Tuesday, October 8, 2013

Studiul BNR privind clauzele abuzive: ba exista, ba nu exista!

Atunci cand trebuie dat publicitatii studiul de impact privind clauzele abuzive, angajatii BNR neaga existenta acestuia. In relatia cu FMI, studiul de impact este finalizat si analizeaza chiar impactul noilor prevederi privind clauzele abuzive.

Noile prevederi privind clauzele abuzive au fost amanate de la implementare timp de o jumatate de an in asteptarea unui studiu de impact, pe care urma sa-l realizeze BNR.  Necesitatea acestui studiu a fost invocata atat de guvernul Ponta – in nota de fundamentare a actelor normative prin care s-a amanat aplicarea legii – dar si inscrisoarea de intentie catre FMI, semnata chiar de guvernatorul BNR.
In luna august, secretariatul BNR a negat existenta acestui studiu de impact, precizand ca studiul la care banca centrala lucreaza analizeaza transparenta asociata cu modul de determinare a veniturilor din dobanzi si comisioane.

Ultima scrisoare de intentie trimisa de autoritati catre FMI in data de 12 septembrie 2013, arata insa ca totusi exista acest studiu. “Pentru a proteja stabilitatea financiara, autoritatile se vor consulta extensiv cu toate partile implicate, tinand cont totodata de studiul de impact finalizat de BNR cu privire la noile prevederi pentru clauzele abuzive”. Scrisoarea este semnata de Daniel Chitoiu, ministrul de finante, Mugur Isarescu, guvernator BNR si Liviu Voinea, ministru delegat pentru buget.

Prin urmare, acum, studiul BNR pare ca analizeaza chiar impactul clauzelor abuzive.

Simulacrul dezbaterilor publice


In acest context, autoritatile dezinformeaza atat populatia cat si FMI. Populatia este dezinformata cu privire la scopul studiului pe care BNR il face. Iar FMI, este dezinformata cu privire la dezbaterile publice care ar avea loc in Romania pe tema clauzelor abuzive.

Existenta dezbaterilor publice este din start anulata de faptul ca studiul BNR nu este dat publicitatii. Pentru a exista dezbateri, ar trebui ca toate partile implicate sa cunoasca acest studiu, pentru a putea apoi transmite puncte de vedere.

In plus, existenta dezbaterilor publice presupune ca toate punctele de vedere primite de BNR sa fie publicate online, asa cum se procedeaza in tarile civilizate din UE. Toate argumentele “pro” si “contra” sunt puse intr-un singur loc, pentru ca orice persoana interesata sa le poata consulta. Sau, cel putin, sa se prezinte un raport final cu problemele sesizate in urma acestor dezbateri.

In realitate, nu avem cunostinta ca vreo institutie publica din Romania sa efectueze dezbateri publice dupa acest model. Desi proiectele legislative se anunta din timp pentru a se putea trimite opinii, dezbaterile sunt in continuare private. 

Rolul dezbaterilor publice este nu numai acela de a asigura o comunicare intre autoritati si populatie, dar si de a identifica solutii mai bune, tinand de toate propunerile aparute in urma dezbaterilor. In acest mod, actele nomative vor beneficia de o legitimitate sporita, iar autoritatile vor castiga increderea publicului.

Microcreditele s-au dovedit un dezastru pentru banci

Rata creditelor neperformante ajuns la aproape 40% in cazul creditelor acordate microintreprinderilor si nu da semne ca se va stabiliza, arata ultimul raport de tara realizat de FMI.

Imprumuturile pentru aceasta categorie de clientela s-au dovedit a fi cea mai paguboasa decizie de creditare luata de banci. 
In cazul creditelor acordate intreprinderilor mici, rata neperformantelor s-a stabilizat la 20%, iar la imprumuturile pentru intreprinderile medii, rata se apropie de 15%. Cele mai sigure s-au dovedit imprumuturile acordate companiilor mari, unde neperformanta s-a situat la mai putin de 5%.

BNR intentioneaza sa forteze bancile sa scoata in afara bilantului creditele neperformnate care au fost provizionate integral, in special in cazul creditelor de consum. Acest lucru inseamna recunoasterea contabila a acestor imprumuturi ca pierdere, ceea ce va afecta direct rezultatul financiar. Procedura este de asteptat sa fie intinda pe o perioada mai lunga.

Alte 4 companii de importanta strategica vor fi listate la bursa

Acordul cu FMI prevede listarea pe bursa a altor patru companii de importanta strategica la nivel national, prin organizarea unor oferte publice initiale.  

La sfarsitul lunii octombrie 2013, este programata vanzarea unui pachet de 15% din actiunile Romgaz, compania nationala care are o cota de piata de 45% din productia de gaz.

La sfarsitul lui mai 2014, urmeaza privatizarea Electrica, cand se va vinde un pachet majoritar de actiuni, prin intermediul unei oferte publice.
Un pachet de 15% din actiunile Oltenia vor fi vandute la sfarsitul lui iunie 2014, compania avand o cota de piata de 30% la productia de energie prin termocentrala.

Tot in iunie 2014 va avea loc o oferta publica pentru vanzarea unui pachet de 10% din Hidroelectrica. Compania genereaza 25% din energia hidroelectrica a tarii.

Carpatica scade dobanzile la credite cu pana la 3%

Banca Comerciala Carpatica a redus dobanzile la creditele in lei pentru populatie cu pana la 3 puncte procentuale, in cadrul unei promotii valabile pana la sfarsitul lui 2013.

Cel mai mult au scazut ratele dobanzilor la creditele de nevoi personale fara garantii: de la 13,58% la 10,53%. In schimb, imprumuturile imobiliare s-au ieftinit cel mai putin, dobanzile coborand de la 8,58% la 7,3%.
„Faptul ca lansam aceasta oferta pentru credite in RON, reprezinta modul nostru de a incuraja creditarea in moneda nationala“, afirma Johan Gabriels, CEO la Banca Comerciala Carpatica.

Pentru creditele cu ipoteca, banca ia in considerare si veniturile din strainatate inregistrate de cetatenii romani.