Wednesday, June 1, 2022

Atenție la finanțe când crește inflația! 3 tehnici utile ca să nu ajungi în impas

 


Fenomenul despre care am tot auzit vorbindu-se este creșterea foarte mare a inflației. Din cauza ritmului alert cu care crește, este momentul ca fiecare dintre noi să acordăm mai multă atenție modului în care ne gestionăm banii. Atunci când apar schimbări în contextul economic, pentru a ne asigura că nu ajungem în impas, este important să ne adaptăm și calibrăm modul în care facem lucrurile. Vom explica în acest articol ce este inflația, cum ne poate influența și cum ne putem adapta la aceste schimbări.

Ce este inflația?

Fiecare dintre noi am observat că în ultimele luni „totul se scumpește”. Această frază definește inflația, care înseamnă creșterea generalizată a prețurilor, indiferent dacă vorbim despre bunuri sau servicii. Creșterea prețurilor reduce puterea de cumpărare. Adică, anul trecut pe vremea aceasta, cu 100 lei puteai să cumperi mai multe produse decât poți astăzi.

Cum te poate afecta inflația?

Chiar dacă imediat ce crește rata inflației nu simțim vreo schimbare, în decurs de câteva luni inflația își face simțită prezența, mai ales dacă venitul tău rămâne neschimbat. Creșterea prețurilor te va forța să-ți schimbi modul în care gestionezi banii, altfel există riscul să rămâi fără bani la final de lună din cauza prețurilor mai ridicate față de cum le știai. De asemenea, pot apărea modificări și la nivelul creditelor care au dobânda calculată în funcție de ROBOR. Creșterea inflației determină și o creștere a ROBOR-ului, ceea ce înseamnă că și ratele pot crește la acest tip de credite. Drept consecință, resimțim o mare presiune financiară.

Cuvântul cheie: prudență!

Atunci când se schimbă contextul economic, până reușim să ne dăm seama în ce mod ne afectează și cât de tare, primul lucru pe care este important să-l facem este să fim prudenți cu modul în care ne cheltuim banii. Ca să-ți faci o imagine mai clară asupra modului în care cheltuielile tale cresc din cauza inflației, încearcă să faci acest exercițiu: înainte de a merge la cumpărături, fă-ți o listă în care treci produsele de care ai nevoie, precum și prețurile lor (așa cum ți le amintești sau folosește-te de un bon mai vechi). Fă un calcul la final, ca să vezi cât ar costa coșul tău de cumpărături. Când ajungi în magazin, observă diferența de preț între ceea ce ți-ai trecut pe listă și realitatea de la raft. În acest mod, vei putea aproxima care este bugetul pe care va trebui să-l aloci de acum încolo pentru cumpărăturile uzuale. 

Creează-ți un fond de urgență

Fondul de urgență te poate salva atunci când a apărut o situație neprevăzută (precum pierderea locului de muncă sau o intervenție medicală) și ai nevoie urgentă de bani. Ideal este ca fondul de urgență să conțină echivalentul a 3 salarii. Astfel, câștigi un răgaz și ai posibilitatea de a te redresa financiar pentru a nu ajunge în impas. 

Ca să-ți fie mai ușor să economisești, ține minte că este important să pui banii deoparte imediat ce ai primit salariul, nu ceea ce rămâne la final de lună (pentru că există riscul să fii tentat/ă să-i cheltuiești și să nu mai ai ce pune deoparte).

Anticipează cheltuielile

Întotdeauna pot apărea cheltuieli neprevăzute, însă este bine să încerci să anticipezi cheltuielile uzuale bazându-te pe ceea ce cunoști deja. Analizează cât și pe ce cheltuiești banii într-o lună - rate, facturi, cumpărături, benzină etc. - ținând cont și de majorarea prețurilor. În acest fel, vei putea să înțelegi cum poți balansa cheltuielile și să-ți gestionezi mai bine finanțele.

Amanarea ratelor 2.0 vine cu riscuri suplimentare

 


Decizia de a permite debitorilor o noua amanare a ratelor, masura similara cu cea aplicata in pandemie, vine pe fondul unor dobanzi in crestere si poate amplifica efortul de rambursare.
Decizia a fost luata in cadrul coalitiei de guvernare si ar urma sa fie implementata de Executiv din 1 iulie, dupa discutiile cu mediul bancar luat cumva prin surprindere de intentia autoritatilor.
Si in perioada pandemiei, intre 2020 si 2021 a existat un moratoriu de amanare la plata a ratelor bancare cu pana la 9 luni, de care puteau beneficia cei care suferisera diminuari cu minim 25% a veniturilor si nu inregistrau restante la plata ratelor. 
Mecanismul stabilit atunci presupunea ca dobanda corespunzătoare sumelor scadente a caror plata era amanata se capitaliza la soldul creditului existent la finele perioadei de suspendare. 
Cu exceptia creditelor ipotecare insa, unde dobanda aferentă perioadei de suspendare era considerata o creanta distincta, care urma sa fie rambursata cu dobanda 0%, esalonat, in 60 de rate lunare egale iar statul garanta rambursarea dobanzii (se evita in acest caz perceperea de dobanda la dobanda cum se intampla in cazul celorlalte imprumuturi). 
Cum se justifica un nou plan de amanare a ratelor
Daca prima masura de amanare a ratelor bancare venea in contextul pandemiei si dorea sa contrabalanseze pierderea unor joburi sau intrarea angajatilor in concediu fara plata, de aceasta data se ia in calcul impactul cresterii dobanzilor asupra celor cu grade mari de indatorare. 
De pilda, indicele IRCC a cunoscut un minim de 1,08% calculat la nivelul trimestrului doi din 2021 (si aplicat 6 luni mai tarziu pentru o parte dintre cei care au luat credite cu dobanzi variabile), a ajuns la 1,86% in prezent (calculat pentru T4 din 2021), va urca la 2,65% din iulie (aferent T1 din 2022) si se va plasa probabil peste 3,5% din octombrie, date fiind valorile zilnice in intervalul aprilie-mai de pana acum (majoritatea acestor valori sunt peste 3,5%).
Cei care s-au indatorat la un IRCC de 1,08% si plateau o marja de 2% se vad in situatia unei dublari a dobanzilor daca IRCC trece de 4%, iar acest fapt ar putea presupune dificultati la plata ratelor, daca s-a mers pe gradul maxim de indatorare permis de banci si nu au aparut, intre timp, suplimentari de venituri. 
Care sunt riscurile de aceasta data
Primul program de amanare a platii ratelor venea in conditiile in care dobanzile erau in continua scadere, inclusiv ca efect al pandemiei, astfel incat a fost posibil si acel IRCC de 1,08% de care aminteam mai sus. 
In prezent insa, dobanzile sunt in urcare sustinuta si nu au cunoscut inca varful. Cata vreme nu stim cand si cum se va termina conflictul din Ucraina, care are drept efect majorarea preturilor la produsele agricole si energie, faptul ca soldul creditului poate fi majorat cu dobanzile acumulate in perioada de suspendare sau ca efortul de rambursare se poate majora dupa perioada de suspendare a ratelor (chiar daca nu se plateste dobanda la dobanda ci se reesaloneaza dobanzile precum anterior la creditele ipotecare) reprezinta riscuri care nu trebuie neglijate. 
Cei care se grabesc sa isi suspende ratele fara a avea neaparata nevoie de asta, doar pentru a retrai o perioada scurta viata fara datorii, se pot confrunta apoi cu un efort de rambursare considerabil mai mare daca dobanzile isi continua cresterea, iar salariile nu tin pasul cu inflatia. 
Asta deoarece noile dobanzi se vor aplica astfel la soldul  majorat in urma amanarii ratelor, iar valoarea lor va fi mai mare. 
Autoritatile par sa ia in calcul ca in Ucraina conflictul se va termina relativ repede, iar la finalul perioadei de suspendare de pana la 9 luni inflatia si dobanzile vor reveni cu picioarele pe pamant. Dar daca nu va fi asa? 

De la crypto-manie la crypto-depresie

 


Cei care au cumparat criptoactive in urma cu 6 luni contempla deja injumatatirea portofoliului. Inflatia, cresterea dobanzilor si aversiunea fata de risc a pietelor au pus umarul la o corectie semnificativa. 
Daca asezam baza de raportare in noiembrie 2021 si tragem linie la sfarsitul lui mai 2022, scaderile din piata crypto sunt uriase.  
Cat mai valoreaza cryptoactivele
Bitcoinul, de la 66.000 dolari pe 10 noiembrie a ajuns azi (20 mai) putin peste 30.000 dupa ce scazuse saptamana trecuta si sub 29.000 dolari. 
Ethereum, de la 4.800 dolari pe 9 noiembrie, este acum sub 2000 dolari. Ripple de la 1,26 dolari pe 9 noiembrie a plonjat la 0,41 dolari. 
Dodge Coin, o moneda aparuta in gluma, ca o ironie la adresa pietei crypto, ce atinsese 0,42 dolari la inceputul anului trecut, se tranzactioneaza acum la 0,08 dolari. 
In fine, Elrond, marea speranta romaneasca pe piata crypto, dupa ce depasise 420 dolari in noiembrie 2021 a ajuns acum in jur de 92 dolari. 
Corectiile sunt cu atat mai mari cu cat perceptia asupra unuia sau altuia dintre criptoactive a fost mai speculativa sau nu - din acest motiv avem scaderi usor peste 50%, dar si de aproape 80%, precum la Elrond.
De la oportunitate la pariu riscant
Pierderile consemnate de piata crypto in ultimele luni pot fi puse in legatura cu schimbarea perceptiei investitorilor: de la mare oportunitate, la pariu foarte riscant. 
De ce s-a intamplat asta in conditiile cresterii inflatiei, cata vreme bitcoinul de pilda isi facuse aparitia ca o promisiune de protectie impotriva inflatiei (pot fi minate un numar fix de unitati), prin 2010?
In primul rand, argumentul de activ care protejeaza impotriva inflatiei a fost pierdut dupa 2012, cand investitorii au realizat ca inflatia nu apare in pietele dezvoltate doar ca urmare a tiparirii de bani de catre bancile centrale. 
Bitcoinul explodeaza insa dupa 2019, cand cotatiile urca de la 3.000 dolari la peste 60.000 la finalul anului trecut si pe fondul scaderii accelerate a dobanzilor. 
Piata crypto crestea de la o vreme doar pentru ca era cool, tehnologia blockchain era ceva revolutionar si in numele sau au fost inghitite si alte vehicule,  precum NFT-urile (un soi de jpeg-uri criptate, vandute amatorilor pe sute de mii si chiar milioane de dolari, sub pretextul unicitatii).
Unii ajunsesera sa creada chiar ca bitcoinul reprezinta noul aur, aur digital de aceasta data, iar capitalizarea sa urma sa o depaseasca destul de curand pe cea a aurului.
De fapt, lucrurile sunt mai simple, iar ascensiunea crypto trebuie pusa in legatura cu banii foarte ieftini existenti la un moment dat in piata. 
Cand dobanzile zero fac parte din peisaj, preturile celorlalte active se umfla necontrolat. Iar cele mai mari excese se fac in zonele unde nu exista puncte de reper consolidate. 
Un apartament poate fi evaluat prin prisma randamentului chiriilor, o actiune dupa PER, dar un cryptoactiv? In lipsa de altceva, a fost comparat cu aurul, dar se pare ca nu e suficient, atunci cand dobanzile isi reiau cresterea. 
Scumpirea banilor este capatul liniei pentru activele care au crescut speculativ, iar piata crypto nu putea face nici ea exceptie. 

Ce înseamnă indicele ROBOR și cum ne afectează în perioada curentă?

 


ROBOR sau Romanian Interbank Offer Rate este o rată a dobânzii la care băncile sunt dispuse să acorde credite altor bănci, altfel spus, este costul interbancar al banilor. Indicele a început să fie utilizat începând cu anul 2010.

Chiar dacă din Mai 2019 nu se mai acordă credite pe baza ROBOR, acesta rămâne înca un indice ce se folosește încă la calcularea ratelor pentru creditele existente, mai ales pentru că există foarte multe credite de Prima Casa, acest tip de credit având dobânzile calculate pe baza ROBOR-ului. 

Indicele ROBOR este calculat zilnic în mod independent de către Thomson Reuters, entitatea împuternicită de către BNR. Există situații în care BNR poate solicita suspendarea calculul ROBOR-ului, acest lucru se întâmplă doar dacă indicele depășește cu mai mult de 25% nivelul ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) acordată de băncilor de către banca centrală.

Tipuri de ROBOR

•    zi – ROBOR T/N, O/N
•    O săptămână – ROBOR 1W
•    O lună – ROBOR 1M
•    Trei luni – ROBOR 3M
•    Șase luni – ROBOR 6M
•    Nouă luni – ROBOR 9M
•    Un an – ROBOR 12M

Cele mai utilizate scadențe folosite sunt cele de 3M si 6M.

Ce factori influențează ROBOR-ul?

În luna aprilie a acestui an, indicele ROBOR a atins noi maxime istorice ajungând până la aproape de 5%, acest lucru s-a simțit imediat în ratele persoanelor care au credite luate cu dobândă calculată pe baza ROBOR-ului.

Inflația

Este cunoscut faptul că economia românească se bazează foarte mult pe consum, iar creșterile salariale duc la creșterea apetitului de consum și asta se reflectă automat în creșterea prețurilor și a ratei inflației. Observăm un trend ascendent al ratei inflației și implicit și a ratei dobânzii de politică monetară.

Politica monetară și politica fiscală

Politica monetară are ca obiectiv principal păstrarea unui echilibru al prețurilor, creșterea durabilă a economiei, stabilitatea ratelor dobânzilor și stabilitatea sistemului financiar. 

Orice dezechilibru poate genera o reacție în lanț și poate influența în mod direct puterea de cumpărare și stabilitatea financiară individuală.

Lichiditățiile din piață

Protejarea cursului valutar, panica generată de situația actuală și tendința oamenilor de a păstra banii în casă și nu în bancă, dar și perioadele asociate cu plata taxelor și impozitelor, duc la creșterea valorii banilor care se află în piață, motiv pentru care dobânzile cresc, inclusiv indicele ROBOR.

Cum ne influențează evoluția ROBOR?

Creșterea indicelui ROBOR duce automat la creșterea ratelor lunare și a gradului de îndatorare, împreună cu infalția, aceastea duc la scăderea puterii de cumpărare și deci la o presiune financiară mai mare asupra populației.

Cei mai afectați de aceste creșteri sunt persoanele cu venituri medii și mici, impactul reprezentând uneori chiar și un procent important din veniturile lunare.

Angajatii vor cadouri si vouchere de vacanta si nu sunt incantati de cursurile profesionale

 


Valoarea medie a beneficiilor extrasalariale a crescut cu aproape 50% in ultimii cinci ani, iar estimarea pentru acest an este ca acestea sa ajunga la peste 800 lei/luna pentru fiecare angajat, conform unui studiu Benefit. 
Anul trecut, exceptand tichetele de masa, care raman beneficiul preferat de angajatii din Romania, topul celor mai dorite beneficii flexibile a inclus cadourile-beneficii in natura (31% din total), turismul intern-vouchere de vacanta (27%) si cadourile oferite pentru ocazii speciale (17%). 
La polul opus, cel mai mic procent a fost inregistrat de cursurile profesionale (0,2%) si activitatile sportive (1,5%), se arata in studiul anual Benefit (Benefit Systems este companie a Grupului Edenred), ce reprezinta o radiografie a industriei de beneficii extrasalariale din Romania. 
O particularitate in ceea ce priveste evolutia preferintelor de anul trecut este reprezentata de dublarea consumului de activitati culturale, ceea ce arata faptul ca angajatii revin la activitati care includ festivaluri, teatru sau cinema. 
De asemenea, in 2021 cresterea apetitului pentru turismul intern, materializata printr-o crestere a accesarii voucherelor de vacanta, este explicabila in contextul relaxarii restrictiilor care i-au impiedicat pe angajati sa calatoreasca anterior. 
Numarul mare de demisii a urcat stacheta beneficiilor extrasalariale
Anul trecut, bugetul mediu de beneficii extrasalariale alocat de companii a fost de 627 lei per angajat pe luna, in crestere cu aproape 50% in ultimii 5 ani si cu aproape 25% fata de 2019, inainte de pandemia de Covid-19. 
Pentru anul in curs, Benefit Systems estimeaza o crestere pana la valoarea de 820 lei, ceea ce inseamna cea mai mare majorare procentuala din ultimii sase ani. 
„Daca ne uitam retrospectiv, in anii in care beneficiile extrasalariale insemnau, in principal, tichete de masa si tichete cadou, in prezent, observam ca paleta s-a diversificat, in pas cu nevoile si provocarile cu care se confrunta angajatii in aceasta perioada. Pe de alta parte, angajatorii au de gestionat valurile de demisii care au culminat anul trecut cu un total de 450.000 la nivel national. Beneficiile extrasalariale flexibile pot asigura un sprijin major pentru retentia, loializarea si atragerea angajatilor, prin diversitatea de optiuni capabile sa satisfaca nevoi variate”, spune Codrut Nicolau, Director General Edenred Romania si Benefit Systems.
In ce domenii stimulentele extrasalariale au cele mai mari ponderi
Companiile din domeniul Servicii se claseaza pe primul loc la capitolul beneficiilor flexibile oferite angajatilor, cu un procent de 34% si cu un buget lunar mediu de circa 676 lei/angajat. 
Acestea sunt urmate de companiile din IT & Software (25%), care au alocat, in medie, tot un buget lunar de 676 lei/angajat. 
Pe locul trei se afla companiile din Retail (14%), cu un buget lunar mediu de 495 lei/angajat. 
Pe ultimele locuri se claseaza companiile din zona de Servicii financiare (13%), cu o medie lunara de 622 lei/angajat, companiile din industria de Productie (10%), cu o medie de 582 lei/angajat si Call-center & BPO (4%) cu un buget mediu lunar de 695 lei/angajat. 
Preferintele sunt in functie de generatie
Angajatii din piata muncii din Romania sunt impartiti in patru generatii: baby boomers (61-76 ani), cu o pondere de 1,8%, generatia X (41-60 ani)-18,3%, generatia Y (26-40 ani)-67,1% si generatia Z (sub 26 ani)-12,8%. 
Daca pentru Gen Y si Gen Z cadourile (beneficii in natura) reprezinta cel mai dorit beneficiu flexibil, generatiile mai mature, Gen X si Baby Boomers prefera turismul intern. De asemenea, sumele cheltuite pe beneficii tip pensii private descresc de la Baby Boomers la Gen Z. 
In timp ce pentru generatia Baby Boomers pensiile private sunt in top trei beneficii preferate (dupa turism si cadouri), Generatia Z nu este deloc interesata de acest tip de beneficii. 

Dobanzile depozitelor la termen incep sa concureze randamentele obligatiunilor corporative

 


Sa primesti dobanda de 8-9% parea un vis frumos in urma cu un an, accesibil doar detinatorilor de obligatiuni corporative listate, dar iata ca depozitele la termen au inceput sa se apropie tot mai mult de aceasta borna. 
Nuclearelectrica si-a informat in aceasta luna actionarii ca a constituit un depozit de 60 milioane lei la Banca Romaneasca pe termen de 6 luni pentru care va primi o dobanda anuala de 7,45%. 
Iata ca bancile pot supralicita cand vine vorba de sume mari si exemplul ar putea fi urmat, pastrand proportiile, chiar si pentru persoanele fizice care negociaza personal dobanzi peste oferta standard.
Tot mai multe banci ofera peste 4% la depozitele pe un an
Chiar si fara negocieri, avem banci care incep sa ridice stacheta pentru toti clientii, la scadenta de 12 luni, mai multe banci oferind  dobanzi de 4% sau mai mari in acest moment: TBI Bank-6% la depozitul Online, ProCredit Bank – 5,5%, Credit Agricole, Intesa Sanpaolo-4,25%-de mentionat aici si dobanda de 4,75% oferita de Intesa Sanpaolo la depozitele pe 9 luni de minim 25.000 lei, GarantiBank- 4% si TechVentures-4%. 
Dintre bancile foarte mari, Banca Transilvania a urcat dobanda la 4%, depasind in acest mod oferta CEC Bank (3,8%) ce se plasa in mod traditional in fruntea bancilor mari care isi rasplatesc mai bine deponentii (pentru depozitele online oferta CEC Bank este de asemenea de 4% la 12 luni, cu un bonus de 0,2 pp fata de oferta la ghiseu).
Iar pentru depozitele pe 36 luni randamentele pot urca chiar la 7% (TBI Bank la depozitul online), destul de aproape de  cazul ofertei obtinute de Nuclearelectrica din exemplul de mai sus. 
De precizat ca in acest moment, titlurile de stat disponibile la cumparare pana la finalul lunii prin Trezorerii si Posta (programul Tezaur) poarta dobanzi de 5,5% la un an si 6,15% la 3 ani, randament net. 
Ce randamente ofera obligatiunile corporative
In urma cu unul sau doi ani in urma, cine cumpara obligatiuni corporative in ofertele publice premergatoare listarii acestora la bursa avea acces la dobanzi la care deponentii la termen nici nu visau. 
Cand cele mai avantajoase oferte ale bancilor abia depaseau 3% la un an, investitorii in obligatiuni aveau acces la randamente de minim 8%. 
Obligatiunile Bittnet Systems (dobanda 9%, emisiune din decembrie 2018 cu maturitate la 5 ani), iHunt Technology (dobanda 8,75%, emisiune din decembrie 2020 cu maturitate la 7 ani), Golden Foods (9%, emisiune din iulie 2019 la 3 ani), Aforti Holding (10%, emisiune din septembrie 2020 pe 5 ani), Stanley Bet (10%, din august 2021 pe 3 ani), Elefant Online (9%, noimebrie 2021, 5 ani), Norofert (8,5%, ianuarie 2020, pe 5 ani), Agroland Agribusiness (9%, august 2021, pe 5 ani), ofereau randamente care pareau de neegalat la acel moment. 
Iata ca avem acum dobanzi bancare de 7% pe 3 ani care nu sunt la fel de departe ca in urma cu un an de randamentele de 8-10% oferite de obligatiunile cu scadenta insa mai lunga, uzual 5 ani. 
Si, sa nu uitam un detaliu tot mai important in aceste vremuri incerte. Depozitele beneficaza de plafonul de garantare in limita a 100.000 euro (echivalent), in vreme ce emisiunile listate in acest moment la BVB nu au garant, cu alte cuvinte nu pot garanta decat cu soliditatea afacerii rambursarea principalului si plata dobanzilor. 
Iar in conditiile in care ecartul dintre randamentele depozitelor si cele ale obligatiunilor are tendinta de scadere, cei care vor sa listeze acum noi emisiuni de obligatiuni ar trebui sa isi ajusteze semnificativ dobanzile in sus. 

Cat de mult sunt afectati debitorii de cresterea dobanzilor?

 


Puseul inflationist din ultima vreme a generat cresterea dobanzilor pe piata interbancara, iar debitorii se confrunta cu presiuni suplimentare la achitarea ratelor, in functie de momentul acordarii creditului.
Din mai 2019 referinta la calculul creditelor cu dobanda variabila a devenit IRCC, noul indice inlocuind ROBOR, pentru creditele noi acordate din acel moment. 
Tendinta de scadere a dobanzilor care s-a manifestat pana anul trecut dusese ROBOR la valori minime, astfel incat in 15 februarie 2021 am avut de pilda valoarea de 1,62% pentru ROBOR la 6 luni.  
Cu doi ani inainte, in 15 februarie 2019, cand cei care luau credite cu dobanda variabila erau legati inca de acest indice, ROBOR la 6 luni era insa 3,35%. 
In acest moment (13 mai 2022), ROBOR la 6 luni este deja 5,65% iar indicele IRCC cu care se calculeaza dobanzile a ramas la 1,86% fiind calculat pentru T4 2021, dar va cunoaste ajustari la randul sau in perioada urmatoare.  
De pilda, valoarea sa zilnica pentru 12 mai fusese 4,74%, ceea ce se va reflecta in media care va exprima IRCC care se va aplica la creditele acordate consumatorilor incepand din octombrie. 
Cum metodologia de calcul a IRCC implica o medie pentru toate scadentele tranzactionate iar cele scurte (1,2 zile, 1 saptamana, o luna) sunt mai numeroase decat cele lungi (3,6,9 luni), valorile indicelui IRCC raman, in peste 99% din cazuri, sub ROBOR la 6 luni.
Sute de lei in plus pe luna datorate cresterii ROBOR
Sa presupunem cazul unui debitor cu un imprumut de 200.000 lei pe 20 de ani luat chiar in 15 februarie 2019, cand ROBOR-ul atingea minimele, cu o marja de 2% peste ROBOR la 6 luni. Pentru simplificare nu am luat in calcul costuri suplimentare cu alte taxe si comisioane iar dobanda platita este de 5,35%, ceea ce presupune o rata lunara de 1.359 lei. 
In 2021, tot pe 15 februarie, doi ani mai tarziu, rata sa se va diminua pentru ca ROBOR la 6 luni este acum 1,62%, deci dobanda creditului a ajuns la 3,62%. Soldul sau a scazut la randul sau la 188.200 lei (am presupus ca nu a avut loc nicio rambursare anticipata), iar noua rata a scazut la 1.190 lei. 
Procedand similar in estimarea noastra, cat ar plati el azi, cand ROBOR la 6 luni este 5,65%? Cu un sold ajuns la 178.800 lei, creditul ar trebui rambursat cu o rata lunara de 1.775 lei. 
Se observa, deci, o crestere spectaculoasa a ratei lunare datorata influentei ROBOR, in ciuda scaderii permanente a soldului creditului. Aproximativ 400 de lei in plus pe luna fata de acum trei ani, respectiv 600 de lei in plus  pe luna fata de acum doi ani, nu sunt chiar la indemana oricui.
Cum s-au descurcat debitorii cu referinta IRCC din mai 2019
Cine ar fi luat un credit in mai 2019, imediat dupa trecerea la referinta IRCC, ar fi beneficiat de o valoare a indicelui corespunzatoare trimestrului 4 din 2018, adica 2,36%. 
De atunci IRCC a avut o usoara crestere in T1 si T2 din 2019 (2,63% si 2,66%), a revenit la 2,36% in T3 2019, in urmatoarele doua trimestre a fost 2,4% si de atunci a scazut timp de inca 5 trimestre pana la minimul de 1,08% inregistrat pentru T2 din 2021. Cresterile incepute de atunci nu sunt inca spectaculoase (1,86% in prezent, aferent T4 din 2021), dar ce e mai rau va sosi lunile urmatoare. 
Demn de remarcat este ca cei cu credite cu dobanzi variabile luate in mai 2019 platesc inca rate mai mici decat in momentul acordarii si abia din iulie vor simti o usoara crestere deoarece IRCC calculat pentru T1 din 2022 va ajunge la 2,65%. 
Cine a luat insa un imprumut de 200.000 lei pe 20 ani, cu 2% marja bancii, chiar in momentul de minim al IRCC (1,08%) platea initial 1.117 lei rata lunara si va ajunge din iulie la 1.250 lei (la un sold de 189.100 lei), ceea ce nu e chiar rau deocamdata, raportat la efortul actual al celor cu credite legate de ROBOR la 6 luni. 

BNR a majorat dobanda. Ce se intampla cu creditele si depozitele in lei?

 


Cresterea mai agresiva a dobanzii de politica monetara operata de BNR pe 10 mai, de la 3% la 3,75%, nu acopera decalajul dintre tara noastra si Cehia, Polonia sau Ungaria unde bancile centrale au sarit deja de 5%. Cu toate acestea, decizia BNR va avea efecte si asupra creditelor, si asupra depozitelor in moneda nationala.
Modificarea dobanzii BNR marcheaza o schimbare a regimului de viteza pentru acest indicator, de vreme ce majorarea din 10 mai a reprezentat cel mai mare pas de ajustare practicat in ultimii 14 ani. 
Cel mai mare pas de majorare a dobanzii din ultimii 14 ani
BNR a revenit la dobanda din 2014, dupa ce in ultimii 8 ani trendul dobanzii de politica monetara a fost in scadere,  in paralel cu reducerea inflatiei. 
Cu toate acestea, bancile centrale din regiune sunt mult inaintea BNR in ceea ce priveste ajustarile din economie, unde rata inflatiei a muscat serios din puterea de cumparare a populatiei. 
Astfel, Ungaria (ultima inflatie raportata a fost 9,5%) are o dobanda de politica monetara de 5,4%, Cehia (inflatie de 14,2%) are dobanda de 5,75% iar Polonia (inflatie de 12,3%) are o dobanda de 5,25%. 
Romania, cu o inflatie de aproape 14% raportata recent (13,8%-comunicat din 11 mai) abia a mutat dobanda de politica monetara la 3,75%. 
Procentul extrem de ridicat al ratei inflatiei arata ca aceasta nu si-a consumat potentialul exploziv de crestere dupa plafonarea preturilor la energie pentru populatie, asa cum s-a sugerat anterior. Dimpotriva, se pare ca mai avem mult de tras, estimarile BNR fiind ca abia din a doua parte a lui 2023 sa ajungem la inflatie de o singura cifra (iar BNR a dat dovada de un optimism supradimensionat in legatura cu estimarile sale inflationiste in ultima vreme). 
De ce cresc dobanzile mai lent in Romania?
Retinerea BNR poate fi pusa in legatura cu un alt aspect neplacut adus odata cu inflatia-cresterea costurilor de finantare ale statului.
Randamentul obligatiunilor guvernamentale in lei pe 10 ani a trecut de 8% (8,2%), in conditiile in care Ungaria plateste 7,66%, Cehia 5,03% iar Polonia 6,97%, conform tradingeconomics.com. Faptul ca Cehia plateste cel mai putin in conditiile in care are cea mai mare inflatie poate fi pus in legatura cu ponderea mai mica a datoriei guvernamentale in PIB (42%).
Cu alte cuvinte, Romania, care are cea mai mica dobanda de politica monetara din regiune,plateste cele mai mari dobanzi pentru datoria guvernamentala (care a depasit la randul sau 50% din PIB), iar acest fapt este ingrijorator. 
Este posibil ca BNR sa incerce sa amane o noua escaladare a randamentelor odata cu majorari mai agresive ale dobanzii de politica monetara si sa menajeze totodata bancile locale pentru a nu-si reduce profitabilitatea din cauza provizionelor la creditele care ar putea avea probleme pe fondul cresterii agresive a dobanzilor. 
Mentinerea acestui decalaj in favoarea debitorilor reprezinta insa o represiune financiara pentru cei care mai eonomisesc si ar putea pune presiune pe cursul de schimb la un moment dat. 
Robor face opinie separata fata de BNR
Inainte de anuntul BNR privind modificarea dobanzii de politica monetara Robor la 3 luni era la valoarea de 5,21%, iar Robor la 6 luni la 5,32%. Dupa anuntul BNR indicii s-au mutat la urmatoarele borne, respectiv 5,37% pentru Robor la 3 luni, respectiv 5,50% pentru Robor la 6 luni).
Dupa cum se vede, piata interbancara incepe sa fie tot mai mult decuplata de rata de dobanda de politica monetara a BNR. 
Cei care platesc rate vor simti in curand ajustarile Robor (sau IRCC, desi in acest caz exista un decalaj de 6 luni fata de fotografia pietei) iar nervozitatea deponentilor va creste. Nu e usor sa primesti doar maxim 4-5,5% la dobanzile la depozite sau titluri de stat in conditiile in care inflatia e de 14%. 
In acelasi timp, la capitolul pierzatori se includ si fondurile de pensii, care au doua treimi din active parcate in titluri de stat si care vor trebui sa faca ajustari negative ale valorii detinerilor pe masura ce dobanzile urca (titlurile mai vechi, care poarta dobanzi mici, vor scadea raportat la valoarea nominala pentru a se conserva randamentul actual)

De ce cresc dobanzile la credite si ce ar trebui sa alegi intre IRCC si ROBOR

 


Cresterea dobanzilor interbancare, care imprima la randul lor cresterea dobanzilor la credite, este determinata de presiunile inflationiste, dar si de scumpirea finantarilor statului. 
La sfarsitul saptamanii trecute, Robor la 3 luni ajunsese la 5,2%, iar Robor la 6 luni la 5,31%. Cei care au credite mai vechi de mai 2019 si nu au facut inca trecerea de la Robor la IRCC simt deja cresterile din ultima vreme a dobanzilor din piata interbancara in propria rata. 
Cei care au imprumuturile legate la IRCC (1,86% este valoarea actuala, aferenta trimestrului 4 din 2021, aici indicele se calculeaza cu un anumit decalaj fata de piata interbancara) se confrunta cu o presiune mai mica, dar indicele se va ajusta la randul sau la raportarile urmatoare, urmand a se apropia de valorile din prezent ale Robor. 
De ce cresc dobanzile?
Prima si cea mai importanta influenta vine din cresterea preturilor in economie, unde inflatia depasise deja 10% la nivelul lunii aprilie. 
Dobanda de politica monetara a intrat in luna mai de la reperul de 3%, dar BNR nu va putea mentine pentru multa vreme un decalaj atat de mare intre inflatia si dobanzile din economie. 
Si nu pentru ca ar presa bancile sa poata culege dobanzi cat mai mari din activitatea de creditare, ci pentru ca investitorii (tot banci locale, in mare parte) au inceput sa supraliciteze cand vine vorba de imprumuturile statului pe termen mai lung. 
Bondurile guvernamentale cu scadenta la 10 ani au ajuns la un randament de 7,57%, cel mai mare din UE (fata de 4,73% in Cehia, 7,39% in Ungaria, 6,84% in Polonia sau 3,57% in Grecia, o tara-problema candva). 
Or, cata vreme Ungaria de pilda a urcat deja la o dobanda de politica monetara de 5,4%, BNR nu mai poate ramane in urma prea mult timp, mai ales ca deja decalajul dintre dobanda BNR si randamentul bondurilor la 10 ani creste. 
Dupa ce autoritatile s-au convins ca inflatia nu este un fenomen conjunctural ci unul de durata iar investitorii s-au mutat cu dobanzile la bondurile la 10 ani mult mai aproape de rata inflatiei decat de dobanda BNR, politica monetara trebuie sa tina cont de noile realitati. 
Este o veste buna pentru deponenti, supusi unei veritabile represiuni in ultima vreme, randamentele depozitelor la termen dar si a titlurilor de stat fiind plasate mult sub inflatie, dar una neplacuta pentru debitori, indiferent de algoritmul folosit la calculul ratelor. 
Exista si riscuri in spatele IRCC? 
Mai multi formatori de opinie din zona mediului bancar acrediteaza ideea ca trecerea de la ROBOR la IRCC ar implica si riscuri care n-ar trebui neglijate, fiind o conversie ireversibila. 
Opiniile respective subliniaza ca, desi IRCC are o valoare semnificativ mai redusa in prezent decat cea a Robor la 3 sau 6 luni, cand tendinta de crestere a dobanzilor se va inversa, cei care au creditele legate de IRCC vor plati o perioada dobanzi mai mari dat fiind decalajul de 6 luni fata de fotografia pietei monetare pe care il include indicele. 
Ce se pierde din vedere este ca, excluzand acest decalaj, valorile IRCC au fost mereu mai mici decat cele ale Robor. De pilda, in urma cu 6 luni, Robor la 6 luni avea o valoare de 2,56% (8 noiembrie 2021) care este superioara valorii IRCC de azi (1,86%). 
Indicele IRCC incluzand o medie a tuturor scadentelor tranzactionate, de la cele foarte scurte (o zi, doua, o saptamana, o luna, etc) pana la cele mai lungi (un an) se va plasa de regula sub valorile indicelui ale Robor, care este prins in contractele de credit in principal pentru scadentele de 3, respectiv 6 luni, daca aducem umar la umar cei doi indici. 
Astfel incat, exceptand primele luni in care tendinta de crestere a dobanzilor se poate inversa, cine mizeaza constant pe IRCC va iesi mai ieftin decat in cazul imprumuturilor legate de Robor.   

Mai multe actiuni pentru piata locala la Hidroelectrica

 


ASF a decis sa modifice regulamentul care viza procentul de actiuni ce pot fi alocate in vederea unei listari duale in strainatate in cadrul ofertelor publice ale companiilor locale.
Mai exact este vorba de regulamentul 4/2013 si aspectul ce implica marimea pachetului actiunilor suport pentru certificatele de depozit (GDR). 
Anterior, actiunile unei companii care se lista prin oferta publica puteau fi tranzactionate dual, atat la BVB cat si pe o piata externa (pana acum s-a ales bursa din Londra), iar numarul maxim al actiunilor ce urma sa fie oferite pe o piata externa era de 2/3 din oferta. 
Astfel, in cazul Hidroelectrica, cum pachetul detinut de Fondul Proprietatea era de 20% din companie, in cazul in care intreaga cantitate era oferita in IPO-ul preconizat pentru finalul anului, pe bursa din Londra urmau sa fie vandute maxim 13,3% din actiuni. 
Noua forma a regulamentului vizeaza limitarea pachetului scos la vanzare pe pietele externe la 10% din intreaga cantitate oferita, in cazul nostru maxim 2% din actiuni pot fi vandute acolo, in acest mod grosul ramand la dispozitia investitorilor locali. 
AGA de la Hidroelectrica a aprobat deja listarea pachetului detinut de FP (deocamdata doar la Bucuresti, dar se poate primi aprobarea si pentru o listare duala in perioada urmatoare) iar managerii acestuia se afla in procedura de selectare a intermediarului. 
Ramane de vazut daca listarea se va face pentru pachetul vizat initial (15% din actiuni) sau cantitatea va fi ajustata pentru ca bursa de la Bucuresti sa poata absorbi mai usor o valoare atat de mare-pachetul detinut de FP la Hidroelectrica are o valoare estimata de aproape 2 miliarde euro. 
Mai multe actiuni pentru retail si fondurile de pensii
Limitarea numarului actiunilor listate in exterior favorizeaza fondurile locale de pensii care se plangeau de multa vreme ca BVB nu are suficienta marfa pentru ele, in conditiile in care acestea nu au aces la piata din Londra pentru a culege si de acolo actiuni Hidroelectrica. 
Faptul ca fondurile de pensii isi ating limitele la BVB o arata si raportarile periodice ale detinerilor acestora, deseori pachete de cate 5% din companiile mari fiind inregistrate in portofoliul fondurilor de pensii din Pilonul II. Or, in conditiile in care fondurile de pensii aspira lichidatea bursei viitorul pietei nu suna deloc bine si era nevoie de un astfel de debuseu.
In plus, si investitorii individuali pot beneficia de pe urma limitarii listarilor duale, avand in vedere ca aparitia unei cantitati mai mari la vanzare in IPO-ul demarat la BVB va genera si un discount mai mare raportat la valoarea detinerilor prinsa in portofoliul FP. 
Un discount salutar, de altfel, in conditiile in care preturile energiei sunt deja in stratosfera, iar evaluarile companiilor producatoare pleaca de la acestea, multipli bursieri fiind calculati cu profiturile din 2021. 
Evident, managerii FP nu s-au aratat incantati de limitarea procentului din ofertele publice pentru listarile duale, vazand in asta o posibila reducere a pretului din IPO-ul Hidroelectrica si ramane de vazut daca strategia lor vizand listarea va avea de suferit.
O amanare a procesului sau o reducere a cantitatii oferite in ideea pastrarii unui pachet mai mare pentru viitor are insa  dezavantajul ca amana marcarea profitului in conditiile unui pret piperat al energiei electrice, pret pe care este posibil sa nu il mai vedem si in 2023 sau 2024.