Bugetul schemei de minimis s-a majorat la 500 milioane lei

Guvernul a decis in sedinta de guvern din 21 august 2013 sa majoreze bugetul alocat pentru schema de minimis de la 400 milioane la 500 milioane lei.

“Aceasta decizie survine atat in urma interesului deosebit manifestat de reprezentantii mediului de afaceri cat si in vederea asigurarii accesului la finantare a cat mai multor operatori economici, in conditiile in care mediul de afaceri reclama in mod insistent existenta unui deficit de finantare”, se arata in comunicatul emis de Ministerul Finantelor Publice (MFP).
Aproximativ 2.000 de intreprinderi au urma sa beneficieze de ajutoare de minimis, conform estimarilor oficiale. MFP a decis sa prelungeasca termenele de solutionare a cererilor de acord de finantare de la 30 de zile lucratoare la 60 de zile lucratoare.

Sesiunea de inregistrare online a cererilor de acord de finantare incepe pe 28 august 2013, la ora 8.00. Termenul a fost amanat fata de data anuntata anterior, pentru a evita suprapunerea cu termenul limita pentru depunerea declaratiilor fiscale, cand sistemul informatic inregistreaza un varf de activitate.

BRD introduce dobanzi fixe pe 7 ani la credite imobiliare

BRD a introdus o oferta de credite imobiliare, ce presupune dobanzi fixe pe o perioada de 7 ani la credite imobiliare in lei si in euro.

Rata dobanzii la creditele in lei este de 6,6%, iar la creditele in euro – 3,9%. DAE este de 8,09% la creditul in lei si de 6,95% la creditul in euro, potrivit informatiilor furnizate de BRD. In calculul DAE este inclusa si asigurarea de viata.
“Garantia nemodificarii dobanzii pentru o perioada de 7 ani ofera clientilor siguranta pastrarii costurilor si stabilitate pe un termen indelungat. In momentul de fata oferim cea mai lunga durata pentru dobanda fixa in cazul creditelor imobiliare/ipotecare”, a declarat Elena Oprea, director executiv adjunct la Departamentul de Marketing si Management Produse al BRD.

Avansul minim la creditele in lei este de 15%, iar la creditele in euro – 25%.

Rabla: A fost prelungit termenul pentru depunerea dosarelor de catre persoane juridice

Termenul de depunere si validare a dosarelor in cadrul programului Rabla pentru persoane juridice si institutii publice a fost prelungit pana la 30 septembrie 2013.

Administratia Fondului de Mediu (AFM) informeaza, printr-un comunicat de presa, ca s-a incheiat cea de a doua etapa pentru evaluarea dosarelor depuse de persoanele juridice si instititutiile publice. In aceasta etapa, au fost acceptate 67 de dosare pentru 254 autovehicule, in vreme ce 220 de dosare au fost respinse. 
In total, in acest an, au fost depuse 820 de dosare.

Cei ale caror dosare au fost respinse pot depune un nou dosar in vederea participarii in cadrul programului, la sediul AFM pana la 30 septembrie.

Lista cu toate dosarele, atat cele acceptate, cat si cele response, poate fi consultata pe site-ul AFM, la urmatoarea adresa.

Dobanzile interbancare in lei se afla la valori minime. Dar pentru cat timp?

In luna august, dobanzile interbancare in lei au intrat intr-un nou sezon de reduceri, indicele Robor la 3 luni ajungand pana la 3,7%. Principala problema este ca aceste scaderi nu au fost niciodata de durata.

Dobanzile interbancare reprezinta reperul in functie de care bancile sunt obligate sa ajusteze rata dobanzii la credite. Pentru imprumuturile in lei, indicele Robor la 3 luni este reperul cel mai des utilizat.

Evolutia din acest an a indicilor a fost una favorabila pentru consumatori: Robor a coborat de la peste 6%, cat era la inceput de an, la numai 3,7% in prezent. Dobanzile in lei se afla acum la cel mai mic nivel din istorie, iar unii analisti bancari spun ca scaderile vor fi de durata. 
De exemplu, analistii BCR estimeaza ca indicele Robor la 3 luni se va consolida sub nivelul de 4%, conform unui comunicat al bancii. Din pacate, nu a fost dat publicitatii si studiul care a justificat aceasta concluzie.

Robor nu a fost niciodata stabil

Cel mai mare pericol al creditelor in lei il reprezinta “instabilitatea Robor”, ceea ce analistii BCR sustin ca nu se va mai intampla pe viitor.

Indicele Robor a avut intotdeauna parte de o istorie agitata. Pana in 2005, Robor la 3 luni nu a coborat niciodata sub 10%, deoarece Banca Nationala nu a putut sa controleze inflatia. 

Abia din 2005, lucrurile incep cat de cat sa devina mai normale. Inflatia s-a mentinut sub 10%, astfel ca si dobanzile interbancare au devenit mai “umane”.
Problema principala este ca in fiecare an, ratele Robor au fluctuat foarte mult. De exemplu, in 2005, Robor la 3 luni a coborat pentru putin timp pana la 7,5% pentru ca dupa cateva luni sa atinga pragul de 9,5%. In 2007, intervalul de fluctuatie a fost de 7-9%.

Chiar si evolutiile recente arata ca Robor si-a pastrat acelasi obicei: in 2010, intervalul de variatie a fost 7,75-11%, in 2011 – intre 5-6,5%, in 2012 – intre 4,3-6,3%.

Iar daca ne uitam in perioada de criza financiara, Robor a fost adevarata bomba. In 2008, a urcat de la 8,5% la inceput de an pana la 50% in octombrie.

De ce dobanzile in lei sunt instabile?

Datele de mai sus arata in mod clar ca dobanzile in lei sunt instabile. Pentru ca situatia sa se schimbe este util sa stim de ce apar aceste fluctuatii. Iar raspunsul este simplu: politica BNR.

Politica monetara a bancii centrale a acordat intotdeauna prioritate cursului de schimb. Chiar si in ultimii ani, banca centrala a cautat sa atenueze fluctuatiile ample ale cursului.

Iar instrumentul folosit a fost rata dobanzii in lei. Astfel, stabilitatea cursului a fost obtinuta cu pretul instabilitatii dobanzilor in lei.

De fiecare data cand au aparut presiuni valutare, dobanzile in lei au crescut. In 2008-2009, cand criza financiara punea presiune pe leu, banca centrala tinea ratele Robor la 15%.

In mai 2012, cand criza din Grecia dadea peste cap bursele internationale, dobanzile au urcat din nou:  Robor a crescut in cateva zile de la 5% la 5,5%. Dupa cateva luni, cand scandalul referendumului a izbucnit, Robor a mai facut o saritura: de la 5,5% la 6%.

Prin urmare, conditia de baza pentru ca dobanzile in lei sa devina stabile este ca Banca Nationala sa isi schimbe politica monetara: cursul de schimb trebuie lasat liber. Acest lucru este insa greu de crezut ca se va intampla prea curand. Chiar daca interventiile BNR pe piata valutara s-au rarit, in momente de cumpana, banca centrala se intoarce la vechile obiceiuri.