasa a factoringului in IT

Ca si volume de creante administrate prin factoring, in perioada analizata, pe primul loc se situeaza domeniul FMCG, cu o crestere de 40%, urmat indeaproape de IT cu crestere de 168%, pe locul trei fiind constructiile cu un avans de 10%, fata de primul semestru din 2016.

„La capitolul factoring intern, domeniul IT&C a avut cea mai frumoasa evolutie fata de 2016, crescand de la 106 milioane de euro la aproape 290 de milioane de euro. In acest moment se situeaza in apropiere de volumele realizate de companiile din FMCG, iar cu acest ritm de crestere, ne asteptam ca in timpul apropiat chiar sa treaca pe primul loc”, mai spune presedintele asociatiei. 

Luate in ansamblu, operatiunile de factoring intern au inregistrat o crestere de peste 14% in perioada analizata. 

In acelasi timp, factoringul de export a crescut cu 3,5% per total, in timp ce factoringul de import a urcat cu peste 12%. 

„O explicatie a acestei cresteri rezida si in expandarea total neasteptata a consumului, pe fondul maririi veniturilor populatiei, in special a angajatilor din sectorul public, din ultimul an. Cererea pentru consum nu a putut fi acoperita de productia interna care este insuficient dezvoltata si insuficient de elastica la astfel de evolutii. In consecinta, diferenta a trebuit sa fie acoperita prin importuri, dezechilibrul dintre importuri si exporturi avand o contributie negativa la PIB”, precizeaza Bogdan Rosu.

Intarzierile la plata sunt tot mai scurte

Mai mult de jumatate din volumele administrate prin factoring de export (cu o cota de 56%) au fost accesate de firme din domeniul „Metale, chimicale, apa si reciclare”, acest domeniu fiind pe primul loc si la factoringul de import (cu o cota de 44%). 

In ceea ce priveste factoringul de import, pe locurile doi si trei se situeaza domeniile IT&C (cu o cota de 22%), respectiv FMCG (cu o cota de 21%).
In cifre absolute, factoringul intern a ajuns la 1,58 miliarde de euro, cel de export a depasit 350 de milioane euro, iar cel de import a trecut de 70 de milioane de euro.

„Putem spune ca printr-o promovare constanta, obiectivele principale ale ARF au fost indeplinite in prima parte a acestui an, mai ales prin faptul ca a crescut atat volumul de creante administrate, cu 12%, dar si numarul companiilor care au accesat factoring, cu aproximativ 15%. De asemenea, volumele gestionate prin factoring pentru companii mici si mijlocii au crescut cu 5%, iar disciplina de plata a debitorilor cedati s-a imbunatatit, intarzierea medie la plata inregistrand o scadere de aproximativ 18%”, mai spune presedintele ARF.

Pensiile romanilor de azi si de maine - cum se poate da cu stangul in dreptul

Dupa ce a nationalizat partial “de facto” pensiile a sapte milioane de romani, Executivul cauta, in lipsa acuta de bani, sa amputeze pilonul doi al sistemului national de pensii, fara a creea un scandal de proportii. Alternativa vehiculata, aceea de a se putea opta pentru plasarea banilor proprii in pilonul unu in loc de pilonul doi tine de absurd.

Practic, un salariat ar alege sa contribuie la pensiile aflate acum in plata, in schimbul promisiunii ca va primi undeva peste 20 sau 30 de ani, in schimbul lor, o pensie mai mare decat cea rezultata din plasamentele facute de administratorii privati, ca un soi de randament superior mentionat impropriu de primul-ministru, care nu trebuia si nici nu avea cum sa fie luat ”ad literam”.

In primul-rand, tocmai pentru ca statul si-a dat seama ca nu va putea sustine un nivel satisfacator al pensiilor numai din contributiile celor aflati in activitate, a introdus pilonul doi. Dupa iesirile timpurii la pensie pentru mascarea somajului real, Romania a batut toate recordurile in materie cu raportul de 1 la 1 intre salariati si pensionari (de la 4 la 1 in urma cu doar 27 de ani). 

Raport care, pe scurt, asigura un punct de pensie de 45% din salariu doar daca si contributiile ar fi de 45%. Ceea ce ar pune pe butuci fondul de salarii si competitivitatea, ori, tocmai de aceea s-a ajuns la varianta cu aplicarea pilonului doi. Suma venita pe baza pilonului unu urmand sa scada treptat ca pondere in veniturile celor iesiti din activitate si sa fie inlocuita treptat de banii proprii, asa cum au fost inmultiti prin management privat. 

In al doilea rand, ar fi procesele, absolut justificate, prin care statul sa fie dat in judecata pentru taierea pensiilor cu 15% (suna cunoscut, inclusiv ca deznodamant, nu?). Asta deoarece inca nu a venit scadenta iesirii la pensie. Reamintim celor implicati (peste o treime din populatia tarii), ca 0,9% neplatiti catre fondul personal de pensie administrat privat in ultimii ani din cei 6% care trebuiau dati conform legii, inseamna exact 15%.

Ramane sa ne explice distinsii juristi de la Curtea Constitutionala de ce pensiile aflate in plata nu pot fi diminuate (desi ele rezulta ca urmare a inmultirii unui punctaj- acela constituie adevaratul drept la pensie – si valoarea stabilita prin bugetul anual, a punctului de pensie) dar cele care vor fi platite se pot diminua, cu INCALCAREA DREPTULUI LA PROPRIETATE PRIVATA.

Prin 2040 sau 2050, cam toti romanii vor beneficia de pensii mai mici pentru s-au gasit doua guverne prin anii 2016 ?i 2017 sa le nationalizeze 15% din contributia la PROPRIA PENSIE. Asta nu conteaza doar pentru ca nu s-au prins si inca nu a venit vremea regretelor pentru ca nu au luat pozitie la timpul cuvenit ?

In fine, in al treilea rand, nimeni nu poate garanta nivelul pensiilor de peste 20 sau 30 de ani pentru simplul motiv ca nu are de unde sa stie cati bani se vor mai strange la bugetul tarii, cum va fi aratand ea atunci, si la ce nivel se va ajunge cu colectarea cea mai scazuta din Europa din penultimul PIB pe locuitor.

Exista, insa, un factor de care ar trebui sa tinem seama in declaratia privind posibilitatea de a opta intre pilonul unu si pilonul doi. Prin asa-numitul randament superior la stat fata de privat, se sugereaza ca ar fi o legatura esentiala intre evolutia economiei si evolutia pensiilor. 

Din pacate, in prezent, dupa cum a confirmat si decizia aberanta economic dar acoperita legal a justitiei romane, pensiile trebuie platite, cum spune englezul, „no matter what”. Pai daca sunt decuplate de evolutia economiei si se dau dupa cum are chef un partid votat tocmai de cei care beneficiaza de niste bani pe care nu i-au muncit (nu ca n-ar avea dreptul la o recompensare a efortului depus in activitate), se poate ajunge oriunde. Inclusiv in Grecia, daca ar fi sa facem trimitere la datoria publica pe care o vor suporta copiii nostri.

Prin 2030 (si nu mai e chiar atat de mult pana atunci), cand “decreteii” vor incepe sa treaca din campul muncii in campul pensiei, efectul va fi ca la Radio Erevan. Adica enuntul cu randamentul va fi adevarat. Randamentul echivalent de la stat va fi mai mare decat cel de la privat, doar ca primul va fi negativ iar al doilea pozitiv.

P.S. Atentie mare la plasamentele facute de firmele care administreaza pilonul II in titluri de stat pe termen lung in lei. Randamentele arata bine in prezent doar daca nu apare o devalorizare semnificativa a leului (ce poate fi indusa, vicios, chiar de majorarea pensiilor actuale), moneda in care se va face la final rascumpararea lor.