Politica monetara a BNR face creditul in lei riscant

Banca Nationala incurajeaza acordarea de credite in lei catre populatie prin diverse masuri, insa, politica sa monetara este conceputa sa genereze un risc important pentru clientii care se imprumuta in conditii de dobanda variabila. Cei mai afectati sunt solicitantii de credite Prima casa si credite imobiliare.

In ultimii ani, clientii au fost tot mai des indemnati sa se imprumute in lei si sa renunte la creditele in valuta. In cazul creditelor de nevoi personale, misiunea a fost de mult indeplinita, iar creditele in moneda straina aproape ca au disparut de pe piata.

Mai mult, majoritatea ofertelor de creditare au dobanzi fixe, astfel ca rata lunara ramane neschimbata de la inceput si pana la sfarsitul contractului.

In vara acestui an, BNR a convins guvernul sa modifice Programul Prima casa, pentru a elimina creditul in euro. Astfel, a inceput ofensiva finala impotriva creditelor in valuta.

Dobanzile interbancare ascund riscuri semnificative

Asa cum Conso.ro a semnalat in mod repetat, creditul imobiliar in lei nu este lipsit de riscuri. Chiar daca este eliminat riscul valutar, clientul ramane expus la un risc la fel de important (daca nu, chiar mai mare): riscul de dobanda.

Creditele imobiliare si cele Prima casa au dobanzi variabile, fiind indexate in functie de Robor. Acest indice este insa extrem de instabil chiar si pe termen scurt, iar fluctuatiile sale pot face ca rata lunara sa creasca semnficativ de la o luna la alta.

De exemplu, rata Robor la 3 luni era la inceputul acestui an de 6%, iar apoi a scazut pana aproape la 2,5%. Astfel, a avut loc o variatie de 3,5 puncte procentuale. De aceasta data, evolutia a fost favorabila clientilor, insa la fel de usor, poate avea loc si o miscare in sens invers. In anii urmatori, inflatia urmeaza sa creasca. De la 1,88% cat este in prezent, ar putea ajunge la 3% in 2014 si 3,3% in 2015, conform proiectiei BNR. Acest lucru va conduce inevitabil la o majorare a dobanzilor interbancare.

Fluctuatiile Robor sunt acceptate prin designul politicii monetare

Problema este ca, in Romania, dobanzile interbancare nu au o evolutie lina. Dimpotriva, ele au miscari foarte ample, cu efect negativ asupra celor care se imprumuta in lei.

Fluctuatiile mari ale dobanzilor interbancare sunt posibile deoarece politica monetara a BNR permite acest lucru. Limita de fluctuatie a indicilor Robor este data, in principal, de dobanzile practicate de BNR la operatiunile permanente:
-    facilitatea de depozit permite bancilor comerciale sa faca depozite la BNR, benefiind automat de dobanda practicata de BNR, in prezent egala cu 1% pe an;
-    facilitatea de credit permite bancilor sa imprumute bani de la BNR, la o rata a dobanzii de 7% pe an, in prezent.

Avand in vedere ca aceste facilitati sunt disponibile permanent pentru banci, ele reprezinta limitele maxime pentru dobanzile practicate in mod regulat pe piata interbancara (la operatiunile overnight). Asa cum se observa insa, acest coridor este foarte larg, de 6 puncte procentuale.

Inainte de mai 2013, banda de fluctuatie era si mai mare, de 8 puncte procentuale, motivul pentru care a fost ingustata fiind chiar “temperarea volatilitatii dobanzilor de pe piata monetara si bancara”, potrivit BNR.

Pentru a proteja clientii care se imprumuta in lei pe termen lung, coridorul ar trebui redus in continuare, spre valori similare cu cele din alte state membre ale UE.

In zona euro, de exemplu, coridorul este de numai 0,75 puncte procentuale, motiv pentru care ratele Euribor inregistreaza fluctuatii foarte scazute in timp. In Cehia, intervalul este acum de numai 0,2 puncte procentuale, datorita masurile exceptionale luate de banca centrala.

In Ungaria, banca centrala a fixat un coridor de 2 puncte procentuale, iar in Polonia, de 3 puncte procentuale.

Asa cum se observa, dobanzile stabilite de BNR permit fluctuatii pe piata interbancara, cu mult peste limita maxima acceptata de restul bancilor centrale din regiune.

Protejarea cursului de schimb – un posibil compromis

Care ar putea fi atunci explicatia pentru aceasta politica diferita a BNR? Fara indoiala, banca centrala doreste ca imprumuturile in lei sa fie incurajate. De aceea, singura explicatie ar putea fi dorinta BNR de a controla si cursul de schimb.

In cazul in care apar presiuni pe piata valutara, dobanzile interbancare pot sa creasca cu valori importante (cu pana la 6 puncte procentuale), fara sa fie nevoie de o majorare a dobanzii-cheie.

Astfel, cursul de schimb va fi protejat, fara sa para ca BNR a actionat direct in vreun fel. Indirect, cei care au credite in lei vor suporta consecintele in asemenea situatii si vor plati dobanzi mai mari, asa cum s-a intamplat si in toamna anului 2008. 

Guvernul britanic a decis sa limiteze DAE la credite

Marea Britanie urmeaza sa intre in randul tarilor care limiteaza nivelul maxim al dobanzii anuale efective (DAE). Masura are ca scop protejarea clientilor care solicita credite rapide.

Premierul George Osborne a anuntat recent sa sprijina propunerea de limitarea a costului total al creditului, urmand ca in perioada urmatoare sa fie stabilite detaliile exacte.

Asociatiile de consumatorii au sustinut tot mai puternic in ultimii ani aceasta initiativa, deoarece creditele rapide au costuri exagerat de mari.

Finantatorii vizeaza in persoanele cu venituri scazute, pe care le imprumuta initial cu cateva sute de lire, pentru ca apoi imprumutul sa fie reinnoit, iar datoria sa creasca prin capitalizarea dobanzii. Astfel, poti porni cu un imprumut mic pentru ca apoi sa ajungi sa datorezi mii de lire, doar prin capitalizarea dobanzii.

Recent, autoritatea de protectie a consumatorilor de servicii financiare a limitat numarul maxim de reinnoiri la maxim 2 si a interzis finantatorilor sa isi recupereze banii direct din conturile bancare ale clientilor.

Si la noi, Asociatia Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare sustine un proiect similar, de limitare a DAE la credite.

Guvernul aproba normele de aplicare ale noului program de credite pentru IMM

Guvernul a aprobat normele metodologice de aplicare a programului de garantare a creditelor pentru intreprinderi mici si mijlocii.

In cadrul acestui program, o intreprindere poate beneficia de un imprumut de maxim 5 milioane lei, pe o perioada de 24 luni. Statul garanteaza 50% din suma imprumutata.

IMM-urile vor avea acces la o linie de credit, ce poate fi trasa integral sau partial, exclusiv pentru finantarea capitalului de lucru.

Jumatate dintre familii au acces la internet

Putin peste jumatate dintre gospodarii (52,9%) au acces la internet de acasa, releva ultimele date publicate de INS. Cea mai mare acoperire este in regiunea Bucuresti-Ilfov.

In zona capitalei, peste 70% dintre gospodarii aveau acces la internet de acasa. Cea mai mica pondere se intalneste in regiunea Nord-Est, unde 45% dintre familii pot naviga pe internet din propria locuinta.

In totalul persoanelor cu varsta cuprinsa intre 16 si 74 ani, proportia celor care au folosit vreodata internetul este de 57,9%.

Majoritatea persoanelor sunt utilizatori curenti, 86,5% dintre persoanele de 16-74 ani apeland internetul in ultimele 3 luni anterioare anchetei, din care 64,7% folosesc acest instrument cu frecventa zilnica sau aproape zilnica.

Varsta are un impact semnificativ asupra gradului de utilizare al internetului. Ponderea utilizatorilor scade o data cu inaintarea spre grupele de varsta superioare.

Tinerii cu varste cuprinse intre 16-24 ani utilizeaza internetul in proportie de 86,9%, cei intre 25-34 ani – in proportie de 78,9%, iar persoanele intre 45-54 ani – in proportie de 54%. Pe segmentul populatiei cu varsta cuprinsa intre 65-74 ani, internetul este utilizat doar de 16,8% dintre respondenti.