CE: Majorarile salariale reprezinta principalul risc asupra economiei romanesti

Comisia Europeana sustine ca principalul risc la adresa economiei romanesti este reprezentat de cresterile salariale in sectorul bugetar anuntate in contextul alegerilor locale si parlamentare din acest an. Forul european face aceasta precizare in Prognoza de primavara 2016.
"Principalul risc asupra perspectivelor fiscale rezida in initiative legislative suplimentare de majorare a cheltuielilor bugetare inainte de alegerile locale si parlamentare din anul 2016, inclusiv politica salariala in sectorul public", se arata in raportul CE.

De asemenea, dinamica salariala in ansamblu, incluzand si cresterea salariului minim brut pe economie (la 1.250 de lei din 1 mai 2016) ar putea "eroda competitivitatea" Romaniei si in sectorul privat.

"Majorarile salariale din sectorul bugetar si cea a salariului minim pe economie probabil vor cantari negativ asupra competitivitatii si vor domoli crearea de locuri de munca", sustine Comisia Europeana.

Comisia avertizeaza asupra riscului de depasire a deficitului bugetar
Potrivit raportului, deficitul bugetar al tarii ar urma sa creasca la 2,8% in anul 2016, nivel care depaseste tinta de 1,1% asumata de Romania prin MTO (medium term objectives - obiectivele pe termne mediu) la care sa se adauge o marja usoara, de 0,25 puncte procentuale, pentru cofinatarea proiectelor europene. Totusi, deficitul prognozat se inscrie in tinta asumata de Guvernul Ciolos prin legea bugetului de stat pe anul 2016, unde se prevede 2,95% din PIB (pe ESA).  

In schimb, in anul 2017, deficitul ar urma sa creasca la 3,4% din PIB, peste limita de 3%, prevazuta de criteriile de la Maastricht, peste care se declanseaza procedura europeana de deficit excesiv.

Totusi, Comisia a imbunatatit extimarile privind deficitul bugetar al Romaniei, comparativ cu Prognoza de iarna 2016, emisa in luna februarie, in care estima un minus de 3% pe anul 2016 si 3,8% pe 2017.

Pe de alta parte, forul europeana se asteapta ca Romania sa inregistreze a doua cea mai mare crestere economica procentuala din UE in anul 2016, de 4,2%, dupa Irlanda cu 4,9%.

Darea in plata, mentionata din nou la capitolul riscuri pentru economie

Comisia Europeana face referire si la riscurile induse in economia romaneasca de Legea privind darea in plata. 

"Riscurile asupra perspectivelor economice au crescut semnificativ din cauza incertitudinii cauzate de adoptarea unei legi de descarcare de datorii, de catre Parlamentul Romaniei, in 13 aprilie. Aceasta lege ar putea avea un impact negativ substantial asupra increderii investitorilor si a pespectivei de creditare, pe orizontul de prognozare (pana in 2017 - n.r.) si mai departe" - sustine Comisia Europeana, in analiza sa.

Bancile lanseaza credite ipotecare diferentiate

Bancile comerciale continua sa anunte inasprirea conditiilor de creditare si dupa publicarea Legii privind darea in plata, in special prin majorarea avansului la imprumuturile pentru locuinte. Mai mult, a aparut si prima oferta diferentiata, cu avans mai mic pentru credite de peste 250.000 de euro, plafonul peste care nu se aplica darea in plata. 

Este vorba de BRD Groupe Generale, care a afisat pe site-ul propriu variantele de imprumut. Astfel, valoarea maxima finantata din valoarea imobilelor aduse in garantie poate fi de 65%, pentru creditele acordate in lei, a caror valoare este mai mica de 250.000 de euro (echivalent in lei), sau  85%, pentru creditele acordate in lei, a caror valoare este mai mare de 250.000 de euro (echivalent in lei). 

Asta inseamna ca avansul pentru creditele in lei cu valoarea sub plafonul de 250.000 de euro, va fi de 35%, iar pentru cele peste aceasta suma, avansul va fi de 15%. 

Atat reprezentantii bancilor dar si ai Bancii Nationale a Romaniei au avansat, inca din perioada dezbaterilor pe marginea Legii, varianta ca bancile sa acorde credite ipotecare cu conditii diferentiate in functie de optiunea clientului, cu sau fara ”dare in plata” , pentru ca o serie de oponenti ai acestei idei au sustinut ca impunerea unei optiuni de acest gen ar fi neconstitutionala, se pare ca bancile au gasit o alta varianta de departajere a imprumuturilor. 

Si Alpha Bank a publicat conditii noi de creditare pentru cei care vor sa isi cumpere o locuinta, cu avans de 30% pentru creditele in lei si de 40% pentru cele in euro, indiferent de suma imprumutata. 

Raiffeisen Bank a dat tonul cresterii avansului la ipotecare

Raiffeisen Bank este prima care a anuntat cresterea avansului la ipotecare, la 35% la lei si la 40% la euro. Conform reglementarilor in vigoare ale Bancii Nationale a Romaniei, avansul minim pentru creditele pentru locuinte in lei este de 15 %, iar pentru euro este de 25%. Pentru alte valute (dolari, franci sau altele), avansul minim impus de BNR este de 40%.

Ulterior, Bancpost a publicat pe site-ul propriu noile conditii de creditare, din care reiese faptul ca percepe un avans de 33% pentru ipotecarele in lei si 43% pentru cele in valuta.

Si Garanti Bank a anuntat ca a majorat avansul minim pentru creditele imobiliare si cele de consum cu ipoteca in euro de la 25% la 40%. Insa avansul pentru creditele in lei ramane neschimbat, de minim 15%.

De asemenea, Intesa Sanpaolo Bank a majorat avansul pentrui creditele ipotecare in lei de la 15% la 25%. 

Bancherii ameninta si cu atacarea Legii la CCR

Reprezentantii bancilor au anuntat ca vor demara si procedurile de contestare a Legii privind darea in plata la Curtea Constitutionala imedeiat ce vor avea prima solicitare de predarea casei in schimbul stingerii datoriei ramase. Este ultima solutie pe care o au la dispozitie bancile comerciale impotriva acestui act normativ, dupa ce nici parlamentarii, nici premierul si nici presedintele Romaniei nu au considerat ca ar fi necesara verificarea constitutionalitatii legii. 

Astfel,  bancile mai pot solicita verificarea legii la CCR doar in cadrul unui proces in instanta, declansat in urma unei cereri de dare in plata. 

Legea a fost publicata in monitorul Oficial joi, 28 aprilie, si urmeaza sa intre in vigoare la 15 zile de la publicare.