Sperante pentru debitorii in franci

Francul elvetian se mentine supraevaluat in 2016, insa nu va depasi nivelul actual, si exista chiar premise sa se deprecieze usor, sustine presedintele Bancii Nationale a Elvetiei (BNE), Thomas Jordan. El a precizat ca o depreciere puternica a monedei ar fi binevenita pentru economia tarii. 

Deprecierea francului ar fi benefica si pentru romanii imprumutati in franci elvetieni, care nu au primit sprijin din partea autoritatilor romane pentru usurarea poverii generata de aprecierea puternica a francului elvetian in raport cu leul de la inceputul anului trecut. 
 
"Ne asteptam ca francul sa ramana la actualul nivel sau sa se deprecieze usor", a raspuns Thomas Jordan, intrebat de jurnalistii de la un post de radio elvetian despre asteptarile sale privind evolutia economiei Elvetiei in 2016.

Oficialul elvetian a exoplicat ca daca francul se apreciaza, exporturile vor avea de castigat si avansul economiei va accelera, dar daca francul se apreciaza, atunci evolutia economiei va fi diferita.

Banca Elvetiei face eforturi pentru a deprecia francul

Banca Nationala a Elvetiei a decis, luna trecuta, sa mentina dobanda de referinta la un minim record si a promis ca va interveni daca va fi nevoie pe piata valutara pentru a slabi francul pe care l-a descris "semnificativ supraevaluat".

La sedinta trimestriala de politica monetara, SNB a mentinut intervalul tinta pentru dobanda Libor la trei luni intre minus 1,25 si minus 0,25%, precum si dobanda la depozitele la vedere la minus 0,75%, asa cum se astepta majoritatea economistilor.

"Desi s-a depreciat oarecum in ultimele luni, francul elvetian este in continuare semnificativ supraevaluat. Dobanda negativa si diferentialul de dobanda fata de ale valute fac francul elvetian mai putin atractiv si continua sa ajute la deprecierea sa", se arata in comunicatul publicat de Banca Nationala a Elvetiei.

Dupa ce a renuntat la pragul minim de apreciere de de 1,20 franci pentru un euro, in ianuarie 2015, Banca Nationala a Elvetiei s-a bazat pe o strategie dubla de dobanzi negative si interventii pe piata pentru a mentine francul sub control. Cu toate acestea, moneda elvetiana s-a apreciat cu aproximativ 10% in acest an, in timp ce cresterea economica a stagnat in trimestrul al treilea, iar producatorii si comerciantii au raportat o diminuare a cererii.

Darea in plata ar putea intra in vigoare in aprilie

Legea privind darea in plata ar putea intra in vigoare in aprilie 2016, insa trebuie infiintata o comisie care sa lucreze la o noua forma a actului normativ. Liderul Partidului National Liberal, Alina Gorghiu, sustine ca din comisie trebuie sa faca parte parlamentari din toate partidele, reprezentanti ai Guvernului si ai sistemului bancar.
“Este momentul sa facem un gest de echilibru politic si de intelepciune, sa agream o comisie pe care noi o vom propune (…) o comisie din care sa faca parte toti factorii: Parlamentul, prin reprezentanti ai tuturor partidelor politice, Guvernul si reprezentantii sistemului bancar. Spun acest lucru pentru ca Legea darii in plata trebuie sa devina realitate cat de curand. Termenul pe care eu il vad unul cat se poate de realist este ca, in luna aprilie, aceasta initiativa legislativa sa fie publicata in Monitorul Oficial”, a declarat liderul liberal, Alina Gorghiu.

Potrivit acesteia, Legea privind darea in plata este un proiect important din pricina rolului sau social.”Cred ca nu trebuie sa uitam ca sunt mii de cetateni care se afla in impas, care nu au capacitatea sa-si plateasca creditele si au nevoie de o solutie rapida pentru iesirea din aceasta situatie. Nu va ascund ca sunt aspecte care trebuie sa fie ajustate si vor fi ajutate in cadrul acestei comisii si, daca vom grabi putin lucrurile si aceasta comisie va fi propusa prin consens politic inainte de inceputul sesiunii parlamentare, sunt absolut convinsa ca in luna februarie vom avea deja setul de amendamente agreat de toata lumea astfel incat sa avem o lege promovata cu repeziciune si in Senat si in Camera”, a mai spus copresedintele PNL.

Presedintele Senatului a refuzat convocarea sesiunii extraordinare

Pe de alta parte, presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, a respins solicitarea initiatorului legii, deputatul Daniel Zamfir, de a convoca Senatul in sesiune extraordinara pentru reexaminarea Legii, intoarsa in Parlament de catre presedintele Klaus Iohannis la jumatatea lunii decembrie 2015. 

Reprezentantii presedintelui Senatului sustin ca ”nu sunt intocmite conditiile necesare", procedurale, pentru sesiunea extraordinara. ”O sesiune parlamentara extraordinara pentru dezbaterea Legii darii in plata poate fi convocata doar de presedintele Romaniei, de Biroul Permanent al Senatului, sau de o treime din deputati. De asemenea, daca se intrunesc cinci membri ai Biroului, pot cere o sesiune extraordinara si chiar si domnul presedinte Tariceanu poate solicita Biroului permanent o astfel de sesiune, dar nu exista nicio cerere de acest gen”, au declarat sursele mentionate. 

Isarescu cere Parlamentului o lege doar pentru cei cu credite pentru locuinta

La randul sau, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a precizat, recent, ca Parlamentul trebuie sa aiba in vedere, la reexaminarea legii darii in plata, recomandarile primite, inclusiv de la Banca Centrala Europeana, astfel incat legea sa ii protejeze pe cei care au credite pentru locuinte si nu alte persoane.

"Parlamentul hotaraste legile. Asteptam sa aiba in vedere aceste recomandari, ca si recomandarile Bancii Centrale Europene si sa iasa o lege mai buna. O lege care sa puna in concordanta scopul declarat al legii - protejarea celor care au credite pentru locuinte, nu a altora - cu textul legii", a declarat Isarescu, cu privire la asteptarile pe care le are de la legislativ in urma retrimiterii legii de catre presedinte.