Nimic nou pe frontul bancar: creditarea si economisirea stagneaza

Soldul creditului neguvernamental a crescut usor in octombrie fata de luna anterioara, cu 0,3%, in vreme ce depozitele in lei ale gospodariilor populatiei s-au majorat cu 1,4% comparativ cu luna precedenta.

Soldul creditului neguvernamental a crescut usor in octombrie fata de luna anterioara (+0,3%, sau doar 0,1% in termini reali), imprumuturile in lei (+1%) continuand sa avanseze in timp ce soldul imprumuturilor in valuta isi continua declinul (-0,2%). 

Pe componente, imprumuturile in lei au avansat cu 8,1% in ultimele 12 luni, potrivit unui comunicat BNR, reducand din decalajul fata de cele in valuta (au o pondere de 43% in prezent), care s-au contractat cu 10,2% in acelasi interval.
Daca creditarea merge schiopatat, economisirea stagneaza pe fondul dobanzilor mici, in special in ceea ce priveste persoanele fizice. Depozitele in lei ale gospodariilor populatiei s-au majorat cu 1,4% comparativ cu luna precedenta, la 82,3 miliarde lei, iar fata de aceeasi perioada a anului trecut s-a consemnat o crestere de 4,2%.

Plasamentele in valuta ale gospodariilor populatiei exprimate in lei au crescut cu 3% (in euro, cu 3,4%), iar ale firmelor s-au redus cu 0,9% (in euro, cu 0,6%).Economiile persoanelor juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare) au avansat cu 2,1%, la 60,74 miliarde lei. Comparativ cu octombrie 2013, acestea au avut o apreciere cu 9,8%.

Isarescu: Razboiul dintre clienti si banci trebuie incheiat

Guvernatorul BNR Mugur Isarescu, autorul declaratiei de mai sus, este de parere ca bancile trebuie sa inteleaga ca nu pot trai numai din comisioane si ca ar trebui sa se uite mai atent in oganda companiilor pentru a le credita.

Prezent la conferinta anuala a Asociatiei Analistilor Financiari Bancari din Romania, Isarescu a subliniat ca sistemul bancar trebuie ajutat sa se apropie de clienti, iar lipsa de apetit a bancilor pentru creditare se poate explica si prin amplul proces de restructurare in care acestea sunt implicate in prezent.

Guvernatorul BNR a tinut sa faca precizari legate si de cursul de schimb, subliniind ca acesta nu este “cursul BNR”, ci o medie a 10 cursuri valutare cu care bancile opereaza in piata. 

“Romanii ar trebui sa se uite mai mult la dobanda decat la cursul de schimb, ca daca s-ar misca euro/leu cum se misca euro/dolar s-ar sparge televizoarele” a spus Isarescu.
Sa nu uitam insa ca atentia de care se bucura cursul de schimb se datoreaza structurii economiei, ponderii mari a importurilor, modului de tarifare a anumitor servicii (vezi telecom) si feliei majoritare pe care o reprezinta creditele in valuta raportat la totalul imprumuturilor. 

Daca autoritatile, inclusiv BNR,  n-ar fi permis aceste anomalii, poate ca romanii ar privi mai atent la dobanda decat la cotatiile valutare.

BCR prelungeste programul de lucru in peste 100 de unitati

BCR a extins programul de lucru cu publicul pentru un numar de peste 100 de unitati din toata tara. Noul orar este valabil in luna decembrie pana la Sarbatorile de iarna.

Masura a fost luata pe fondul cresterii sustinute a cererii de credite pe perioada sarbatorilor de iarna, in special cele de nevoi personale si carduri de credit. 
“Pentru a veni in intampinarea clientilor cu solutii de creditare dedicate nevoilor acestora, am decis prelungirea programului de lucru pentru mai mult de 100 de unitati. In aceasta perioada aglomerata a Sarbatorilor de Iarna vrem sa fim mai aproape de clientii nostri care si-ar dori sa poata obtine consiliere pentru acordarea de credite”, a declarat Dana Demetrian, vicepresedinte desemnat Retail si Private Banking. 

Extinderea programului de lucru nu este uniforma. Astfel, exista unitati care isi prelungesc programul cu doar 30 minute, dupa cum exista si altele care vor lucra mai mult cu 2 ore. Ora cea mai tarzie la care se vor inchide unitatile BCR in urma adoptarii acestei masuri este 19.30.

De ce nu ne putem porta conturile curente precum numerele de telefon?

O analiza a Consiliului Concurentei subliniaza pozitia de forta a bancilor in raport cu clientii, nivelul uniform al comisioanelor aferente cardurilor de debit ce denota lipsa concurentei reale intre acestea si sugereaza ca incurajarea portabilitatii conturilor bancare ar fi o masura benefica.

"Analiza comparativa a evolutiei dobanzilor cu situatia comisioanelor pentru serviciile bancare ce acopera cel mai mare numar de clienti, indica o putere de piata net superioara a bancilor in raport cu clientii posesori de carduri de debit si un grad relativ redus de concurenta generat de nivelul uniform al comisioanelor. O cauza importanta a acestei situatii este data de barierele ridicate pentru consumatori in privinta schimbarii furnizorului (switching costs) de servicii bancare (in special pentru cardurile de debit)”, se arata in concluziile unui raport al institutiei privind sectorul bancar. 
De altfel, pozitia de forta a bancilor in raport cu clientii reiese si din modul in care se negociaza, sau mai exact spus nu se negociaza, contractele cu clauze-tip. De regula, ori accepti conditiile standard, ori cauti in alta parte. 

Consiliul Concurentei sugereaza si un posibil remediu. “Initiativele care vizeaza cresterea caracterului pro-competitiv al reglementarilor, mai ales prin eliminarea barierelor in calea schimbarii furnizorului (cum ar fi portabilitatea conturilor bancare), prezinta o importanta deosebita”. 

Cu alte cuvinte, n-ar fi rau sa ne portam conturile bancare cum o facem cu numerele de telefon, fara costuri suplimentare, atunci cand apare o oferta mai buna din partea altui furnizor.

Romania, cea mai scumpa tara din UE pentru clientii bancilor

In raportul Consiliului Concurentei privind evolutia sectorului concurentei in 2014, in sectiunea pentru banci, se arata ca “in Romania comisioanele bancare sunt la un nivel foarte ridicat în raport cu celelalte state membre UE”. Raportul exemplifica cu cateva puncte strategice de jumulit clientii.

Comisioanele bancare analizate privesc: administrarea lunara a contului, eliberarea extrasului de cont, internet banking, administrarea cardului de debit, retragerea de numerar (de la ATM propriu sau al altei banci) si tranzactiile internationale.

In ceea ce priveste administrarea contului curent, in afara de Marfin Bank si Banca Transilvania, toate celelalte banci au taxe de cel putin 2,5 lei/luna arata raportul CC. Interogarea soldului este taxata de majoritatea bancilor, exceptie facand Piraeus, Credit Europe Bank si Marfin Bank.
Cele mai multe banci nu percep comision la eliberarea unui extras de cont lunar, exceptie facand Banca Transilvania si Libra Internet Bank, unde fiecare extras este tarifat cu 1 leu, respectiv cu 0,5 lei. In afara lor, celelalte banci percep comisioane doar pentru eliberarea unui duplicat al extrasului de cont (tarifele incep de la 1 leu la OTP Bank si ajung la 10 lei la Carpatica, avand o medie in valoare de aproximativ 4 lei/extras). 

Serviciul de internet banking, care in majoritatea statelor europene este gratis, in Romania costa aproximativ 1 euro/luna (cel mai mult la OTP - 1,5 euro, dar sunt si banci care il ofera gratis - Unicredit, Banca Romaneasca, Libra, Credit Europe Bank, Marfin Bank).

De altfel, un studiu al Comisiei Europene din 2009, citat in raport, arata ca Romania se situa pe locul patru in topul tarilor cu cele mai mari costuri aferente unui cont de plati, acestea depasind media UE semnificativ, diferenta fiind de circa 50 de euro.

     Comisioane bancare lunare ale principalelor banci din Romania
  

Banca	Administrare cont	Extras cont	Interogare sold card RON
			ATM propriu	Alt ATM
BCR	4,5 lei	2 lei	0,2 lei	2,5 lei
BRD	0,8 euro	1 euro	0,5 euro	1 euro
Banca Transilvania	0 lei	1 leu	0,3 lei	2 lei
Raiffeisen Bank	2,5 lei	2 euro	0,3 lei
UniCredit Tiriac Bank	7,5 lei	5 lei	0,3 lei	-
CEC Bank	2,5 lei	5 lei	0,3 lei	1,5 lei
ING Bank	2 lei	0 lei	-	2,5 lei
Bancpost	2,5 lei	4 lei	0,3 lei	1,5 lei
Volksbank	3 lei	5 lei	0 lei	-
Alpha Bank	2,5 lei	5 lei	0,5 lei	-
Banca Romaneasca	3 lei	5 lei	0,5 lei	1,5 lei
Piraeus Bank	2,5 lei	3 lei	0 lei	0 lei
Libra Internet Bank	2 lei	0,5 lei	1 leu	1 leu
ProCredit Bank	3 lei	-	0,5 lei	0,5 lei
Credit Europe Bank	3 lei	5 lei	0 lei	0 lei
OTP Bank	5 lei	1 leu	0,3 lei	0,3 lei
Banca Carpatica	2,5 lei	10 lei	1 leu	1,8 lei
Marfin Bank	0 lei	3 euro	0 lei	0 lei

         * sursa: raport Consiliul Concurentei

ASF anunta reducerea cotelor aplicate fondurilor de investitii si a pensiilor private

Consiliul ASF a aprobat un regulament care prevede reduceri semnificative de comisioane sau tarife aplicate in piata de capital si in sectorul fondurilor de pensii incapand cu ianuarie 2015. Impactul financiar anual al actualelor modificari de cote, comisioane si tarife este estimat la 10 milioane de lei. 

Potrivit noului regulament, cota aferenta sectorului de pensii se va reduce de la 0,38% din valoarea contributiilor brute incasate de fond la 0,3%. De asemenea, cota lunara din valoarea activului net al fondului de pensii administrat privat va scadea de la 0,008% pana la nivelul de 0,0078%.

Printre scaderi se regaseste si cota aferenta activului net al fondurilor de investitii, care va cunoaste o diminuare de la 0,1% pe an (echivalent lunar 0,008333%) la 0,0078% lunar.

Tariful pe piata de capital aferent contractelor cu instrumente financiare derivate se va reduce de la 0,08 lei la 0,03 lei pe contract, iar cel aferent market makerilor va scadea de la 0,04 lei la 0,01 lei pe contract.

“Autoritatea de Supraveghere Financiara isi exprima convingerea ca prin aceste modificari, dar si prin alte masuri luate recent (Proiectul STEAM si masurile adoptate pentru eliminarea obstacolelor identificate in documentul “8 bariere sistemice in dezvoltarea pietei de capital”), accesul pe piata de capital din Romania va fi mai u?or, iar piata financiara non-bancara din Romania isi va consolida dezvoltarea sustenabila prin reglementari inteligente si favorabile investitorilor”, se arata in comunicatul de presa al Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF).

Fluctuatiile cursului au pierdut din amploare

Cursul de schimb oficial euro-leu a prezentat fluctuatii minore de la o zi la alta in ultimele sedinte de tranzactionare. 

Ultimul nivel de referinta, publicat de BNR marti, a coborat nesemnificativ, pana la 4,4338 lei pentru un euro. Euro se mentine astfel in apropierea maximului pe ultimele 2 luni si jumatate, de 4,4421 lei, inregistrat joi.
In jurul orei 15.00, cotatiile pe piata interbancara se incadrau intre 4,432 si 4,437 lei pentru un euro. Evolutia perechii valutare euro-leu se mentinea calma, pe fondul stabilitatii in pietele de capital europene, conform analistilor ING Bank. 

Creditul in lei pentru populatie a crescut cu aproape 15% in ultimul an

Incercarea de impulsionare a creditului in lei de catre BNR a dat rezultate, conform ultimelor date publicate de BNR. Imprumuturile in lei acordate de banci persoanelor fizice au crescut cu 14,7% in ultimul an, in defavoarea celor in valuta.

La finele lunii octombrie 2014, suma totala acordata sub forma de credit persoanelor fizice se ridica la 39.630 milioane lei. 

Si in cazul companiilor varianta in lei a cunoscut o crestere, desi mai mica. Astfel, cresterea din perioada  octombrie 2013 – octombrie 2014 este de aproximativ 3,8%, pana la 53.550 milioane lei. 
Nu acelasi lucru se poate spune si despre creditul in valuta, care a cunoscut o scadere semnificativa in ultimul an. In cazul creditelor accesate de populatie, scaderea este de 10%, pana la un nivel de 61.730 milioane lei, in vreme ce in cazul companiilor contractia este de 11,2%, pana la 58.880 milioane lei.

Cresterea interesului pentru creditul in lei se datoreaza in principal scaderii masive a dobanzii de politica monetara de catre Banca Centrala, pana la nivelul minim istoric de 2,75%.

E momentul sa pariem pe cresterea pretului petrolului?

Stirea zilei este ca pretul petrolului “ar putea ajunge la 60 de dolari pe baril daca membrii OPEC nu vor reduce semnificativ productia”, dupa cum considera mai multi manageri de fonduri de investitii citati de Bloomberg. Este momentul pentru o pozitie contrara?

Perceptiile publicului despre o anumita chestiune se schimba repede, in functie de context si modul in care este alimentat cu informatie de catre media. In 2008, cand petrolul se apropia de 150 de dolari, putine voci mai indrazneau sa afirme ca nu va atinge curand 200. Era vorba de imputinarea resurselor, cererea din China, peek oil, etc. Ei bine, pana la finalul anului respectiv scazuse sub 40, pe fondul acutizarii crizei financiare. Unde era cererea mereu in crestere? Explicatia analistilor care vedeau cotatiile in stratosfera a fost ca si cererea se va ajusta daca tot e criza. 
Iar acum avem iarasi petrol ieftin, sub 80 dolari/baril. Motivele? Oficial, petrolul de sist extras de SUA i-au redus dependenta de importuri si s-a redus si cererea la nivel global, plus efectele unei recesiuni mai prelungite din Europa. Ce a determinat Arabia Saudita sa isi dinamiteze incasarile mentinand productia in loc sa o scada si asistand senina la declinul cotatiilor? De ce OPEC n-a decis inca o scadere a productiei? Ramane de vazut ce decizii se vor lua saptamana viitoare, la reuniunea OPEC de la Viena. 

Unii par insa decisi sa mizeze pe un petrol ieftin pe termen lung. Thomas Friedman, editorialist la New York Times, este de parere ca asistam la "un razboi mondial al petrolului, intre Statele Unite si Arabia Saudita pe de o parte si Rusia si Iran pe de alta parte". Cea mai inteleapta decizie in acest context ar fi sa lasam pretul sa isi urmeze cursa lui si sa luam pozitii (cumparare de actiuni la companiile care dispun de rezerve-atentie, nu prea e cazul Petrom, ci vorbim de giganti precum Exxon, Shell, etc) cand trendul da semne de inversare. Pana la urma e totusi o resursa epuizabila, indiferent ce crede geopolitica.

Bugetul pe 2015 pleaca de la un gol de 15-17 miliarde lei

Consiliului Fiscal estimeaza ca autoritatile vor trebui sa gaseasca resurse de pana la 17 miliarde lei pentru a compensa reducerea deficitului bugetar si impactul initiativelor legislative luate in an electoral, iar o posibila sursa este cresterea taxelor.

In plus, mutarea cheltuielilor de investitii pentru 2015 pune presiune suplimentara pe deficitul bugetar, iar necesarul de co-finantare pentru programele derulate cu fonduri europene ar ajunge la 15 miliarde lei (doar 4,5 miliarde in acest an) pentru a nu se pierde din fondurile alocate. 
In aceste conditii, deficitul pentru 2015 poate ajunge la 2,8% din PIB.

Proiectul bugetului pentru 2015 va fi supus dezbaterilor publice dupa 10 decembrie, cand se va incheia misiunea comuna FMI si CE, ulterior fiind transmis guvernului spre aprobare.

Portofel electronic pentru tichete de masa

Ministerul de Finante a pus in dezbatere publica normele de aplicare pentru emiterea tichetelor de masa pe suport electronic.

Potrivit proiectului, angajatorii vor stabili impreuna cu reprezentantii salariatilor, clauze privind acordarea alocatiei individuale de hrana sub forma tichetelor de masa, precum si forma suportului acestora, respectiv suport electronic si/sau hartie.

In cazul acordarii tichetelor de masa in format electronic, angajatorii vor alimenta suportul electronic cu valoarea nominala aferenta tichetelor de masa, care va fi folosita exclusiv pentru achizitionarea de produse alimentare, fara a fi permisa efectuarea de operatiuni de retragere de numerar.
O alta noutate este aplicarea unitara a reglementarilor in cazul salariatilor care lucreaza in regim de tura. Numarul de tichete de masa la care o persoana are dreptul pe luna se calculeaza adunand numarul de ore lucrate si impartind aceasta suma la 8.

Numarul de tichete acordate intr-o luna nu poate depasi numarul de zile lucratoare din luna respectiva.

Noile reglementari creeaza angajatilor posibilitatea de a utiliza mai flexibil tichetele de masa, deoarece vor fi eliminate prevederile care limiteaza utilizarea a maximum 2 tichete de masa pe zi.

Care sunt cele mai profitabile companii de la BVB?

56 de companii listate la BVB au inregistrat profit dupa primele 9 luni de activitate din 2014, conform unui raport realizat de o societate de investitii.

Din companiile analizate, numai 39 au obtinut castiguri mai mari decat in perioada similara a lui 2013, arata raportul publicat de Intercapital Invest.
Printre companiile cu cele mai bune rezultate se numara cele din sectoarele energie si utilitati – Transelectrica, Transgaz, Romgaz si Conpet, sectorul farmaceutic – Biofarm, Antibiotice, Zentiva si Farmaceutica Remedia, dar si companii precum Banca Transilvania, SIF Moldova, BVB, Vrancart, Socep, Artrom, Santierul Naval Orsova, Cemacon si Comelf.

Din 71 de companii ce au date disponibile cu rezultatele din primele 9 luni, doar o treime au un grad de indeplinire a bugetului pe 2014 de minim 75% pe partea de profit, semnaleaza analistii Intercapital.

Doi infractori condamnati definitiv educa viitorii economisti ai tarii

Recent, doi fosti conducatori ai pietei de capital – Gabriela Anghelache si Paul Miclaus – au fost condamnati de instanta la inchisoare pentru favorizarea infractorului in asa-numitul caz “Rompetrol”. Cu toate acestea, ei continua sa educe tinerii studenti de la cea mai prestigioasa universitate economica a tarii, Academia de Studii Economice.

In dosarul “Rompetrol”, incheiat recent printr-o decizie definitiva a Curtii de Apel Bucuresti, doi fosti conducatori ai arbitrului pietei de capital de la acea vreme – Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) au fost condamnati la inchisoare. Gabriela Anghelache a primit 3 ani de inchisoare, iar Paul Miclaus 2 ani de inchisoare. 

Instanta s-a dovedit generoasa cu cei doi profesori universitari doctori, aflati acum in umilitoarea postura de condamnati, hotarand suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei, pentru o perioada de incercare de 5, respectiv 4 ani.

In plus, pe durata termenului de incercare, cei doi condamnati trebuie sa se supuna mai multor masuri de supraveghere, in caz contrar riscand sa ajunga dupa gratii: sa se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Bucuresti, sa anunte in prealabil orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea, sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca si sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele de existenta.

Cat de moral este ca un infractor condamnat definitiv sa educe studentii?

Din punct de vedere legal, cei doi profesori universitari doctori isi pot vedea in continuare de cariera universitara. Acesta este punctul de vedere exprimat, la cererea Conso.ro, de purtatorul de cuvant al ASE, dna conf.univ.dr. Florina Mohanu:

“Institutia nu a luat nicio masura sanctionatorie impotriva acestor angajati, atat timp cat instanta judecatoreasca nu a dispus acest lucru si nici legislatia muncii nu obliga la aceasta. Infractiunile savarsite de cei doi nu au legatura cu calitatea lor de angajati ai ASE, ci cu aceea de angajati la un alt angajator decat ASE.”

Insa din punct de vedere moral, si al prevederilor in acest sens cuprinse chiar in Carta ASE, lucrurile nu mai par deloc la fel de clare.

Astfel, art. 6 din Carta ASE mentioneaza cinstea si onoarea printre valorile care trebuie sa defineasca activitatea tuturor membrilor comunitatii universitare. De asemenea, art. 20 clameaza faptul ca deontologia universitara presupune, printre altele, “manifestarea comportamentului moral care sa asigure o reputatie nestirbita.”

Ori numai de cinste, comportament moral si reputatie nestirbita nu se poate vorbi in cazul unor infractori condamnati definitiv de instanta judecatoreasca.

In plus, in afara competentei profesionale, absolventii unei universitati economice trebuie invatati sa respecte cu strictete legile si sa fie, in activitatea lor, adevarate modele de urmat. Si cum ne-am putea imagina ca pot primi asemenea sfaturi de la oameni despre care instanta de judecata a stabilit ca ar trebui sa faca inchisoare? Ce autoritate morala mai pot avea asemenea persoane in fata studentilor?

Din pacate, in ultima perioada, cea mai prestigioasa universitate economica din Romania, Academia de Studii Economice, a mai fost confruntata si cu alte scandaluri legate de comportamentul unora dintre cadrele sale didactice – unele cu, altele fara legatura cu activitatea universitara. Lectorul univ. dr. Andrei Hrebenciuc a fost arestat preventiv intr-un caz de coruptie, iar prodecanul Facultatii de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori, Cosmin Serbanescu a fost arestat in baza unor acuzatii de luare de mita si trafic de influenta.

In beneficiul mentinerii prestigiului sau, ASE ar face bine sa isi clarifice relatia cu cei care “”calca stramb” si sa manifeste “toleranta zero”. Infractorii nu pot reprezenta, in nicio circumstanta, un “activ” cu care ASE ar trebui sa se mandreasca, ci mai degraba un “pasiv” de care ar face bine sa se debaraseze.

Reportaj: De ce ar trebui mutat Black Friday pe 1 aprilie?

Am avut curiozitatea sa urmaresc in direct, la prima ora, strategia de marketing a celui mare magazin on-line (eMag) iar concluziile sunt cam descurajante pentru amatorii de reduceri i-re-zis-ti-bi-le.

Stiam ca urmeaza ca eMag sa deschida dimineata pravalia cu reduceri. Cel mai probabil intre 6,30-7,30 asa ca mi-am lasat sacosa virtuala la usa magazinului on-line de la 6,30. De cu seara, mai multe bloguri pentru gadgetari publicau liste cu reducerile de top pregatite de retailer, probabil contra-cost, ca orice advertorial. 

Ochisem la eMag un laptop Acer la 499 lei, redus cu 50% (cel mai mic pret la concurenta pentru aceeasi marca il gasisem la Altex, unde se vinde in saptamana aceasta cu 799 lei), un televizor led Toshiba cu diagonala de 80 cm tot la 499 lei (reducerea era comparabila, procentual) si un Expresor de cafea la numai 50 lei (redus de la 240 lei). 
Ei bine, ce s-a intamplat pe teren? In jur de ora 7 site-ul s-a deschis cumparatorilor moment in care conexiunea mea s-a infundat brusc. N-am putut accesa site-ul cam 5 minute, iar cand s-a redeschis pentru mine, laptopul, expresorul, televizorul erau pe stoc epuizat. De ce se intampla asta, pentru ca si la celelalte magazine cu promotii-beton stocurile se dovedesc anemice spre inexistente? 

Probabil ca acestea functioneaza doar ca niste carlige de marketing (pretul este sub cel de cost sau macar cel impus de producator astfel incat retailerul isi asuma pierderi pentru a se promova de Black Friday). Omul se scoala cu noaptea in cap tintind achizitiile in cauza dar cand nu le mai vede, nu pleaca totusi cu mana goala daca tot a investit energie in Black Friday, ci ia si el ce mai e pe site. Iar “ ce mai e pe site” cu reducere decenta e in destule cazuri lichidare de stoc, produse vechi, reduse doar pentru a scapa producatorul si retailerul de ele.

Revin la produsele cu stoc epuizat. Lipsit de reperele mele (televizorul, laptopul, expresorul) am mai aruncat cate o privire pe site si am remarcat inca un fenomen interesant. Am descoperit ca alte produse cu stoc epuizat nu mai erau afisate pe emag.ro (probabil pentru a nu descuraja amatorii de chilipiruri care ar fi constatat ca au pierdut de fapt mai multe trenuri), precum se intampla cu cele din listele cu mari reduceri scapate cu cateva ore inainte pe blogurile de specialitate ce nu s-ar fi putut volatiliza fiind promovate anterior. 

Exemplu: am remarcat la un moment dat doua tablete Lenovo cu pret redus peste 40%, la 299 si 249 lei, ce au disparut in prima ora de pe site, fara sa mai apara ca “stoc epuizat” cum se intampla cu laptopul de 499 lei, televizorul, expresorul de 49 lei. Laptopul in schimb a reaparut, cu specificatii apropiate-memorie de 4G insa, dar la un pret de peste 900 lei, cu singura deosebire ca acum era purtator de Windows  8.1. 

Legat de chilipirurile eMag mai am de facut o observatie. Laptopul de 499 lei este aproape cea mai ieftina configuatie posibila in anul de gratie 2014, cu doar 2G de RAM si fara unitate optica. Televizorul Toshiba este plimbat des de eMag prin diferite campanii promotionale pana acum pretul fiind coborat doar pana la 700 lei. Este un televizor de marca dar cu performante modeste, fara elementare tunere TV.

Concluzia? Daca tot am invatat sa mutam Black Friday-ul romanesc inaintea celui original, din 28 noiembrie, n-ar fi util ca retailerii autohtoni sa faca un hei-rup si sa-l puna direct pe 1 aprilie, o alta sarbatoare … traditionala?

BRD vinde credite de nevoi personale cu perioada de gratie totala de 3 luni

BRD acorda creditele de nevoi personale in lei cu o perioada de gratie totala de 3 luni. In aceasta perioada clientii sunt scutiti de la plata dobanzii, a capitalului si a asigurarii de viata.

Campania promotionala este valabila pana pe 27 ianuarie 2015, atat pentru creditele noi, cat si de refinantare cu valori de peste 5.000 lei.
Clientii standard platesc o rata de dobanda fixa de 9,75%, in vreme ce incasarea venitului prin banca presupune o dobanda mai mica, de 8,78%. Asigurarea de viata este suportata de catre client, iar cota de prima lunara este de 0,09%.

In plus, de Black Friday (21 – 23 noiembrie 2014) persoanele care aplica pentru aceste produse pe site-ul bancii si finalizeaza dosarul de credit pana pe 23 decembrie 2014, beneficiaza inclusiv de gratuitate la comisionul de analiza, care in conditii standard este de 200 lei.

Taxele se platesc mai usor. Mai ramane sa fie incasate!

Romania a urcat 82 de pozitii in clasamentul mondial realizat de o companie de consultanta, care a analizat fiecare tara din punct de vedere al usurintei cu care firmele isi pot plati impozitele.

Raportul “Paying Taxes 2015” elaborat de PriceWaterhouse Coopers arata ca Romania este tara care a urcat cel mai mult in clasamentul mondial, dintre tarile din Europa Centrala si de Est.

Reformele intreprinse in ultimii ani au facut ca numarul platilor catre stat facute de o firma sa scada de la 113 in 2007 la 39 de plati in 2012 si apoi la 14 in 2013. Aceste reforme au facut ca timpul necesar pentru indeplinirea obligatiilor fiscale sa scada de la 228 ore pe an in 2009, la 200 ore in 2012 si apoi la 159 ore in 2013, arata Mihaela Mitroi, partener la PwC Romania.

Printre proiectele care au ajutat contribuabilii sa isi plateasca mai usor taxele fac parte extinderea declararii si platii online a obligatiilor fiscale si informatizarea ANAF, cu sprijinul cu Banca Mondiale, semnaleaza Ministerul Finantelor Publice.

Romania ocupa acum locul 52 in lume, devansand tari precum Polonia (87), Ungaria (88), Bulgaria (89), Slovacia (110) si Cehia (119). 

Acum ca plata taxelor se face mai usor, ramane ca Ministerul de Finante sa ia masurile necesare pentru ca acestea sa se si incaseze, prin diminuarea evaziunii fiscale.

Cum sa nu ne pacalim de Black Friday?

Comerciantii online promit reduce semnificative de preturi cu ocazia Black Friday, insa nu intotdeauna pretul de vanzare este unul cu adevarat promotional.

Cea mai frecventa tactica pentru pacalirea consumatorilor este aplicarea unor discounturi majore la preturi umflate. Astfel, daca pretul standard este dublu fata de preturile practicate in mod uzual pentru produsul respectiv, atunci o reducere de 50% nu reprezinta cu adevarat o promotie.
De aceea, inainte de a cumpara orice produs, este recomandat sa verificati pretul produsului respectiv si la alti comercianti. Doar in acest mod, iti poti da seama daca pretul promotional este atractiv. In cazul in care ti-ai planificat sa cumperi un anumit produs, poti verifica din timp preturile existente.

O alta practica intalnita cu ocazia Black Friday este ca unii comercianti sa acorde discounturi insemnate doar pentru produsele vechi pe care le au in stoc, pentru care nu exista cerere.
 
In cazul in care nu esti multumit de produsul achizitionat, ai dreptul sa-l returnezi in urmatoarele 14 zile si sa-ti primesti banii inapoi.

Parlamentul britanic dezbate chestiunea dilatarii masei monetare de catre banci

Initiativa apartine ONG-ului Positive Money, care isi propune sa “democratizeze banii si sistemul bancar astfel incat acesta sa functioneze pentru societate si nu impotriva sa”.

"Un sondaj recent arata ca 70% dintre parlamentari cred ca doar guvernul poate crea banii", arata documentul de la Positive Money, citat in ziarul Bursa, desi Banca Angliei a publicat, la inceputul anului, doua studii despre crearea banilor in economia moderna. Intr-unul din acestea se arata explicit ca “de cate ori o banca acorda un credit, aceasta creeaza si un depozit pentru client, deci creeaza bani noi".

Positive Money aminteste si de rezultatele unui sondaj din 2010, conform caruia doua treimi din populatia Marii Britanii crede ca bancile acorda credite din economiile depozitate la institutiile financiare in cauza.

Oare ce parere or avea romanii despre procesul de creare a banilor din nimic de catre sistemul bancar? BNR nu a finantat pana acum niciun sondaj in acest sens.

Visa ofera informatii si sfaturi utile celor care fac cumparaturi online

Aproximativ 14.000 de romani au finalizat in 2014 trainingurile online privind comertul electronic din cadrul programului national Banii pe Net. Programul a oferit cursantilor un ghid complet de informatii utile despre platile online, instrumentele de comparare a ofertelor, drepturile consumatorilor online si siguranta cumparaturilor pe internet. 

Programul national Banii pe Net, derulat in perioada 2014 - 2017 de Visa Europe si de bancile membre din Romania, impreuna cu organizatia non-profit Junior Achievement Romania, este disponibil in bibliotecile publice din mediul urban si din cel rural datorita parteneriatului cu Biblionet, fiind sustinut si de companii din domeniul online si din industria platilor, cum sunt PayU, Google si eMAG. 

Portalul financiar Conso.ro a fost un sustinator activ al programului, aducandu-si o contributie concreta la realizarea ghidului cu informatii utile pentru consumatori. 

"Prin programul Banii pe Net oferim consumatorilor cunostinte de baza privind comertul electronic si protectia datelor personale pe internet, in conditiile in care apetitul romanilor pentru cumparaturi pe internet a crescut simtitor in ultimii ani", a declarat Catalin Cretu, director subregional pentru Romania, Croatia si Slovenia, Visa Europe.   

Conform informatiilor furnizate de Visa Europe, doua treimi dintre persoanele care au finalizat trainingurile Banii pe Net direct pe internet au varsta cuprinsa intre 18 si 35 de ani. 

Ce drepturi au consumatorii la cumparaturile online?

Atunci cand se decid sa efectueze o plata online, consumatorii trebuie sa se asigure ca isi stiu drepturile, pentru a putea beneficia de cele mai bune servicii. 

Unul dintre cele mai importante aspecte la o plata online il reprezinta faptul ca exista posibilitatea de a se renunta la achizitia efectuata, in termen de 14 zile de la primirea pachetului, prin simpla notificare a furnizorului. Singurele costuri suportate sunt cele cu rambursarea produselor.

Consumatorii nu trebuie sa neglijeze nici faptul ca au dreptul la informatii clare privind caracteristicile principale ale produsului sau serviciului, date de contact privind comanda, costul total, inclusiv taxele si costurile de livrare.

In cazul in care nu se primesc bunurile sau serviciile comandate sau nu corespund parametrilor specificati, la plata cu cardul exista dreptul de a adresa bancii refuzul la plata. In cazul in care partile nu au convenit altfel, consumatorii trebuie sa stie ca au dreptul de a primi produsele comandate in termen de cel mult 30 de zile de la incheierea contractului.

La ce este bine sa fii atent cand faci cumparaturi online?

Pe de alta parte, pentru a evita orice fel de probleme si fraude online, consumatorii ar trebui sa se informeze inainte asupra magazinelor online si sa achizitioneze doar de la cele care beneficiaza de o reputatie buna.

Consumatorii sunt sfatuiti sa nu se ofere niciodata informatii personale sau legate de card si PIN prin telefon sau email si sa se pastreze dovada cu datele privind tranzactiile efectuate pe internet.

Foarte important este ca la efectuarea unei plati online sa se caute pe site-ul magazinului un numar de contact sau adresa de e-mail pentru a le avea in caz de nelamuriri. 

Nu in ultimul rand, trebuie citite cu atentie procedurile si costurile de achizitionare si livrare, precum si conditiile de returnare stabilite de magazinul online.

Rata la creditele Prima casa este sub chirie? Inutil fara o lege a falimentului personal

Conform unui studiu realizat de Banca Romaneasca, rata la creditele pentru garsonierele din Bucuresti este cu 20% mai mica decat chiria aferenta unitatilor locative in cauza. Neplatind la timp chiria nu risti insa sa ramai dator pe viata.

Faptul ca studiul Bancii Romanesti scoate in fata comparatia rata-chirie in cazul garsonierelor denota ca autorii sai au avut conturata din start concluzia pe care doreau sa o scoata in evidenta. 

Chiria pe metrul patrat este cea mai mare in cazul garsonierelor si cea mai redusa in cazul apartamentelor cu 4 camere, din motive evidente (costul cu utilitatile iarna, numarul relativ mic al garsonierelor din Bucuresti, etc). O comparative rata-chirie pentru apartamentele de 3-4 camere n-ar fi fost deci la fel de relevanta.
Ce risca insa cei cu rate la banca spre deosebire de chiriasi? Executia silita in caz de neplata a ratelor (pe motiv de somaj, boala, scadere drastica a veniturilor) si datoria ramasa de acoperit pentru diferenta dintre pretul casei luata cu credit si cel obtinut din vanzarea sa accelerata prin executare silita. 

Ceea ce face ca o comparatie rata-venit sa fie relevanta doar in situatia in care riscurile aferente in caz de neplata ar fi comparabile (evacuare fara complicatii). Cu alte cuvinte, doar in situatia in care ar exista o lege a falimentului personal.

Unde merge leul daca n-are motive de apreciere si nici sa bata pasul pe loc intre 4,4-4,44 lei/euro?

Guvernatorul BNR era de parere pe 6 noiembrie ca leul n-are motive de apreciere pe termen scurt, iar doua saptamani mai tarziu isi exprima mirarea ca moneda nationala a incremenit in intervalul 4,4-4,44 lei/euro. Oare in ce directie s-ar putea dezmorti cursul?

Cele doua declaratii ies cumva din stilul rezervat-eliptic cu care ne obisnuise Mugur Isarescu si lasa locul unor speculatii ca ar putea urma un puseu de depreciere in perioada urmatoare.

Argumente in acest sens: inflatia in continuare redusa (deprecierea genereaza inflatie, economia se bazeaza mai mult pe importuri decat pe exporturi), promisiunile electorale ale actualului Guvern care trebuie puse in practica si care ar putea declansa ceva ajustari la nivel “macro”, un preconizat deficit bugetar pentru 2015.
Singurul ingredient care ar determina decolarea cursului euro/leu lipseste insa deocamdata: o situatie mai tensionata pe plan extern, economic sau geopolitic.

Ultima oara cand cursul de schimb a coborat sub pragul de 4,4 lei pentru un euro a fost pe 1 septembrie 2014, cand Banca Nationala a publicat un nivel de referinta de 4,3989 lei/euro. Ulterior, desi au existat oscilatii de pana la 2-3 bani in decurs de cateva zile, acesta a cunoscut o tendinta clara de crestere, astfel ca ultimul curs oficial anuntat joi este de 4,4421 lei pentru un euro.