Thursday, September 25, 2014

Publicul larg stie foarte putin despre pensiile private

Un sondaj realizat de ING Pensii confirma ceea ce se stie de foarte multa vreme: pensiile private sunt atat de slab promovate astfel ca unele persoane nici macar nu stiu ca platesc contributii obligatorii la aceste fonduri.

In cazul fondurilor de pensii private obligatorii, principala reclamatie primita de autoritatea de supraveghere este, an de an, aceeasi: La ce fond platesc contributii? Foarte multe persoane nu stiu ca trebuie sa adere la un fond de pensie, astfel ca ajung sa fie repartizate aleatoriu. In ultima perioada, 9 din 10 persoane se afla in aceasta postura.

Un sondaj online realizat de ING Pensii confirma inca o data gradul slab de informare al publicului cu privire la pensiile private.

Unul din trei respondenti a precizat ca nu stie ca are o pensie administrata privat, desi detine un astfel de produs, iar tendinta este mai accentuata in randul tinerilor cu varsta de pana la 25 ani (procentul fiind de 38%).
In jur de 30% dintre respondenti au declarat ca nu sunt suficient de informati cu privire la Pilonul 2. Dintre acestia, un sfert spun ca nu inteleg informatiile pe care le primesc, iar 57%  - pur si simplu nu sunt interesati. Aproape 20% dintre respondenti spun ca au primit scrisoarea de informare de la administrator in 2014 si nu au citit-o. 

ING Pensii explica interesul scazut al publicului cu privire la pensia privata prin faptul ca populatia este obsinuita ca “altcineva” sa aiba grija de veniturile lor la pensie. Majoritatea respondentilor considera ca principalul responsabil ar fi statul (37%).

Pe de alta parte, o astfel de atitudine este intr-un fel fireasca avand in vedere obligativitatea participarii la Pilonul II. Astfel, publicul se asteapta ca daca tot sunt obligati sa contributie, statul ar trebuie sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca vor avea o pensie privata adecvata.

Totodata, lipsa de interes trebuie vazuta si prin prisma eforturilor reduse de promovare a pensiilor private din ultimii ani. 

Chiar si pe pietele dezvoltate se manifeste insa un interes scazut din partea populatiei fata de pensiile private. Un studiu publicat in iunie 2014 de Autoritatea Europeana pentru Asigurari si Pensii Ocupationale arata ca deseori, consumatori percep pensiile private ca pe un subiect complex, iar un numar mare de persoane nu inteleg informatiile pe care le primesc de la administrator sau le considera nefolositoare.

Pentru a depasi aceste probleme, este necesar ca cerintele de transparenta ale fondurilor de pensii sa fie imbunatatite, astfel incat documentele puse la dispozitia membrilor sa fie utile, succinte si usor de inteles. 

In acest context, Conso.ro a semnalat in repetate randuri ca scrisoarea anuala de informare pe care fondurile de la noi o trimit anual catre participanti este invechita si nu ofera toate informatiile esentiale pentru consumator. De asemenea, prospectele schemelor de pensii sunt aproape neinteligibile pentru consumatorul neavizat, acestea avand mai mult rolul de a proteja administratorul din punct de vedere legal, decat de a informa clientul.

Cine ne plateste pana la urma pensia?

Un recent sondaj ING Pensii vrea sa scoata in evidenta lipsa de responsabilitate a viitorilor pensionari in legatura cu sursa veniturilor acestora la pensie. Culmea, desi majoritatea refuza sa isi ia soarta in propriile maini si sa filtreze fondurile private in functie de performante, la o privire mai atenta chiar au dreptate raspunzand „altcineva este responsabil”, cel putin in acest moment.

Sondajul, efectuat pe un esantion reprezentativ la nivel urban de 1000 persoane, cu varste intre 18-45 ani, asigurate in sistemul pensiilor private obligatorii, scoate in evidenta faptul ca „unul din doi respondenti apreciaza ca „altcineva” este principalul responsabil pentru a le asigura veniturile de care vor avea nevoie dupa momentul pensionarii - 37% considera ca principal responsabil statul, 11% angajatorul iar 3% familia”. 

O atitudine ce denota, in opinia autorilor studiului „lipsa de implicare a persoanelor care au dreptul legal de a detine o pensie administrata privat in alegerea informata si deliberata a fondului la care participa”.
Totusi, avand in vedere ca marea majoritate a activelor (peste doua treimi) detinute de fondurile de pensii administrate privat sunt plasate in titluri de stat, pana la urma tot statul este principalul responsabil de plata pensiilor asiguratilor si de valoarea acestora, deci respondentii care au raspuns asa au dreptate. 

Asta ca sa nu ne gandim ca in cazul unor deficite bugetare scapate de sub control, nici n-ar fi exclus ca actualii pensionari „privati” sa redevina „de stat” prin nationalizarea totala sau partiala a pensiilor private (vezi de pilda modelul polonez), ceea ce ar face ca 37% dintre respondenti sa se dovedeasca de-a dreptul vizionari peste ani.

Parlamentul sterge prejudiciile constatate de Curtea de Conturi

Personalul care trebuia sa restituie veniturile de natura salariale drept consecinta a prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi vor fi scutite de la plata.

Legea a fost aprobata de Parlament si publicata in Monitorul Oficial nr. 700/2014. Tot in acest monitor s-au publicat alte doua legi prin care se acorda scutiri pentru debitele provenite din pensii si pentru indemnizatiile de crestere a copilului.
In cazul pensiilor, debitele care au la baza culpa debitorului  - folosirea de documente false, declaratii neconforme cu realitatea – nu fac obiectul scutirii de la plata. Aceeasi restrictie se va aplica si la indemnizatia pentru cresterea copilului.

Pentru debitele anulate, sumele recuperate in perioada 2011-2014 vor fi restituite esalonat in urmatorii 5 ani, incepand cu 2015. Procedura urmeaza sa fie stabilita ulterior prin ordin de ministru.

Sa nu faci ce spun miliardarii, fa ce fac acestia....cu numerarul

Potrivit unui studiu realizat de Wealth-X si UBS citat de CNBC, miliardarii lumii si-au crescut cu 10% ponderea lichiditatilor fata de anul trecut, acestea depasind semnificativ valoarea investitiilor imobiliare din portofolii. Inca un semn ca petrecerea burselor e pe cale sa se termine.

Miliardarii lumii tin, in medie, 600 milioane dolari in lichiditati fiecare, 19% din activele lor totale, cu 60 de milioane dolari mai mult ca in 2013 arata studiul. Activele imobiliare ale acestora totalizau „doar” 160 milioane dolari. 

Faptul ca miliardarii incep sa se replieze pe cash are legatura cu previzionata schimbare de politica monetara in SUA, cresterea graduala a dobanzilor fiind asteptata de anul viitor. Iar cum bursele nu gusta cresterea dobanzilor, mai ales dupa un raliu de aproape 5 ani alimentat de dobanzi zero, este posibil sa contemplam in curand mai mult rosu pe ecranele traderilor.