MFP a anuntat bancile care vor intermedia titlurile de stat pentru populatie

Ministerul Finantelor Publice (MFP) a anuntat consortiul de banci care va asigura intermedierea si vanzarea titlurilor de stat pentru populatie. Acesta este format din Banca Comerciala Romana, BRD-Groupe Societe Generale, Banca Transilvania si Raiffeisen Bank, iar BCR va avea si rolul de lead manager si agent de plata.
Potrivit unui comunicat al Ministerului, bancile din consortiu nu vor percepe niciun cost persoanelor fizice pentru cumpararea titlurilor, daca subscriptia se face prin intermediul lor. De asemenea, pentru tranzactiile de vanzare/cumparare pe piata secundara prin mecanismul BVB, comisionul maxim perceput de banci este de 0,1% din valoarea tranzactiei. 

In schimb, bancile vor incasa de la stat un comision de administrare de 0,2% din volumul vanzarilor de titluri de stat realizat pe piata primara de fiecare banca in parte. 

In continuare, Ministerul va stabili, in colaborare cu bancile selectate, calendarul si strategia de promovare si lansare a emisiunii. Data lansarii si perioada de subscriere vor fi anuntate public, urmare a parcurgerii etapelor prevazute de legislatia in vigoare pentru realizarea emisiunii de titluri de stat pentru persoane fizice, se mentioneaza in comunicatul citat. 

Insa ministrul Finantelor a anuntat recent ca emisiunea de titluri va fi lansata in luna iulie, iar perioada de subscriptie va fi mai lunga decat anul trecut, cand s-a intins pe doua saptamani. 

Valoarea nominala s-a redus de la 1.000 de lei la 100 de lei

Emisiunea de titluri de stat pentru populatie vine cu modificari importante fata de cea de anul trecut care nu a avut succesul vizat. Astfel, valoarea nominala a fost redusa de la 1.000 de lei anul trecut, la 100 de lei, pentru ca aceasta a fost considerata prea mare de investitorii simpli. 

In plus, s-a renuntat la formula greoaie e de stabilire a dobanzii, si s-a optat pentru o dobanda fixa, care insa va fi anuntata in momentul lansarii, pentru ca depinde de dobanzile din piata monetara la acel moment. 

In schimb, Finantele au mentinut nemodificata valoarea totala, de 100 de milioane de lei, dar si scadenta, respectiv doi ani.

Dobanda se plateste anual

In plus, reprezentantii Finantelor anunta ca dobanda obtinuta de detinatori nu va fi impozitata si va fi platita anual.

”Continuam programul Fidelis, iar editia din acest an se numeste Centenar, pentru ca are scadenta la doi ani, in 2018, anul in care se implinesc 100 de ani de la Marea Unire din 1918. (...) Am redus valoarea, de la 1.000 de lei anul trecut, la 100 de lei pentru a face emisiunea mai atractiva", a explicat ministrul Finantelor, Anca Dragu.

Potrivit acesteia, demersul are, in principal, un scop educativ, astfel incat oamenii sa inteleaga mai bine procesul de economisire, si faptul ca au la dispozitie mai multe  variante de a-si pastra banii, respectiv la banca, in alte instrumente, dar si in datoria publica a tarii.

In afara de cresterea gradului de educatie financiara, un alt scop al emisiunii, secundar, este acela de a diversifica sursele de finantare pentru Minister, insa suma este, deocamdata, nesemnificativa pentru necesarul de finantare a statului.

Posesorii de titluri vor participa si la o loterie

Pentru a face titlurile si mai atractive, Ministerul anunta si o loterie, care insa va fi organizata la scadenta titlurilor, adica peste doi ani. Astfel, cei care au rabdare si pastreaza titlurile pana la final vor participa la o loterie, in urma careia vor fi desemnati 100 de castigatori, care vor primi un premiu de 1.000 de lei fiecare. Selectia se va face dintre detinatorii de titluri, si nu dupa seria documentului, au precizat reprezentantii Finantelor.

Ministerul Finantelor Publice a lansat, in 2015, titluri de stat pentru populatie dupa 10 ani de absenta pe aceasta piata. Atunci, din 100 de milioane de lei, a reusit sa plaseze doar 65 de milioane de lei, la o dobanda de 2,15% pe an, valoarea maxima din prospectul de emisiune.

La emisiune au participat doar 1.236 de investitori, dar de data aceasta, prin faptul ca titlurile sunt mai ieftine, Ministerul spera sa atraga mai multi investitori, mai ales din randul celor cu cunostinte financiare modeste.

Comisie de ancheta europeana in cazul Panama Papers

Parlamentul European (PE) infiinteaza o Comisie de ancheta pentru a analiza dezvaluirile din scandalul Panama Papers, in care sunt implicate sute de banci, importante case de avocatura si majoritatea bogatilor lumii. Presedintii grupurilor politice din PE au convenit, asupra infiintarii acestei Comisii.

”Mandatul Comisiei urmeza sa fie confirmat prin vot in sesiunea plenara a Parlamentului European, astfel incat aceasta isi va incepe activitatea cat mai curand posibil”, se arata intr-un comunicat al Grupului Verzilor/Alianta Libera Europeana (Greens/EFA)

Ca urmare a acestei decizii, co-presedintele Greens/EFA, Philippe Lamberts, a declarat ca demararea unei anchete in acest caz a constituit o prioritate pentru grupul pe care il reprezinta. ”Totodata, apreciem disponibilitatea celorlalte grupuri politice de a trata dezvaluirile din dosarul Panama Papers cu seriozitatea necesara si de a actiona rapid pentru a infiinta o astfel de comisie. Este clar ca regulile actuale ale UE de combatere a  spalarii banilor nu functioneaza corespunzator iar institutiile europene, guvernele si autoritatile au esuat in a-si indeplini atributiile in acest sens. Este absolut necesar sa se deruleze o investigatie cuprinzatoare pentru a se stabili consecintele corespunzatoare de asumat la nivelul UE. Ca institutie europeana aleasa in mod democratic, Parlamentul European are datoria de a investiga amploarea si implicatiile acestor afirmatii, iar ancheta trebuie se inceapa fara intarziere”, a subliniat Philippe Lamberts. 

Investigatiile in cazul dezvaluirilor Luxembourg Leaks nu sunt nefinalizate

La randul sau, Sven Giegold, responsabil cu politicile financiare si economice din Grupul Verzilor/Alianta Libera Europeana, a subliniat ca aceasta Comisie va avea un mandat cuprinzator si puternic pentru a investiga implicatiile Panama Papers. 

”Pe langa alte aspecte, Comisia va investiga cooperarea dintre state, rolul intermediarilor (cum ar fi sistemul financiar si firmele de avocatura), recomandarile internationale de combatere a spalarii banilor si modalitatile de evitare a taxelor sau de evaziune fiscala. Cu investigatiile parlamentare in cazul dezvaluirilor Luxembourg Leaks inca nefinalizate, este de salutat aceasta noua Comisie de ancheta menita sa continue aceste investigatii”, a explicat Giegold.

500 de banci implicate in Panama Papers

Peste 500 de banci din intreaga lume, abia „reabilitate” dupa criza financiara din 2008, sunt implicate in acest nou scandal, in care sunt acuzate ca, impreuna cu mari case de avocatura, au sprijinit persoane influente sa isi ascunda averile de ochiul Fiscului. 

Printre acestea se numara si Raiffeisen International si Societe Generale, care detin entitati puternice si pe piata romaneasca.

Scandalul Panama Papers a izbucnit in urma unei investigatii jurnalistice fara precedent, realizata in comun de 107 institutii media si coordonata de Consortiul International al Jurnalistilor de Investigatie (ICIJ). Din ancheta reiese ca banci din intreaga lume au apelat la firma de avocatura Mossack Fonseca, din Panama, pentru a infiinta aproximativ 15.600 de societati-paravan pentru clientii lor.

In total, in documentele intitulate „Panama Papers”, sunt mentionate peste 214.000 de societati offshore inregistrate in 21 de paradisuri fiscale, prin care bogatii lumii reuseau sa evite plata taxelor in statele in care obtineau respectivele venituri.

Potrivit documentelor, care provin dintr-o serie de scurgeri de informatii chiar de la firma de avocatura, cele mai multe solicitari pentru infiintarea unor astfel de societati (peste 2.300) au venit din partea grupului bancar britanic HSBC Holdings.

Evident, bancile, in marea lor majoritate, au negat implicarea in astfel de actiuni, sau si-au justificat actiunile ca fiind legale.

Asigurari de sanatate deductibile si nu prea

Companiile de consultanta fiscala sustin ca, in acest moment, asigurarile private de sanatate nu se pot deduce fiscal, desi Codul Fiscal prevede o deductibilitatile care poate ajunge la 800 de euro an/persoana incepand din 1 ianuarie 2016. Deducerea se acorda in limita a 400 de euro pentru contributia angajatului si la fel pentru angajator. 
Potrivit unui comunicat de presa, consultantii reclama faptul ca, in practica, asigurarile voluntare nu se pot deduce pentru ca includ si servicii care se suprapun cu cele acoperite de pachetul de baza (Legea 95/2006), fapt ce contravine legislatiei in vigoare din domeniul sanatatii.

Firmele care au oferit angajatilor asigurari de sanatate ar putea avea probleme cu Fiscul

In acest context, companiile care au oferit angajatilor pachete salariale care contin si asigurari de sanatate s-ar putea trezi, in cazul unor controale de la ANAF, ca trebuie sa achite, retroactiv, contributiile sociale, impozit pe profit si penalitati aferente sumelor platite pentru asigurarile contractate pentru angajati. 


Astfel, consultantii citati solicita, in numele furnizorilor de servicii medicale private, modificarea legislatiei fiscale astfel incat, atat asigurarile voluntare de sanatate, care fac referire la serviciile de spitalizare, cat si pachetele de servicii de preventie medicala oferite de operatorii medicali privati, sa beneficieze de deductibilitate fiscala. 

Un exemplu de sistem european matur, prezentat in comunicat, este cel din Franta, unde sistemul de asigurari de sanatate obligatoriu este completat de asigurarile voluntare de sanatate. Incepand cu 1 ianuarie 2016, angajatorii francezi sunt obligati sa ofere angajatilor asigurari voluntare de sanatate avand tratament fiscal privilegiat. In aceste conditii, peste 88% dintre francezi detin o asigurare privata de sanatate, complementara sistemului public. 

In comunicat se mai mentioneaza ca in prezent, Romania se afla pe ultimul loc in Europa in ceea ce priveste ponderea cheltuielilor cu sanatatea din PIB, cu 5,1% mai putin fata de media europeana (8,6%). Cheltuielile cu asigurarile private de sanatate reprezinta in Romania 0,01% din PIB, de 80 ori mai putin fata de media europeana (0,8%).

Piraeus Bank: Un apartament de 93 mp nu este locuinta

Notificarile debitorilor care au decis sa apeleze la darea in plata incep sa primeasca raspunsuri de la banci. In cele mai multe cazuri, acestea sunt contestate pe motive de necostitutionalitate, in general, dar si pentru ca, potrivit bancilor, nu indeplinesc toate conditiile de admisibilitate.

Potrivit avocatului Alexandra Burada, bancile au transmis instantelor contestatii pentru notificarile de dare in plata extrem de stufoase, de 12 – 16 pagini, din care doar doua paragrafe sunt alocate criteriilor de admisibilitate, iar restul reclama neconstitutionalitatea legii in intregul ei. 

„Au inceput contestatiile pentru notificarile transmise in data de 16 mai si 17 mai. Intre 12 si 16 pagini de motivatie pe neconstititutionalitatea intregii legi”, a explicat Burada. 

Pentru notificarile transmise pana in prezent de avocat in numele clientilor, contestatiile au venit de la Piraeus Bank, Banca Romaneasca si Bancpost, insa pe acelasi model.

Suprafata locuintei, contestata, desi este aceeasi ca in momentul acordarii creditului
„Piraeus Bank s-a remarcat printr-o contestatie de 18 pagini in care ne explica, in majoritate, cum ca legea este neconstitutionala de la inceput pana la final, iar la sfarsit ne explica in doua paragrafe ca nu sunt intrunite conditiile de admisibilitate deoarece la un moment dat a fost inscris un sediu social la locuinta respectiva, dar nu se desfasoara activitate economica. Este doar un sediu social pentru ca asa isi castiga oamenii painea. Iar al doilea motiv, care este si mai hilar, este acela ca locuinta, de 3 camere de altfel, nu este locuinta, deoarece nu are 102 metri patrati construiti”, a explicat Burada. 

Interesant este faptul ca, in momentul in care banca a acordat creditul pentru acea locuinta, nu a fost impiedicata de acest aspect. 

„Conform Anexei 1, exigente minimale pentru locuinte, a Legii  114 pe ‘96, suprafata minimala pentru o constructie cu destinatie de locuinta cu cel putin 3 camere plus dependinte, trebuie sa fie de 102 metri patrati iar imobilul reclamantilor are o suprafata construita de doar 93,15 mp. In consecinta, nu sunt indeplinite prevederile legale pentru ca aceasta constructie sa fie catalogata drept locuinta”, se arata in contestatia Piraeus, citata de Burada.

„Mergand mai departe cu aceasta logica (a bancii –n.r.), toti romanii traiesc intr-un cotet”, a mai spus Burada. 

Cu siguranta toti romanii care locuiesc in orase stiu ca exista si apartamente cu mai multe camere care au o suprafata mult mai mica de 100 de metri patrati. 
 
Clientul are drept deplin de proprietate asupra locuintei

Cu privire la faptul ca banca a contestat notificarea pe motiv ca la acea adresa exista un sediu social, avocatul sustine ca „asa cum invoca banca dreptul de proprietate asupra banilor ei, asa pot sa invoce si cetatenii cu imobile ipotecate dreptul de proprietate si dezmembramintele sale, cum ar fi folosinta imobilului”.

Alt motiv invocat de banci pentru contestarea noticarilor pe criterii de adminisbilitate se refera la faptul ca domiciliul debitorului nu este acelasi cu adresa locuintei. 

In aceste cazuri, avocatul citat a explicat ca vor fi formulate in cateva zile intampinari in instanta, pentru ca termenele practicate sunt foarte scurte. 

In acest moment, insa, pentru debitorii care au depus notificari este important ca sunt sistate orice plati catre banca si orice proceduri de executare silita. 

Burada: Este strigator la cer faptul ca Legea darii in plata nu este recunoscuta

Ce se va intampla, insa, daca instanta accepta contestatia bancii sau daca, in final, legea este dclarata neconstitutionala?

„In opinia mea, cred ca solutia tehnica va fi aceea de repunere a contractului in scadenta si eventual  prelungita perioada. Oricum, in nicio situatie, nu vad cum se poate  intampla fara incheierea unui act aditional intre client si banca, deoarece legea nu distinge ce se intampla in aceasta situatie, decat ca se repun partile in situatia anterioara si atunci nu putem decat sa presupunem ce se intampla”, a explicat Alexandra Burada. 

Dincolo de aceste aspecte, ea s-a aratat stupefiata de reactia bancilor fata de Legea privind darea in plata. „Ce este strigator la cer este ca aceasta lege, nu ca este contestata juridic la Curtea Constitutionala,  dar este nerecunoscuta. Eu nu am vazut niciodata in cariera mea ca cineva sa spuna cu subiect si predicat ca nu recunosate o lege. S-a depasit orice limita”, considera Burada.

MFP a distribuit plafoanele suplimentare pe Prima Casa

Bancile au primit de la Ministerul Finantelor Publice (MFP) alocarile suplimentare in cadrul programului Prima Casa. Guvernul a decis, recent, sa suplimenteze plafonul programului pentru 2016 cu 500 de milioane de lei dupa ce cateva banci au epuizat in trei luni fondurile alocate pentru tot anul. 

In prima parte a lui 2016 cererea de astfel de credite a fost foarte mare, aceasta fiind alimentata de temerea populatiei, indusa de banci, ca programul ar putea disparea daca ramane sub incidenta Legii privind darea in plata, dar si de inasprirea conditiilor de creditare pentru ipotecarele clasice anuntata de banci in acelasi context. 

Astfel, Ministerul Finantelor Publice a anuntat ca a transmis alocarea plafoanelor suplimentare atat catre bancile participante cat si cate FNGCIMM in data de 1.06.2016. ”Finantatorii care au primit plafoane sunt: Alpha Bank, Creditcoop, Banca Romaneasca, Banca Transilvania, Bancpost, Leumi, BCR, BRD, CEC, Credit Agricole, Garanti, ING Bank, Intesa Sanpaolo, Marfin, OTP Bank, Piraeus Bank, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank”, se arata intr-un comunicat al MFP. 

Plafonul pentru Prima Casa, pe 2016, a fost suplimentat cu 500 de milioane de lei prin HG.nr 366/18.05.2016. Potrivit MFP, ”masura raspunde solicitarilor potentialilor beneficiari ai programului si tine cont de dinamica semnificativ crescuta a volumelor garantate in cadrul programului”.

In realitate, insa, in ochii opiniei publice suplimentarea plafonului a reprezentat mai degraba o compensatie acordata de stat bancilor pentru pierderile reclamate din cauza Legii privind darea in plata. Si asta pentru ca bancile se bazeaza mult mai mult pe creditele Prima Casa decat pe ipotecarele clasice. Potrivit datelor BNR, in prezent, peste 90% din portofoliul bancilor de credite ipotecare catre populatie este reprezentat de imprumuturi Prima Casa. 

Bancile nu mai au voie sa promita credite fara fonduri

Suplimentarea fondurilor vine la doar jumatate de an dupa ce ministrul Finantelor anunta ca programul a fost modificat prin reducerea marjei de dobanda practicata de banci peste indicatorul ROBOR de la 2,5% la 2%, dar si prin injumatatirea plafonului fata de anul trecut. 

Potrivit Finantelor, in 2016, pana la data de 1 mai, au fost acordate 13.100 de garantii in valoare de 1,2 miliarde de lei fata de perioada similara a anilor 2015 si 2014, in care au fost acordate garantii in valoare de cca. 668 de milioane de lei si respectiv 536 milioane de lei.

Pe de alt parte, Ministerul a anuntat ca o sa ia masuri astfel incat bancile sa nu isi mai asume angajamente de creditare, daca nu mai au sume disponibile in cadrul programului. "Acest fapt conduce la incurajarea clientilor sa semneze antecontracte de vanzare-cumparare, fara a avea o certitudine in privinta sursei de finantare si garantare", se subliniaza in comunicat.

De la momentul initierii programului, in 2009, pana in prezent au fost emise peste 181.897 de garantii, pentru finantari in valoare de peste 3,5 miliarde de euro, echivalentul a 15,6 miliarde de lei.

Inca doua banci contesta darea in plata la CCR

Bancile comerciale au declansat ofensiva impotriva Legii privind darea in plata la Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR). Dupa Bancpost, inca doua institutii de credit au inceput demersurile pentru verificarea constitutionalitatii actului normativ, respectiv Banca Romaneasca si Banca Transilvania.   

Banca Romaneasca, membra a National Bank of Greece, a contestat legea la CCR in integralitatea sa, considerand ca incalca mai multe principii protejate de Constitutie. Intr-un dosar in care a contestat notificarea clientului, in data de 25 mai, banca a depus in instanta si un memoriu prin care ridica exceptia de neconstitutionalitate, pe motiv ca actul normativ incalca principiul separatiei puterilor in stat, al neretroactivitatii legii civile, dreptul la proprietate, libertatea comertului si principiul securitatii juridice.

Totodata, si Banca Transilvania a ridicat problema constitutionalitatii Legii, institutia sustinand ca actul normativ incalca principiul previzibilitatii si al accesibilitatii normei legale, pe cel a retroactivitatii, precum si pe cel al nediscriminarii.

Banca a contestat, pana in prezent, mai multe notificari depuse de clienti pentru darea in plata in instantele din intreaga tara, motivand actiunea fie prin nereguli in modului in care clientii au intocmit notificarea, fie pe motiv ca legea este necosntitutionala. 

Bancile inteleg in mod diferit sa aplice Legea

De la intrare in vigoare a actului normativ, in 13 mai, pana in prezent debitorii care au initiat procedura de dare in plata s-au confruntat cu reactii diferite din partea bancilor. 

Banca Comerciala Romana (BCR), care a sustinut inca din perioada dezbaterilor pe marginea legii ca actul normativ este neconstitutional si va solicita instantei verificarea la CCR, a anuntat recent ca in cazurile ”realmente sociale, unde solutiile de restructurare clasice ori alte instrumente nu mai pot functiona”, nu va depune contestatii, chiar daca isi mentine pozitia cu privire la neconstitutionalitatea actului normativ. 

Banca a raspuns pozitiv, recent, notificarea unui client care a solicitat stingerea datoriei ramase dupa vanzarea silita a casei ipotecate la o treime din valoarea creditului.

In alte cazuri, bancile i-au trimis pe clienti sa depune notificari la creditorii carora le-au fost cesionate imprumuturile. Sunt insa, si banci care au acceptat din start darea in plata.

Pe de alta parte, debitorii sunt inca reticenti in a incepe demersurile privind darea in plata, pentru ca nu s-a stabilit, inca, cum se plateste impozitul pentru transferul de proprietate. Varianta in vigoare in prezent, anuntat de Ministerul Finantelor, ii descurajeaza pe cei care vor sa apeleze la aceasta forma de stingere a datoriei la banca, din cauza faptului ca impozitul ar fi foarte mare. MFP sustine ca acesta se calculeaza conform prevederilor Codului Fiscal pentru tranzactiile imobiliare, respectiv o cota din valoarea imobilului, in acest caz datoria ramasa de plata la banca. 

Ministerul Finantelor da semne ca ar intelege faptul ca debitorii care isi dau in plata casa nu mai au resurse si pentru plata acestui impozit. Cea mai recenta propunere, este de a se scuti de impozit doar anumiti clienti, in functie de o serie de criterii, solutie considerata inacceptabila de reprezentantii asociatiilor de clienti.

Plata cu cardul patrunde greu la Fisc

Plata cu cardul, la POS si online, mai are de asteptat tocmai in zona in care se reclama un grad redus de incasare: la impozite si taxe. Aproape 250 de primarii sunt inrolate in platforma www.ghiseul.ro si accepta plata online a taxelor locale. Acestea acopera 80% din populatia urbana si bancarizata. Insa in sistem se remarca un mare absent: Fiscul.
Ministrul Finantelor Publice si seful Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) promit ca, din toamna, acest lucru va fi posibil. Insa, in urma cu mai putin de o luna, seful Fiscului, Dragos Doros, sustinea ca plata taxelor la ANAF cu cardul, atat la POS cat si online, va fi posibila la inceputul verii. 

Pe de alta parte, este de remarcat ca autoritatile s-au decis sa opteze pentru utilizarea in acest scop a platformei www.ghiseul.ro, care functioneaza deja de 5 ani.

”ANAF a inceput deja demersurile si speram ca din toamna, cel putin la nivelul persoanelor fizice, taxele locale sa poata fi platite prin ghiseul.ro. Pana cand ANAF se va inrola in sistem, taxele locale si impozitele pot fi platite in numerar la ghiseu, prin ordin bancar, prin internet banking sau prin mandat postal", a explicat Anca Dragu

La randul sau, ministrul Comunicatiilor si Societatii Informationale, Marius Bostan, a anuntat ca, pana la sfarsitul lunii viitoare, vor fi oferite servicii noi pentru romanii de pretutindeni, astfel incat acestia vor putea plati taxele si impozitele online prin ghiseul.ro din afara tarii si cu cardul emis in strainatate. 

Platile online de taxe si impozite au explodat in primele patru luni

Numarul primariilor care accepta plata taxelor prin acest sistem a crescut cu peste 30% fata de finalul anului trecut, acoperind peste 80% din populatia urbana si bancarizata a Romaniei, potrivit datelor ghiseul.ro. 

”Apetitul romanilor pentru plata online a taxelor si impozitelor locale a crescut semnificativ in 2016, avand in vedere ca valoarea si numarul tranzactiilor efectuate prin ghiseul.ro in primele patru luni insumeaza aproape o treime din toate platile realizate de la lansarea platformei nationale pana in prezent. In primele patru luni din 2016 s-au facut circa 76.000 de plati cu cardul, in valoare totala de peste 21 milioane lei”, se arata in comunicatul citat. 

Prin comparatie, in perioada 2011 - 2016, pe ghiseul.ro au fost realizate peste 250.000 de plati in suma de peste 70 de milioane de lei. Insa, pe langa faptul ca tot mai multe primarii s-au inrolat in sistem, la cresterea cifrelor a contribuit si faptul ca, in luna martie a acestui an, s-a introdus eliberarea datelor de acces online. Acest aspect a condus la depasirea pragului de 100.000 de utilizatori activi in luna martie 2016. 

De asemenea, sistemul permite plata amenzilor de circulatie fara niciun drum la administratiile locale, datorita optiunii de incarcare a copiei procesului verbal direct in sistem si transmiterii automate catre primaria beneficiara, precum si plata online a taxelor si impozitelor locale pentru persoanele juridice (proiect pilot derulat pentru sectorul 3 din Bucuresti).

Lansat in 2011, ghiseul.ro este un proiect derulat in parteneriat de Agentia pentru Agenda Digitala a Romaniei (AADR) si Asociatia de Plati Electronice din Romania (APERO), care permite plata online cu cardul a taxelor si impozitelor locale.

Peste 115.000 de contribuabili au cont pe www.ghiseul.ro

”Obiectivele noastre comune sunt ca in urmatorii doi ani sistemul sa depaseasca 500.000 de utilizatori unici si sa acopere o gama cat mai larga de servicii din interactiunea cetateanului cu institutiile publice, atat la nivel central, cat si local. In acest moment, ghiseul.ro este singurul sistem national dedicat persoanelor fizice, 100% online atat din perspectiva autentificarii cat si a realizarii platilor, care asigura interoperabilitatea bazelor de date ale institutiilor publice locale. Ghiseul.ro este sistemul cu cei mai multi utilizatori unici persoane fizice si acopera cea mai mare parte din populatia bancarizata din Romania", a declarat Delia Popescu, presedinte al Agentiei pentru Agenda Digitala a Romaniei.

Peste 115.000 de contribuabili si-au activat contul pe www.ghiseul.ro in perioada 2011-2016. Principalul avantaj al platii impozitelor si taxelor locale online cu orice card pe hhiseul.ro este posibilitatea de a plati oricand si de oriunde, fara comision. Mai mult, contribuabilii inrolati pe www.ghiseul.ro au posibilitatea de a plati taxele si impozitele locale pentru alte proprietati detinute pe teritoriul Romaniei.

MFP vrea din nou criterii la darea in plata

Ministrul Finantelor Publice revine asupra modului de impozitare a transferului de proprietate in cazul darii in plata, si propune scutirea de impozit, insa doar pentru cazuri sociale. AURSF contesta aceasta solutie, pe motiv ca plafonul inclus in lege reprezinta un filtru suficient atat pentru darea in plata cat si pentru scutirea de impozit. 

Anca Dragu promite o Ordonanta de Urgenta in luna iulie, prin care sa fie modificata Legea privind darea in plata. Insa actul normativ ii va viza doar pe cei care detina o singura locuinta, cea in care si locuiesc.

”Am avut discutii cu Asociatia Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF), o discutie foarte buna, discutie care practic m-a facut sa inteleg anumit aspecte ale legii si, intr-adevar, consideram ca, desi nu este vina Ministerului de Finante ca legea nu prevede scutire pentru acest tip de tranzactii, este necesara protejarea persoanelor si a tranzactiilor pe un fond social. Practic este vorba sa ne concentram sa sprijinim persoanele care au o singura casa si care apeleaza la darea in plata. Asteptam niste informatii de la AURSF si dorim sa continuam analiza si sa venim cu o propunere in acest sens pentru protejarea cazurilor sociale", a mentionat Anca Dragu.

AURSF: Am acceptat plafonul, tocmai pentru a exclude speculatorii imobiliari

Ministrul Finantelor si-a argumentat propunerea prin faptul ca nu vrea sa ii scuteasca de impozit si pe cei care au facut speculatii imobiliare. ”Principiul nostru este de a ajuta cazurile sociale si in acest moment lucram alaturi de AURSF la creionarea acestor criterii astfel incat de data aceasta sa avem un act legislativ complet”, a mentionat ministrul Finantelor. 

In urma acestor declaratii, AURSF a transmis un comunicat de presa prin care sustine ca nu este de acord cu niciun criteriu de departajare, si ca ar trebui scutiti de plata impozitului toti potentialii beneficiari ai Legii privind darea in plata, avand in vedere ca plafonul inclus in lege, de 250.000 de euro, a fost acceptata de initiatori si de sustinatorii legii tocmai pentru a fi siguri ca sunt exclusi de la aplicare speculatorii imobiliari. 

”Din acest motiv, consideram ca nu sunt necesare niciun fel de criterii suplimentare impuse beneficiarilor legii care vor fi exceptati de la impozitare”, mentioneaza AURSF.  

Asociatia nu discuta cu MFP exceptarea diferentiata de la plata impozitului

In plus, in comunicat se sustine ca ”este surprinzatoare afirmatia d-nei ministru Dragu ca MFP ar lucra impreuna cu AURSF la creionarea unor criterii prin care sa se excepteze de la aplicarea impozitului doar unii beneficiari ai legii. Mentionam ca AURSF a solicitat exceptarea tuturor beneficiarilor de la aplicarea impozitului si nu este implicata in niciun fel de discutii cu MFP care sa vizeze exceptarea de la impozitare doar a unora dintre potentialii beneficiari”.

Mai mult, AURSF considera surprinzatoarea si declaratia Ministrului Finantelor potrivit careia nici reprezentantii institutiei nu inteleg ”de ce a vrut legiuitorul ca acesti oameni care fac uz de legea darii in plata sa plateasca si impozitul pe tranzactii”. 

”Pe tot parcursul parlamentar al legii, reprezentantii Ministerului Finantelor Publice au participat extrem de activ la dezbateri. Insa in nicio ocazie nu au atras atentia asupra faptului ca exista in Codul Fiscal prevederi care ar putea reprezenta bariere importante pentru potentialii beneficiari ai legii. (...) Este surprinzatoare, in context, declaratia d-nei ministru Dragu care mentioneaza ca reprezentantii MFP s-ar fi intrebat surprinsi de ce a vrut legiuitorul ca beneficiarii legii sa plateasca impozitul pe tranzactii. Nici initiatorii, nici sustinatorii legii si nici legiuitorul nu au dorit nicio secunda ca beneficiarii sa plateasca acest impozit. Acest lucru transpare cu claritate din tot textul actului normativ. Dar nu ne-am imaginat niciun moment ca multiplele modificari ale Codului Fiscal ar putea fi interpretate de reprezentantii Ministerului Finantelor Publice in asa fel incat sa ii oblige pe beneficiarii legii la plata unor impozite aberante, care sa ii impiedice pe multi sa beneficieze de prevederile legii”, se arata in comunicatul AURSF.

300 de brokeri falsi depistati de ASF

Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a depistat, impreuna cu alte institutii ale statului, peste 300 de brokeri falsi, care nu erau autorizati sa intermedieze activitati financiare. Vicepresedintele ASF, Mircea Ursache, a anuntat ca acestia sunt audiati si urmeaza sa suporte consecintele legale.
"De doi ani tot primeam semnalari din partea mai multor persoane fizice legat de faptul ca au fost contactati de brokeri care le ofereau in special in piata Forex tranzactii pe operatiuni binare si la care partea suspecta era ca banii nu erau pusi in contul brokerului, nu exista o contraparte centrala care sa gestioneze transferul. In finalul operatiunii, banii erau pierduti”, a explicat Ursache.

Potrivit acestuia, din investigatiile ASF a reiesit ca toti acesti brokeri erau angajatii unor SRL-uri si unor call-center-uri, iar angajatorii lor utilizau platforme inmatriculate in alte state.

Urscahe a mentionat ca este vorba de firme neautorizate si care folosesc speculatii care sunt vecine cu pariurile, nu de firme care activeaza in Romania in baza pasaportului de investitii. 

El a atras atentia ca aceste investitii nu sunt protejate de Fondul de Compensare a Investitiilor, iar cei care plaseaza bani in aceste instrumente isi asuma pierderea. 

Inselaciuni de peste doua milioane de euro  

In acest caz, Politia a efectuat peste 50 de perchezitii in Bucuresti si in 12 judete, la persoane suspectate ca ar fi cauzat un prejudiciu de peste doua milioane de euro, prin inselaciune si desfasurarea fara autorizatie de operatiuni pe piata de capital.

Potrivit Politiei, suspectii se prezentau drept brokeri si reprezentanti ai unor societati de servicii de investitii financiare care administreaza platforme de investitii online, reusind sa determine mai multe persoane sa depuna sau sa transfere bani in conturile lor bancare, sub titlul de investitii in operatiuni pe piata de capital.

Clientii ar fi fost ademeniti cu iluzia unor castiguri rapide, insa, in realitate, banii nu ar fi fost investiti, ci introdusi in circuite bancare prin Bulgaria, Cipru si Israel, iar o parte din bani ar fi fost redistribuiti catre persoanele implicate in activitatea infractionala. 

In acest context, ASF avertizeaza investitorii sa verifice pe site-ul institutiei daca societatea care ii contacteaza este autorizata sa actuveze pe piata de capital. In plus, Autoritatea publica avertizari atunci cand descopera astfel de cazuri.

Royal Pip Securities SRL nu este autorizata de ASF 

Cea mai recenta avertizare a fost publicata de ASF la jumatatea acestei luni, prin care atentiona investitorii ca societatea Royal Pip Securities SRL NU este autorizata de ASF sa desfasoare servicii si activitati de investitii financiare prevazute de Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, si nu este înscrisa in Registrul ASF.   

In aceste conditii, investitorii sunt avertizati ca, in raport cu aceasta firma, nu beneficiaza de nicio masura de protectie. "Totodata, atentionam publicul ca aceasta societate nu detine calitatea de participant la niciun Fond de compensare a investitorilor la nivelul Uniunii Europene", se mai arata in avertizarea ASF. 

Global Investment nu este autorizata se functioneze pe nicio piata din UE

La inceputul acestui an, ASF a emis o averizare similara cu privire la Societatea Global Investment . Nici aceasta nu este autorizata de Autoritate sa desfasoare servicii si activitati de investitii financiare prevazute de legislatia in vigoare. 

"Aceasta societate se recomanda ca fiind partener licentiat UE al societatii Leverate Financial Services Ltd in tranzactionarea on-line a instrumentelor financiare (Forex/CFD si actiuni pe piete internationale) aspect total neadevarat. Nu exista nicio asociere intre societatea Global Investment si Leverate Financial Services Ltd, societate autorizata de autoritatea competenta din Cipru si notificata ASF sa desfasoare, in baza liberei circulatii a serviciilor, activitati pe teritoriul Romaniei", mentiona ASF la vremea respectiva. 

Mai mult, alerta din ianuarie 2016 reprezinta o revenire la alerta publicata de ASF in luna noiembrie 2015 cu privire la societatea Global Investment.

Nici Global Markets Ltd nu mai are dreptul sa presteze servicii de investitii financiare

In toamna anului trecut, ASF a avertizat investitorii si cu privire la faptul ca Societatea Global Markets Ltd nu mai este autorizata sa presteze servicii si activitati de investitii financiare. Acestei societati i-a fost retrasa autorizatia de functionare "urmare a incalcarilor repetate a prevederilor legislative in vigoare", sublinia ASF la acea vreme. 

In acelasi scop, de a preveni investitorii cu privire la societatile de investitii imobiliare care le pot crea probleme, in decembrie 2015 ASF apostat pe site-ul propriu o informare de la Autoritatea de supraveghere din Cipru (CySEC) potrivit careiea, in urma unor investigatii, a decis sanctionarea unor firme de investitii cipriote ce desfasoara activitati si pe teritoriul Romaniei. "Anunturile au fost publicate pe pagina de internet a CySEC si fac referire la urmatoarele firme de investitii: Reliantco Investments Ltd, Pegase Capital Ltd, Depaho Ltd, WGM Services Ltd si IronFX Global Ltd", mentioneaza informarea respectiva.

Umor ARB-GfK 2016: A crescut increderea romanilor in banci

Increderea romanilor in banci a crescut din 2011 pana in prezent, reiese dintr-un studiu comandat de Asociatia Romana a Bancilor (ARB) societatii GfK. Potrivit sondajului, in prezent, 40% dintre participanti au o incredere ridicata in banci, procentul fiind in crestere de la 33% in 2011. In acelasi timp, 36% au o incredere scazuta in sistemul bancar, comparativ cu 42% - in 2011.
Rezultatul studiului este mai mult decat surprinzator, in conditiile in care reprezentantii autoritatilor se plang de faptul ca instantele de judecata sunt sufocate de procese, multe dintre acestea initiate de clientii bancilor. In urma cu putin timp, un oficial din  Banca Nationala a Romaniei declara ca sunt peste 10.000 de litigii cu bancile si IFN-urile pe rolul instantelor. Si acestia sunt doar cei care au resurse financiare, timp si nervi sa se judece cu banca, intr-un proces care poate dura ani de zile. 

De asemenea, procentul de incredere este surprinzator prin prisma nemultumirilor generate in randul a zeci de mii de clienti de reticenta bancilor in a veni cu solutii concrete de impartirea poverii financiare, in special in cazul debitorilor in franci elvetieni, puternic loviti de aprecierea francului in raport cu euro din ultimul an si jumatate. 

Presedintele ARB: Increderea in banci a coborat foarte jos

De altfel, nu cu mult timp in urma, chiar presedintele ARB, Sergiu Oprescu, a vorbit despre necesitatea bancilor de a recastiga increderea clientilor, avand in vedere ca aceasta este in scadere accelerata. 

"S-a vorbit foarte mult despre incredere. In contextul actual, daca in 2009 unul din cinci romani avea incredere in sistemul bancar, la nivelul anului 2014 un roman din 12 mai avea o parere buna despre banci. In 2015, probabil ca increderea a coborat si mai jos. Se pune problema cum ar trebui sa raspunda sistemul bancar la aceasta eroziune a sistemului bancar", declara recent Sergiu Oprescu in contextul dezbaterilor pe marginea Legii privind darea in plata.

Si Banca Austriei confirma ca increderea romanilor in banci s-a redus dramatic

Si mai interesant este faptul ca rezultatele sondajului GfK Romania, realizat in perioada 25 aprilie - 3 mai 2016, pe un esantion de 1.022 de persoane, contrazic flagrant un studiu publicat la inceputul acestui an de Banca Nationala a Austriei, cu privire la gradul de incredere si asteptarile clientilor persoane fizice in raport cu bancile, dar si cu alte institutii. 

In cazul romanilor, din studiul  institutiei austriece reiese ca increderea in banci s-a redus dramatic din 2009 pana in prezent. 

In 2009, circa unul din cinci romani avea incredere in sistemul bancar, acum doar un roman din 12 are o parere buna despre banci. 

Comparativ cu tarile din regiune, stam mai prost la capitolul incredere in banci decat cehii, croatii sau polonezii, care au o parere mai buna despre propriul sistem bancar. In schimb, bulgarii, romanii si ungurii sunt la acelasi nivel de incredere in banci. 

Reamintim faptul ca potrivit guvernatorului Bancii Nationale a Austriei, aflat recent intr-o vizita in Romania, capitalul austriac are cea mai mare pondere in sistemul bancar romanesc, de peste 20%.