Cati romani ar prefera sa renunte la cash?

Unul din trei europeni declara ca ar vrea o viata fara cash insa, cu toate acestea, aproape 90% apeleaza tot la bancnote pentru platile cotidiene de mica valoare. In Romania, procentul care si-ar dori o viata fara numerar este mai mare, de 38%. 
Potrivit unui sondaj recent, unul din cinci europeni (21%) arareori poarta la el bancnote sau monede, in timp ce o treime (34%) ar alege sa renunte cu totul la cash daca ar avea aceasta optiune.


In tarile mai dezvoltate, precum Marea Britanie sau Olanda, exista unele dintre cele mai sofisticate infrastructuri de plata digitala din lume. Cu toate acestea, tarile respective nu au inregistrat cele mai mari procente dintre tarile chestionate, acestea situandu-se numai la 21%, respectiv 23%, reiese din sondajul ING International Survey – O societate fara cash. 

Pe de alta parte, in tarile emergente precum Turcia, Polonia si Romania, unde tehnologia digitala de plati nu este atat de avansata, apetitul pentru o viata fara cash este considerabil mai mare (42%, 40%, respectiv 38%). Acest lucru poate sugera ca dezvoltarea tehnologica, dar si confortul pot fi factori importanti in preferintele consumatorilor. 

Tendinta de a folosi numerar scade de la an la an

La nivel european, studiul arata o scadere constanta in obiceiul de a utiliza bani lichizi, cu peste jumatate dintre respondenti (54%) folosind mai putin cash in ultimele 12 luni si 78% dintre acestia previzionand o scadere si mai mare in urmatorul an. 

Acum cateva decenii, aproape toate cheltuielile se faceau folosind bani lichizi. Astazi, noile metode de plata, precum cardurile contactless sau portofelele digitale, au determinat 50% dintre europeni sa raspunda ca s-ar simti relaxati fara bani lichizi cel putin o saptamana si 29% sunt de parere ca pot rezista pe un termen nedefinit. 

Totodata, alternativele la plata cash au determinat 68% dintre respondenti sa aleaga sa cumpere de la magazine care accepta doar plati fara cash, in detrimentul celorlalte, daca li se ofera aceasta optiune. In realitate, insa, chiar si in tari cu o tehnologie avansata de plati, majoritatea europenilor (88%) aleg tot bancnotele pentru plati cotidiene mici, cu o valoare pana la echivalentul a 10 euro, cum ar fi o cafea, o gustare sau cheltuieli de transport. 

Totusi, europenii au bani in portofel

Mai bine de o jumatate dintre respondenti (57%) au in portofel echivalentul a 40 de euro si 82% au folosit bancnote in ultimele trei zile. 

In acelasi timp, 55% dintre europeni cred ca nivelul de securitate atunci cand fac plati digitale este „ridicat” sau „foarte ridicat”. Numai 11% considera ca este „scazut” sau „foarte scazut”. 

„Pentru multi, cashul nu mai este prima optiune. Zilele in care mergeam la ATM pentru a avea suficienti bani in weekend au trecut demult. Numarul platilor cu cardul sau chiar cu telefonul mobil cresc, fiind percepute ca alternative mai sigure. Cu toate acestea, sunt mici sansele ca banii fizici sa dispara prea curand. Patru din cinci persoane declara ca au folosit cash in ultimele trei zile. Oamenii inca prefera sa simta si sa vada banii in mana”, a declarat Ian Bright, economist ING.

În cadrul studiului, care a fost realizat in perioada 7-27 februarie 2017, au fost chestionate aproape 15.000 de persoane din 15 tari.

Cati romani ar prefera sa renunte la cash?

Unul din trei europeni declara ca ar vrea o viata fara cash insa, cu toate acestea, aproape 90% apeleaza tot la bancnote pentru platile cotidiene de mica valoare. In Romania, procentul care si-ar dori o viata fara numerar este mai mare, de 38%. 
Potrivit unui sondaj recent, unul din cinci europeni (21%) arareori poarta la el bancnote sau monede, in timp ce o treime (34%) ar alege sa renunte cu totul la cash daca ar avea aceasta optiune.


In tarile mai dezvoltate, precum Marea Britanie sau Olanda, exista unele dintre cele mai sofisticate infrastructuri de plata digitala din lume. Cu toate acestea, tarile respective nu au inregistrat cele mai mari procente dintre tarile chestionate, acestea situandu-se numai la 21%, respectiv 23%, reiese din sondajul ING International Survey – O societate fara cash. 

Pe de alta parte, in tarile emergente precum Turcia, Polonia si Romania, unde tehnologia digitala de plati nu este atat de avansata, apetitul pentru o viata fara cash este considerabil mai mare (42%, 40%, respectiv 38%). Acest lucru poate sugera ca dezvoltarea tehnologica, dar si confortul pot fi factori importanti in preferintele consumatorilor. 

Tendinta de a folosi numerar scade de la an la an

La nivel european, studiul arata o scadere constanta in obiceiul de a utiliza bani lichizi, cu peste jumatate dintre respondenti (54%) folosind mai putin cash in ultimele 12 luni si 78% dintre acestia previzionand o scadere si mai mare in urmatorul an. 

Acum cateva decenii, aproape toate cheltuielile se faceau folosind bani lichizi. Astazi, noile metode de plata, precum cardurile contactless sau portofelele digitale, au determinat 50% dintre europeni sa raspunda ca s-ar simti relaxati fara bani lichizi cel putin o saptamana si 29% sunt de parere ca pot rezista pe un termen nedefinit. 

Totodata, alternativele la plata cash au determinat 68% dintre respondenti sa aleaga sa cumpere de la magazine care accepta doar plati fara cash, in detrimentul celorlalte, daca li se ofera aceasta optiune. In realitate, insa, chiar si in tari cu o tehnologie avansata de plati, majoritatea europenilor (88%) aleg tot bancnotele pentru plati cotidiene mici, cu o valoare pana la echivalentul a 10 euro, cum ar fi o cafea, o gustare sau cheltuieli de transport. 

Totusi, europenii au bani in portofel

Mai bine de o jumatate dintre respondenti (57%) au in portofel echivalentul a 40 de euro si 82% au folosit bancnote in ultimele trei zile. 

In acelasi timp, 55% dintre europeni cred ca nivelul de securitate atunci cand fac plati digitale este „ridicat” sau „foarte ridicat”. Numai 11% considera ca este „scazut” sau „foarte scazut”. 

„Pentru multi, cashul nu mai este prima optiune. Zilele in care mergeam la ATM pentru a avea suficienti bani in weekend au trecut demult. Numarul platilor cu cardul sau chiar cu telefonul mobil cresc, fiind percepute ca alternative mai sigure. Cu toate acestea, sunt mici sansele ca banii fizici sa dispara prea curand. Patru din cinci persoane declara ca au folosit cash in ultimele trei zile. Oamenii inca prefera sa simta si sa vada banii in mana”, a declarat Ian Bright, economist ING.

În cadrul studiului, care a fost realizat in perioada 7-27 februarie 2017, au fost chestionate aproape 15.000 de persoane din 15 tari.

Programele Rabla si Rabla Plus demareaza in luna Mai

Persoanele interesate sa participle la programele Rabla, se vor putea inscrie in program in luna Mai. Ministrul Mediului, Gratiela Gavrilescu, a anuntat ca cele doua variante ale programului, Rabla Clasic si Rabla Plus, au fost aprobate, iar in zilele urmatoare va incepe validarea producatorilor si dealerilor de autovehicule. 
 
Totodata, ministrul promite ca, pana la jumatatea lunii mai, se vor putea inscrie in program cei care vor sa achizitioneze un autoturism nou. 
 

"Estimam ca, pana la jumatatea lunii mai, populatia poate accesa unul dintre cele doua programe sau, concomitent, pe ambele. Anul acesta am decis ca startul sa fie mai devreme pentru ca exista o mare asteptare in piata, mai ales ca Programul din 2017 vine cu ecotichete care pot ajunge si la 10.000 de euro pentru masini electrice. Vorbim de un nivel ridicat al sustinerii achizitiei de astfel de autoturisme si comparabil cu cel practicat de state europene dezvoltate. Am crescut sumele, inclusiv pentru masinile hibrid electrice, de la aproximativ 1.000 de euro, cat era anul trecut, la aproape 5.000 de euro. Cred ca aceste tipuri de masini pot fi o solutie buna pentru aglomerarile urbane din Romania, pana cand vom construi o retea de alimentare a autovehiculelor pur electrice”, a explicat ministrul.
 
Astfel, dupa ce ordinul de ministru va fi publicat in Monitorul Oficial, va fi emisa decizia presedintelui Administratiei Fondului de Mediu, prin care se va da startul primei etape a programelor, respectiv validarea producatorilor si dealerilor de autovehicule.
 
Dupa incheierea contractelor cu dealerii si afisarea listei cu acestia pe site-ul AFM, programele Rabla Clasis si Rabla Plus vor fi deschise pentru persoanele care vor sa se inscriere si sa rezerve locurile.
 
Cum functioenaza cele doua programe?
 
Cele doua programe pot fi cumulate, astfel incat o persoana poate beneficia atat de ecotichetul acordat pentru achizitia unui autovehicul electric pur si electric hibrid, cat si de prima de casare acordata prin Rabla Clasic daca se caseaza si radiaza un autoturism mai vechi de opt ani.
 
Prima de casare prevazuta in programul Rabla Clasic pentru autoturisme mai vechi de opt ani este de 6.500 de lei si se acorda pentru achizitionarea unui autovehicul nou, care genereaza maximum 130 g CO2/km.
 
La aceasta se pot adauga un ecobonus de 1.700 de lei daca autovehiculul nou este hibrid si un ecobonus de 1.000 de lei daca autovehiculul nou genereaza maximum 98 de g CO2/km.
 
Participarea la programul Rabla Plus nu este conditionata de casarea si radierea unei masini uzate. Astfel, cei care vor sa-si achizitioneze un autoturism electric pur pot beneficia de un ecotichet in valoare de 45.000 de lei, iar cei care opteaza pentru unul electric hibrid, de un ecotichet cu valoare de 20.000 de lei.

Mediul de afaceri sprijina cota unica de impozitare

Mediul de afaceri face front comun pentru apararea cotei unice de impozitare. Reprezentantii organizatiilor de profil sustin ca aceasta s-a dovedit a fi cea mai eficienta politica fiscala din Romania. Pe de alta parte, impozitul pe gospodarie ar presupune dificultati importante pentru populatie la declarare si plata si venituri reduse la buget. 
Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei, dar si alte organizatii, cum ar fi Camera de Comert Americana in Romania (AmCham), au transmis puncte de vedere in acest sens, din care mai reiese faptul ca statul nu are, in prezent, capacitatea administrativa necesara pentru a gestiona un sistem de impozitare de complexitatea si volumul de informatie pe care l-ar presupune impozitul pe venitul global. 

„In contextul informatiilor aparute in presa despre intentia de introducere a impozitului pe venitul global, AmCham Romania reitereaza sustinerea ferma pentru mentinerea actualei cotei unice de impozitare care s-a dovedit a fi cea mai eficienta politica fiscala pentru economia Romaniei”, se arata intr-un comunicat al AmCham.

Sistem greoi pentru populatie

In aceste conditii, in care lipseste capacitatea actualei infrastructuri de administrare fiscala de a gestiona fluxul si volumul de informatii generat de sistemul propus, reprezentantii AmCham considera ca trebuie evitata introducerea unui mecanism cu un grad de complexitate si noutate care va crea dificultati populatiei.

“Sunt reale si ingrijorarile exprimate vis a vis de cresterea birocratiei, si fata de atingerea tintei de colectare de venituri la bugetul de stat. In acelasi timp, consideram ca transferul obligatiilor de plata a contributiilor sociale de la angajator la angajat, anuntat recent in media, necesita o abordare integrata si consultari ample avand in vedere ca implica o schimbare semnificativa de paradigma fiscala, precum si modificari ale nivelului de fiscalizare a veniturilor salariale", se mai arata in comunicat. 

In acelasi context, AmCham Romania isi exprima profunda ingrijorare cu privire la introducerea unor schimbari majore de politica fiscala intr-un orizont de timp care nu permite suficient spatiu pentru consultari aprofundate cu toate partile implicate, ceea ce nu este compatibil cu angajamentul de respectare a stabilitatii, predictibilitatii si transparentei procesului decizional. 

Care sunt costurile totale ale noului sistem?

La randul sau, Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei (CDR), care reuneste 45 de organizatii sau membri asociati din mediul de afaceri, a avertizat ca introducerea impozitului pe venitul global, prin eliminarea sistemului de retinere la sursa si plata lunara a impozitului pe venituri, precum si a celui de plati anticipate de impozit, va determina o scadere drastica a incasarii veniturilor bugetare in anul 2018 care, raportat la datele anului 2016, va insemna cel putin 4% pierdere a veniturilor din Produsul Intern Brut (PIB).

Totodata, membrii CDR sustin ca noul sistem va necesita si cheltuieli suplimentare cu adaptarea sistemului informatic al ANAF care, in prezent, se confrunta cu un deficit al arhitecturii hardware, iar cresterea artificiala a numarului persoanelor supuse impunerii il poate colapsa. Costuri suplimentare va avea statul si cu salariile celor 35.000 de consultanti fiscali, in cazul in care ii va gasi pana in 2019 (primul an in care ar trebui depuse primele declaratii de venit in baza noului sistem), avand in vedere ca, in prezent, in Registrul Camerei Consultantilor Fiscali sunt inregistrati 5.502 consultanti, dintre care 4.135 activi, o mare parte dintre acestia deja angajati.

MFP incearca sa deblocheze Legea "cash-back"

Legea “cash-back”, intrata in vigoare la inceputul acestui an, nu este inca aplicabila, pentru ca nu are norme de aplicare si nu este corelata cu Legea caselor de marcat. Ministerul Finantelor Publice (MFP) a elaborat, in sfarsit, proiectul de norme care ar putea debloca actul normativ. 

Documentul, publicat de MFP, prevede ca acceptarea cardului bancar la plata este obligatorie atat pentru comerciantii cu cifra de afaceri mai mare de 10.000 de euro pe an, cat si de institutiile publice. 

In schimb, pentru categoriile mentionate, este optionala acceptarea instrumentelor de plata electronice la distanta (ex: internet banking), dar si eliberarea de avansuri in numerar la solicitarea clientilor.

Referitor la eliberarea de numerar la solicitarea clientilor, proiectul stabileste atat operatiunile pe care trebuie sa le efectueze beneficiarii platii si comerciantii care opteaza sa ofere serviciul de avans in numerar, cat si documentele pe care trebuie sa le emita acestia, in vederea evidentierii sumelor oferite cu titlu de avans in numerar, tinand seama de limitarile tehnice ale caselor de marcat cu rola jurnal.

Cum se evidentiaza avansul pe bonul fiscal?

Astfel, avansul in numerar va fi introdus in baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub forma de articol, cu denumirea „avans in numerar”.

“Se emite bonul fiscal pe care se evidentiaza, alaturi de bunurile si/sau serviciile achizitionate, avansul in numerar acordat utilizatorului de card si, daca este cazul, comisionul perceput. Pentru aceasta operatiune este selectata numai modalitatea de plata „card”, se subliniaza in proiect. 

In plus, terminalul de plata consemneaza, in mod distinct, pe chitanta emisa, avansul in numerar acordat.

Pe de alta parte, in document se precizeaza faptul ca obligatia beneficiarilor platii de a accepta incasari si prin intermediul cardurilor este valabila la toate punctele de incasare, intrucat sintagma utilizata in Ordonanta de urgenta 193/2002 “in toate locurile indicate de acestia” poate induce in eroare si poate conduce la o implementare selectiva a obligatiei.

Ce prevede Legea?

Ordonanta mentionata a fost modificata prin Legea 209/2016 (cash-back), care a fost publicata in Monitorul Oficial la finalul anului trecut si a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2017.

Initial, Legea prevedea obligativitatea, pentru comerciantii care accepta plata cu cardul, de a elibera numerar la cererea clientilor. Ulterior, insa, in procesul de reexaminare a legii, obligativitatea a fost eliminata si procedura a ramas optionala. 

Astfel, comerciantii pot elibera clientilor care platesc cu cardul, la cerere, cel mult 200 de lei, in numerar, iar comisionul nu poate depasi 1% din suma acordata. 

Initiatorii au avut in vedere clientii din orasele mici sau de la sate care nu au la dispozitie o retea suficienta de ATM-uri si care au nevoie de bani lichizi pentru alte magazine unde nu se poate plati cu cardul. Pe langa faptul ca ar facilita accesul clientului la bani cash, prevederea ar duce si la impulsionarea platilor cu cardul.

Finantele readuc in discutie poprirea electronica

Poprirea electronica a conturilor bancare revine in atentia autoritatilor, dar ramane in stadiul de proiect. La aproape un an de la anuntul fostului ministru al Finantelor Publice, Anca Dragu, privind implementarea popririi electronice, Ministerul publica proiectul de ordin in acest scop. 
Insa si acest proiect stabileste aplicarea in etape a popririi electronice. In prima etapa vor fi transmise electronic doar actele de poprire de la ANAF la banca si abia apoi va deveni posibila si retinerea exclusiva a sumei datorate la Fisc si ridicarea popririi tot pe cale electronica. 

“Avand in vedere necesitatea comunicarii rapide si eficiente cu institutiile de credit, in ceea ce priveste comunicarea actelor de executare prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanta, se impune crearea cadrului legal pentru implementarea acestui obiectiv”, se subliniaza in proiectul citat. 

Practic, prin acest ordin se stabileste platforma informatica prin care se va realiza comunicarea catre institutiile de credit a actelor de executare emise de organele fiscale centrale, respectiv sistemul informatic pus la dispozitia acestora de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala, in spatiul privat de pe portalul ANAF. 

Cum se va aplica poprirea?

Astfel, documentul va reglementa incheierea unui Protocol de colaborare intre Agentia Nationala de Administrare Fiscala, Asociatia Romana a Bancilor si institutiile de credit, “prin care se urmareste definirea unui cadru de colaborare pentru stabilirea conditiilor privind implementarea sistemului automat, care sa asigure, intr-o prima etapa, comunicarea actelor de executare emise de organele fiscale centrale catre institutiile de credit prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanta”. 

Abia ulterior va deveni posibil si schimbul de informatii intre parti cu privire la actele de executare comunicate, precum si urmarirea sumelor ce fac obiectul popririlor bancare, in mod operativ, astfel incat, pe de o parte, ridicarea popririlor sa se realizeze in timp real, iar pe de alta parte, sumele existente in conturile bancare sa fie indisponibilizate de catre institutiile de credit in limita sumei ce face obiectul popririi, in functie de informatiile transmise de institutiile de credit cu privire la sumele existente in conturile bancare”. 

De asemenea, prin ordinul mentionat se stabileste ca data si ora comunicarii catre institutiile de credit a actelor de executare prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanta, sa fie prima zi bancara urmatoare zilei incarcarii actului de executare in sistemul informatic pus la dispozitie de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, iar ora comunicarii sa fie ora de incepere a zilei bancare.

“Aceste informatii se vor stabili, pentru fiecare institutie de credit, prin protocolul de colaborare mai sus mentionat. 

Ordinul va intra in vigoare la 30 de zile de la data publicatii in Monitorul Oficial.

Noi detalii cu privire la impozitul pe gospodarii

Ministerul Finantelor Publice incearca sa lamureasca opinia publica cu privire la modul in care urmeaza sa se plateasca impozitul pe venitul persoanelor fizice incepend de anul viitor. Institutia a transmis un draft al proiectului Codului economic la care se lucreaza in prezent. 

Codul economic, primit de ministrul Finantelor inca de la preluarea mandatului, contine si Codul fiscal, iar acesta din urma se va modifica, astfel incat veniturile populatiei se vor impozita cu cel mult 10%.  

Mecanismul de calcul este, insa, unul greoi, astfel incat va fi nevoie de un consultant fiscal care sa explice fiecarei gospodarii cum se completeaza declaratia de venit si cum se calculeaza impozitul datorat statului. 

Cum se va calcula impozitul? 

Astfel, venitul impozabil va fi stabilit dupa ce, din suma totala castigata de membrii unei gospodarii vor fi scazute o serie de cheltuieli si acordate anumite deduceri. 

Fiecare gospodarie va beneficia de un punctaj acordat in functie de numarul membrilor de familie si de un plafon neimpozabil. Venitul anual global impozabil se stabileste dupa scaderea plafonului neimpozabil din venitul anual. 

De exemplu, in cazul unei gospodarii cu o singura persoana, plafonul neimpozabil va fi de 24.000 lei/an. 

In cazul in care care venitul anual global ajustat este negativ (conform unei formule de calcul –n.r.), gospodariilor unde se afla copii minori li se va acorda un sprijin financiar de 1.600 lei/an pentru fiecare copil, cu conditia ca acesta sa mearga la scoala.  

In plus, fiecare gospodarie urmeaza sa beneficieze de o serie de deduceri. Contributia de sanatate platita, prima de asigurare obligatorie pentru casa si masina sau programele educationale pentru copii precum before si after school sau gradinite particulare, dar si abonamente la sala fitness, gimnastica, dans, alte activitati sportive, etc. urmeaza sa fie deduse la calculul venitului impozabil. 

Deducerile se acorda anual, in limita plafonului neimpozabil aferent unei luni. 

"Impozitul anual global datorat pe gospodarie se stabileste prin aplicarea urmatoarelor cote de impunere asupra venitului anual global ajustat pe gospodarie, respectiv asupra venitului net anual global impozabil, respectiv 0% pentru un venit global ajustat negativ si 10% pentru un venitul net anual global impozabil pozitiv”, se mentioneaza in proiectul citat. 

Impozitul pe venitul anual global de plata se achita in termen de 90 de zile de la data depunerii declaratiei de venit global. 

Statul renunta la retinerea impozitului pe venit la sursa 

In documentul citat se precizeaza faptul ca platitorii de venituri din salarii (angajatorii - n.r.) vor depune numai "Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale si evidenta nominala a persoanelor asigurate pentru fiecare beneficiar de venit". 

Asta inseamna ca se renunta la impozitarea la sursa pentru venituri.  

Specialistii in fiscalitate spun ca aceasta masura va crea grave prejudicii bugetului de stat, in rimul rand in 2018, cand nu va intra niciun ban din impozitul pe venit in visteria statului, avand in vedere ca impozitul global se va plati in 2019 pentru anul anterior. 

In plus, acestia sustin ca retinerea la sursa reprezinta cea mai buna modalitate de incasare a impozitelor, avand in vedere ca, in momentul in care impozitul se plateste individual, riscul de neplata creste.  

Mai mult, in conditiile in care foarte multi romani traiesc la limita saraciei, este putin probabil ca acestia sa reuseasca sa puna bani deoparte timp de un an pentru plata impozitului pe gospodarie.  

Birocratie suplimentara, venituri la buget mai mici

Referitor la proiectul de modificare a sistemului de impozitare in ansamblul sau, expertii in domeniu spun ca nu va face decat sa puna si mai mare presiune pe buget, avand in vedere riscurile mentionate deja si reducerea cotei de impozitare de la 16% la 0/10%.  

In plus, birocratia se va extinde la nivelul fiecarei gospodarii, prin obligativitatea completarii declaratiei de venit.  

O alta problema mentionata este cea legata de cei 35.000 de consultant fiscali necesari in acest demers, in conditiile in care la Camera Consultantilor Fiscali abia daca sunt inscrisi  3.000 de astfel de specialist.  

In acest conditii, Guvernul si Ministerul Finantelor promit o fundamentare solida a acestor modificari si explicarea detaliata a acestora catre populatie.  

Totusi, majoritatea expertilor in domeniu se intreaba de ce este necesara schimbarea singurului sistem de impozitare care functioneaza bine de peste 10 ani si nu se iau masuri in alte zone, cum ar fi contributiile sociale sau evaziunea pe TVA.

Cu cat mai vand bancile creditele neperformante?

Creditele neperformante, acumulate in perioada post-criza, au afectat atat clientii cat si bancile. Insa, in timp ce clientii ajunsi in aceasta situatie pierd garantiile depuse si sunt urmariti de banca sau de societatea de recuperare pana la ultimul banut, bancile au mecanisme care le ajuta sa scape de “balastul” acumulat. 

Vanzarea portofoliilor de neperformante a reprezentat un adevarat business in ultimii ani si a iscat dispute intre clienti si companiile de recuperare cu privire la pretul derizoriu la care acestia din urma au cumparat creditul si sumele exorbitante percepute de la debitor, dupa aplicarea unor dobanzi si taxe impovaratoare. 

Preturile de tranzactionare a acestor credite intre banci si firmele de recuperare au ramas, insa, mereu departe de ochii clientilor, insa acum Banca Nationala a Romaniei vine si face publice, macar in linii mari, aceste preturi. 

La persoanele fizice, preturile au variat intre 2% si 16%

Intr-o prezentare postata pe site-ul BNR, prim-viceguvernatorul Florin Georgescu ofera detalii cu privire la volumele de credite vandute de banci si preturile medii incasate de acestea. 

Din datele prezentarii rezulta ca, in ultimii ani, preturile de vanzare pentru creditele neperformante ale populatiei au variat intre 2% si 16%, insa la aceste tarife volumele vandute nu au fost foarte mari.

Cele mai multe credite au fost vandute in ultimii trei ani, iar preturile au oscilat de la un an la altul. 

Astfel, in 2014, creditele vandute au insumat 28 de milioane de euro, la valoarea nominala, iar pretul incasat a fost de 14% din aceasta valoare.

Suma a crescut accelerat, la 264 de milioane de euro in 2015, insa pretul mediu incasat de banci s-a redus la 7%. 

Un an mai tarziu, au crescut atat suma vanduta, la 288 de milioane de euro, cat si pretul incasat de banci, insa pana la numai 12%.

“Pretul de vanzare al creditelor populatiei a fost, in perioada 2008 - 2016, in medie de 10% din valoarea nominala a portofoliilor, insa cu variatii semnificative de la an la an (intre 2% si 16%)”, se mentioneaza in lucrarea citata. 

Tranzactiile cu neperformantele, suspecte

Oficialul BNR atrage, insa, atentia, ca pretul de vanzare este extrem de scazut, fapt pentru care sugereaza ca tranzactiile ar trebui verificate de Fisc.

“Nivelul scazut de pret la care au fost vandute aceste portofolii justifica analiza ANAF din perspectiva legalitatii eventualelor optimizari fiscale efectuate in cadrul acestor operatiuni”, se mentioneaza in prezentarea citata. 

In cazul firmelor, vanzarile portofoliilor de credite neperformante au avut o evolutie similara, fiind concentrate in ultimii doi ani (2015 si 2016). 

“Pretul vanzarilor de neperformante ale firmelor a fost, in perioada 2014 - 2016, in medie de 8,5% din valoarea nominala a portofoliilor, insa cu variatii semnificative de la an la an (intre 3% si 9%)”, a subliniat prim-viceguvernatorul BNR. 

Volumele si preturile au crescut proportional, pe aceasta piata in ultimii trei ani. In 2014, bancile au vandut portofolii in suma de 23 de milioane de euro, la 3% din valoarea nominala, in 2015 suma a urcat la 123 milioane de euro, iar pretul la 7%, iar in 2016, creditele vandute au insumat 437 milioane de euro, iar pretul incasat de banci a ajuns la 9%. 

Si in acest caz, oficialul BNR considera ca este necesar ca ANAF sa analizeze modul in care creditele au fost vandute.

De ce nationalizarea Pilonului II nu este posibila?

Sumele acumulate in conturile individuale de Pilon II (pensii obligatorii administrate privat) nu pot fi confiscate, pentru ca reprezinta proprietate privata. Cu toate acestea, statul poate trece administrarea acestora din privat la stat. Totusi, presedintele ASF, Misu Negritoiu, sustine ca aceasta masura nu este rentabila pentru stat.

“Fondurile din Pilonul II sunt in totalitate alimentate din alocatii de la stat. Dar aceste alocatii, odata transferate catre fonduri in numele cetatenilor romani beneficiari, devin active in proprietate privata si ele nu mai pot fi retrase sau nationalizate (confiscate), potrivit Constitutiei”, sustine presedintele ASF, intr-un comunicat de presa.

Autoritatile pot modifica nivelul contributiilor la Pilonul II

Cu toate acestea, el subliniaza faptul ca Parlamentul si, respectiv, Guvernul au in competenta lor sa majoreze sau sa micsoreze alocatiile bugetare viitoare, dar fara sa afecteze in niciun fel contributiile trecute.

“Eventual, mai pot sa schimbe, prin lege, administrarea privata in administrare de stat, ceea ce nu inseamna „nationalizare”. Schimbarea administratorului nu afecteaza drepturile pe care cetatenii le au in Fondurile din Pilonul II. Poate sa afecteze numai eventualele castiguri suplimentare din randamente, avand in vedere ca fondurile administrate privat se plaseaza in active financiare purtatoare de dobanzi, cupoane sau castiguri de capital, pe cand fondurile administrate de stat nu sunt purtatoare de dobanzi”, se mai arata in comunicatul citat. 

Un alt argument impotriva posibilitatii nationalizarii fondurtilor de pensii consta in faptul ca banii colectati de administratori sunt investiti, in proportie de 65% in titluri de stat, adica finanteaza deficitul bugetar. Rascumpararea acestora de catre stat nu ar duce la majorara deficitului bugetar, singurul aspect pozitiv constand in diminuarea datoriei publice a Romaniei, care oricum este destul de redusa, sub 40% din PIB. 

Care a fost argumentul nationalizarii in Polonia?

Presedintele ASF foloseste acest aspect pentru a explica de ce, in Polonia, a fost totusi posibila trecerea fondurilor de pensii private in administrarea statului.

“Acesta (diminuarea datporiei publice -n.r.) a fost un argument pentru alte tari, care au procedat la transformarea administrarii fondurilor din privat in public (ex. Polonia), intrucat aveau nevoie sa reduca nivelul datoriei publice sub 60%, pentru a se incadra in criteriile prevazute in tratatul de la Maastricht al Uniunii Europene”, se mai arata in comunicat. 

Referitor la cazul NN Pensii, presedintele ASF sustine ca initierea unor dezbateri politice contradictorii, care nu au imbracat forma unor initiative oficiale, sau lobby-ul politic, de catre administratorii de fonduri este in conflict de interese evident, care poate contrapune obiectivul politic al Guvernului cu cel economic al societatilor comerciale private. “Este ceea ce a facut din pacate NN Pensii, cu efecte potentiale nedorite, de natura sa afecteze increderea in stabilitatea fondurilor si a pietei”, mai spune Misu Negritoiu. 

In privinta implicarii ASF in aceasta dezbatere, presedintele institutiei spune ca Autoritatea ASF nu are competente la formularea sau discutarea publica a politicilor de pensii, inclusiv a pensiilor private. Totusi, potrivit legii de organizare, ASF trebuie sa fie consultata in toate cazurile cand sunt luate decizii politice pe domeniile pe care le supravegheaza. 

“Atunci cand a fost consultata, ASF a sustinut permanent mentinerea cadrului juridic actual, dezvoltarea si intarirea fondurilor de pensii obligatorii si facultative administrate privat. Piata functioneaza foarte bine, livreaza randamente indestulatoare si poate contribui la sporirea contributiilor participantilor, de stat sau private”, se mai arata in opinia presedintelui ASF. 

Mai mult, el sustine ca nu au existat recent niciun fel de consultari, dezbateri, initiative sau opinii, formale sau informale, cu privire la schimbarea de vreun fel a statutului legal al fondurilor de pensii, in general, sau al fondurilor din Pilonul II, administrate privat, in particular.

Cu toate acestea, Misu Negritoiu mentioneaza faptul ca Parlamentul are competenta, potrivit legii de organizare a ASF, sa efectueze investigatii cu privire la indeplinirea misiunii conducerii Autoritatii sub toate aspectele.

Cum vrea statul sa schimbe impozitarea persoanelor fizice?

Sistemul de impozitare a persoanelor fizice urmeaza sa se schimbe complet incepand de anul viitor, potrivit declaratiilor autoritatilor. Impozitul se va aplica pe gospodarie, iar de completarea fiecarei declaratii se va ocupa un consultant fiscal, platit de stat. Cel putin asa arata, in prezent, planul Guvernului. 

Cum se defineste o gospodarie? “Gospodaria fiscala este un grup de persoane, rude sau nu, care au un patrimoniu comun”, sustine ministrul Finantelor Publice, Viorel Stefan. 

Cotele de impozitare vor fi 0% pentru toate veniturile lunare mai mici de 2.000 lei pentru salariati, pensionari sau cei cu activitati independente, si 10% pentru diferenta care depaseste 2.000 lei/luna, pentru salariati, pensionari sau cei cu activitati independente.

Consultantii fiscali: ce sarcini au si cum vor fi platiti?

Totusi, sistemul urmeaza sa fie mai complicat decat in prezent, avand in vedere ca presupune si o serie de deduceri fiscale, astfel incat autoritatile au prevazut angajarea unor consultanti fiscali care sa se ocupe, impreuna cu contribuabilii, de completarea declaratiilor. 

In privinta deducerilor care urmeaza sa fie acordate, ministrul Finantelor a mentionat cum ar fi sumele platite pentru scheme de pensii private, asigurarile de sanatate, studii scolare ale copiilor sau abonamentele de sanatate.

Serviciile consultantilor urmeaza sa fie gratuite pentru contrubuabili, insa acestia urmeaza sa incaseze sume consistente de la stat. Ministrul Muncii, Olguta Vasilescu, sustine ca acestia ar putea ajunge la venituri lunare de 10.000 de lei, in functie de numarul de gospodarii arondate. Acestia urmeaza sa perceapa si doua tipuri de comisioane, unul in functie de platile efectuate la stat in numele gospodariilor, iar altul de la furnizori privati de servicii (companiile de utilitati, de exemplu). 

Exista suficienti consultanti pentru implementarea sistemului?

Potrivit estimarilor actuale, aplicarea sistemului implica angajarea a 35.000 de consultanti fiscali, iar un consultant urmeaza sa gestioneze circa 200 de gospodarii in urban si circa 250-300 in mediul rural. Consultantii fiscali spun, insa, ca acest sistem este lipsit de realism, avand in vedere ca nu exista un numar atat de mare de specialisti in domeniu. 

Ministrul Finantelor a declarat chiar ca o parte din angajatii ANAF s-ar putea ocupa de astfel de declaratii, insa seful Fiscului l-a contrazis spunand ca va exista un conflict de interese. 

Potrivit autoritatilor, modelul este preluat dupa cele din Statele Unite, Franta, Belgia etc. 

Prin introducerea acestui sistem, statul sustine ca va fi redusa semnificativ economia neagra si evaziunea, in special la TVA si la accize, pentru ca oamenii vor fi interesati sa solicite bonul fiscal pentru a obtine deduceri de la stat. Astfel, se estimeaza un surplus de 2% din PIB, respectiv 16 miliarde de lei. In plus, reprezentantii statului spun ca administratiile fiscale vor fi degrevate de sarcina administrarii declaratiilor persoanelor fizice. 

Noul sistem urmeaza sa se aplice incepand cu anul 2018, iar in mai 2019 se va depune prima astfel de declaratie.