Wednesday, May 25, 2016

Suntem pe ultimul loc in UE la alfabetizarea financiara

Romania se afla pe ultimul loc in Uniunea Europeana dupa alfabetizarea financiara a adultilor, cu un procentaj de 22%, comparativ cu o medie de 52% la nivel european. Datele au fost prezentate de Adrian Marin, membru in Comitetul de directie al Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare din Romania (UNSAR), intr-o conferinta de specialitate.

El a citat o serie de studii din care reiese ca tara noastra ocupa locul 123 din 143 la nivel international in ceea ce priveste educatia financiara. ”In Uniunea Europeana, unde media este de 52%, iar Danemarca si Suedia sunt fruntase, Romania ocupa ultimul loc in aceasta ierarhie, cu 22%", a afirmat Marin.

Romanii nu stiu ce inseamna inflatie sau rata dobanzii

Oficialul citat a mai spus ca 78% din romani nu cunosc raspunsurile unor intrebari financiare de baza, cum ar fi inflatie, rata dobanzii si diversificarea riscului. In opinia lui Adrian Marin, constientizarea riscurilor este cheia pentru responsabilizarea individuala a romanilor asupra planificarii viitorului financiar.

"De ce aceasta responsabilizare individuala in Romania se afla in al 26-lea an de declin demografic? Generatia mai tanara care intra in piata muncii este din ce in ce mai putin numeroasa si nu va putea compensa procentul din ce in ce mai ridicat al fortei de munca iesita la pesie. Declinul demografic reprezinta una dintre principalele amenintari pentru sustenabilitatea sistemului asigurarilor sociale. Solutia este stimularea comportamentului privat de protectie si economisire pe permen lung al romanilor", a spus reprezentantul UNSAR.

Doar 15% dintre romani economisesc pentru batranete

Reprezentantul UNSAR a mai atras atentia si supra faptului ca doar 15% din adultii romani economisesc bani pentru batranete, comparativ cu o medie de 64% la nivelul Uniunii Europene.

Pe de alta parte, reprezentantul pietei de asigurari din Romania sustine ca tara noastra a facut pasi importanti in directia cresterii nivelului educatiei financiare.

"La sfarsitul anului 2015, ASF a lansat proiectul «Formare profesionala si educatie financiara» pentru cele trei piete supravegheate – de capital, asigurari si pensi private. De asemenea, UNSAR a incheiat un protocol de colaborare cu ASF la finele anului trecut si participa proactiv in cadrul unui grup de lucru constituit la nivelul ASF, sustinand si sprijinind programele de educatie financiara demarate de autoritate", a afirmat reprezentantul UNSAR.

Educatie financiara prin solutionarea litigiilor

Cresterea gradului de educatie financiara se poate obtine si prin apelarea la organismele de solutionare alternativa a litigiilor, sustine directorul general pentru Protectia Consumatorului din cadrul Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF), Calin Rangu. 

El a declarat ca le recomanda oamenilor sa puna intrebari cand se adreseza acestor institutii, sa conteste daca au de contestat, pentru ca asa poate creste si gradul de educatie financiara, daca soliciti informatii. ”Scopul este ca oamenii sa poata sa-si obtina drepturile, sa-si cunoasca obligatiile”, a mai spus oficialul autoritatii.

Potrivit acestuia, Comisia de solutionare alternativa a litigiilor in domeniul non-bancar, SAL-FIN, va incepe se functioneze in aproximativ doua luni. 

Comisia va primi petitii din partea clientilor nemultumiti de serviciile prestate de companiile de asigurari, dar si de cele din piata de capital sau cea de pensii private.

ANAF a primit amenda pentru lista rusinii, dar o contesta

Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a primit o amenda de 16.000 de lei de la Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) pentru ca a publicat pe site lista persoane fizice cu restante la buget. Fiscul contesta amenda si spune ca problemele au fost tehnice, nu de legalitate. 
Autoritatea a anuntat ca sanctionat ANAF pentru prelucrarea nelegala a datelor cu caracter personal, aratand ca institutia nu a asigurat informarea completa a persoanelor ale caror date personale au fost publicate, nici prin notificari prealabile trimise prin posta, nici in cadrul informatiilor publicate pe site.

Fiscul spune ca a notificat contribuabilii cu o luna inainte de publicare

La aceste acuzatii, ANAF raspunde, printr-un comunicat, ca inainte cu o luna de indeplinirea obligatiei de publicare a anuntat public si a transmis notificari contribuabililor cu restante fiscale, pentru a asigura corectitudinea si actualitatea informatiilor. ”Contribuabilii au fost informati in prealabil atat despre cuantumul datoriilor, cat si despre obligatia legala a ANAF de a le publica, pentru a le oferi posibilitatea achitarii sau clarificarii situatiei fiscale”, se arata in comunicat. 

In plus, Autoritatea acuza ANAF ca a publicat lista pe alt site de Internet, decat pe propria pagina, contrar prevederilor Codului de procedura fiscala. 

Referitor la acest aspect, Fiscul sustine ca, prin publicarea listei si pe platforma online data.gov.ro, s-a urmarit utilizarea unei resurse disponibile, dedicata stocarii seturilor de date deschise livrate de autoritati si institutii ale administratiei publice si evitarea blocarii sistemului informatic al ANAF, fapt cu implicatii majore la nivel national.

Urmatoarea lista se publica dupa 1 august cu restantierii la 30 iunie

”ANAF, prin publicarea listei debitorilor cu restante fiscale, a respectat drepturile si libertatile fundamentale ale persoanelor fizice. ANSPDCP a verificat ANAF fara a constata vreo abatere privind fondul legalitatii publicarii listei persoanelor fizice cu restante fiscale. In schimb, ANSPDCP sustine ca a identificat probleme tehnice de forma privind modalitatea publicarii, respectiv publicarea unor date neactualizate privind 7 persoane din 187.320, pe alt site de internet decat propria pagina si informare incompleta privind prevederile Legii 677/2001”, se mentioneaz?a in comunicatul ANAF. 

Astfel, ANAF reaminteste faptul ca listele debitorilor care inregistreaza obligatii fiscale restante se publica trimestrial in baza art. 162, din Legea nr. 207/2015 (Codul de procedura fiscala). Astfel, si de la 1 august 2016, ANAF este obligata prin lege sa publice listele contribuabililor care inregistreaza restante fiscale la data de 30 iunie 2016.

Lista cu persoanele fizice care figurau cu restante mai mari de 1.500 de lei la bugetele de stat la data de 31 martie 2016 si neachitate pana in momentul publicarii a fost afisata in data de 16 mai.

Operatorii de carduri saluta legea cash-back

Legea cash-back, care permite posesorilor de carduri sa solicite de la magazinul care accepta aceasta forma de plata eliberarea de numerar in limita a 200 de lei, este binevenita in opinia operatorilor de carduri din Romania. Insa, desi actul normativ are ca data de intrare in vigoare 20 mai 2016, nu a fost inca promulgat de catre presedinte. 

In afara de posibilitatea retregarii de numerar de la casa comerciantului, legea prevede si reducerea cifrei de afaceri de la care comerciantii sunt obligati sa accepte plata cu cardul, de la echivalentul a 100.000 de euro anual la 10.000 de euro, dar si obligativitatea pentru institutiile publice de a accepta plata cu cardul. 

Visa Europe:Legea deschide calea spre bancarizarea populatiei din mediul rural

Reprezentantii Visa din Romania considera ca adoptarea legii pentru completarea Ordonantei de Urgenta 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plata va avea un impact pozitiv semnificativ asupra dezvoltarii platilor electronice in Romania.

"Legea, care trebuie sa fie promulgata pentru a intra in vigoare, va incuraja in primul rand extinderea infrastructurii de acceptare a platilor cu cardul atat in sectorul privat, cat si in cel public, ceea ce va avea efecte pozitive la nivelul intregii economii intrucat platile electronice ofera transparenta crescuta si sustin eforturile de diminuare a economiei subterane. In special in mediul rural, estimam ca se va dezvolta reteaua de acceptare a platilor cu cardul, ceea ce va deschide calea spre bancarizarea populatiei din aceasta zona", se arata intr-un punct de vedere transmis conso.ro de catre reprezentantii Visa Romania. 

Diminuarea cifrei de afaceri vine la pachet cu servicul cash-back 

Referitor la diminuarea plafonului de cifra de afaceri de a care comerciantii sunt obligati sa accepte plata cu cardul, de la 100.000 de euro pe an la 10.000 de euro pe an, reprezentantii Visa sustin ca aceasta masura vine la pachet cu serviciul „cash-back” oferit clientilor.

"Noi am incurajat dintotdeauna plata cu cardul datorita avantajelor oferite atat comerciantilor, cat si consumatorilor. Astfel, consideram ca masura adoptata de autoritatile competente de reducere a plafonului privind cifra de afaceri a comerciantilor va conduce nu numai la extinderea retelei de POS-uri instalate, cat si la schimbarea atitudinii comerciantilor si consumatorilor fata de tranzactiile cu cardul. Din punctul de vedere al comerciantilor, acceptarea platilor electronice poate conduce la reducerea riscurilor si a costurilor legate de manevrarea numerarului, dar si la cresterea vanzarilor. Pentru consumatori, este mai rapid, sigur si comod sa isi utilizeze cardurile pentru a plati direct la comercianti, fara comision", se mai arata in documentul citat. 

In plus, serviciul „cash-back” reprezinta o facilitate prevazuta de aceasta lege care va sustine dezvoltarea platilor electronice intrucat orice posesor de card din Romania va putea primi numerar din contul lui bancar, in limita a maxim 200 de lei, daca face o plata cu cardul direct de la comerciantii care ofera acest serviciu, fara sa fie nevoit sa caute un bancomat, mai spus oficialii Visa. 

Cu privire la faptul ca legea prevede si obligativitatea institutiilor publice de a accepta plata cu cardul, documentul mentioneaza ca Visa Europe sustine deja de sapte ani plata taxelor si impozitelor locale cu cardul, si, prin urmare, saluta noua reglementare.

MasterCard: Actul normativ este un pas catre fiscalizarea economiei


Si MasterCard sustine ca legea cash-back va impulsiona dezvoltarea infrastructurii POS cu precadere in mediul rural, accelerand  educarea graduala a comunitatilor asupra utilizarii cardurilor. "Un prim pas in acest sens il reprezinta chiar accesul la o valoare limitata de numerar prin intermediul POS-urilor. (...) Dorim sa reafirmam ca nu exista niciun cost asociat comerciantilor pentru implementarea POS-urilor si a serviciului de cash-back, costurile fiind suportate de bancile acceptatoare. Pentru ca implementarea sa fie cat mai eficienta si rapida, MasterCard isi anunta disponibilitatea de a oferi o derogare pentru aceste costuri pana la finele anului", se mentioneza intr-un comunicat de presa al operatorului de carduri

In plus, MasterCard sustine ca legea cash-back reprezinta un pas firesc in directia fiscalizarii economiei, incurajand transparenta, dezvoltarea sustenabila si progresul prin utilizarea pe scara larga a platilor electronice.

Ministrul Finantelor respinge eliminarea impozitului la darea in plata

Ministrul Finantelor Publice nu este de acord cu eliminarea impozitului in cazul transferului de proprietate in procedura privind darea in plata. Anca Dragu a declarat ca nu considera necesar modificarea legislatiei in acest sens si considera ca aceasta este destul de clara

"Avem o lege, darea in plata, dezbatuta in Parlament timp de peste un an. Legea a iesit din Parlament cu aceste prevederi foarte clare. Este o lege stabilita in Parlament si nu vedem de ce sa venim acum sa o modificam", a precizat Anca Dragu. 

Ministrul Finantelor Publice declara, in urma cu cateva zile, ca analizeaza solicitarea Asocietiei Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF) de a se elimina impozitul in cazul darii in plata. Asociatia a motivat cererea prin faptul ca debitorul, in momentul in care preda casa, nu obtine un castig, ci ramane in pierdere. 

Mai mult,  AURSF sustine ca, pe tot parcursul  elaborarii si dezbaterii acestei legi in cadrul comisiilor parlamentare, reprezentanti de rang inalt ai Ministerului Finantelor au fost prezenti si au luat cuvantul in repetate randuri, fara a solicita clarificarea impozitarii acestei operatiuni pentru beneficiarii legii.

Leul incheie saptamana in scadere

Moneda nationala incheie o saptamana nefasta dupa o perioada mai lunga de relativa stabilitate in fata principalelor valute. Cursul leului in raport cu euro a depasit, din nou, pragul de 4,5 lei, iar cotatia fata de dolar a revenit peste 4 lei, pentru prima data de la jumatatea lunii martie incoace.

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a anuntat, vineri, un curs de schimb de 4,5063 lei/euro, in crestere atat fata de sedinta precedenta, de la 4,5025 lei/euro, cat mai alert fata de inchiderea de vinerea trecuta, cand cotatia era de 4,4974 lei/euro. In primele zile ale saptamanii, leul dadea semne de apreciere, cursul ajungand miercuri la 4,4864 lei/euro, insa joi a sarit direct pragul de 4,5 lei. 

Dolarul a fost influentat de declaratiile privind politica Fed

Dolarul american, care multa vreme a stat sub pragul de patru lei, a depasit, tot in ultimele doua sedinte ale saptamanii acest nivel. Moneda americana a incheiat intervalul la o cotatie de 4,0161 lei/dolar, in crestere mai mult de cinci bani fata de vinerea trecuta, cand cursul oficial a fost stabilit la cu 3,9632 lei/dolar. 

Aprecierea dolarului pe piata interna a fost determinata de cresterea inregistrata pe plan extern ca urmare a declaratiile unor oficiali ai Rezervei Federale (Fed) a SUA, care au afirmat ca institutia ar putea majora dobanda cheie in luna iunie, mai devreme decat era anticipat. Potrivit unui sondaj recent, analistii contactati de Reuters considera ca Rezerva Federala nu va majora dobanda de referinta pana in luna septembrie, mai ales ca firmele americane au redus numarul angajarilor in aprilie, semn ca cea mai mare economie a lumii inca nu si-a revenit dupa un inceput de an nu tocmai promitator.

Francul elvetian, insa, incheie saptamana in scadere in raport cu leul romanesc, la un curs de 4,0550 lei/franc, de la 4,0780 lei/franc la finalul saptamanii trecute. Cotatia scazuse chiar mai mult, pana la 4,0485 lei/franc in sedinta de marti, insa ulterior francul a mai recuperat ceva in fata leului.

Posesorii de conturi scapa de o serie de comisioane

Titularii de conturi bancare ar putea fi scutiti de cele mai importante comisioane pe care le percep bancile pentru aceste produse. Este vorba de deschiderea, administrarea sau inchiderea contului, dar si de depunerea sau retragerea de bani din cont si de plata cu cardul pe teritoriul Uniunii Europene, inclusiv online.
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) a elaborat, in acest sens, un proiect de Ordonanta de Guvern privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plati, schimbarea conturilor de plati si accesul la conturile de plati cu servicii de baza. 

Scutirea de comisioane va fi valabila inclusiv la retragerile de la ghiseu

Potrivit proiectului, serviciile mentionate vor fi oferite in mod gratuit titularului de cont indiferent de numarul de operatiuni efectuate. Mai mult, in cazul retragerilor de numerar, scutirea de comisioane este valabila pe intreg teritoriul Uniunii Europene, atat la ghiseul bancii cat si la bancomate, in timpul sau in afara programului de lucru al institutiei de credit. 

Banca poate percepe alte comisioane aferente contului de plati, insa acestea trebuie sa fie rezonabile, adica sa tina cont de nivelurile veniturilor nationale si de comisioanele medii percepute de institutiile de credit pentru serviciile furnizate privind conturile de plati.

”Prin proiectul legislativ se doreste transpunerea in legislatia nationala a prevederilor Directivei 2014/92/UE, respectiv crearea cadrului legal national cu privire la drepturile si obligatiile consumatorilor si ale prestatorilor de servicii de plata atunci cand se presteaza servicii de plata aferente unui cont de plati, respectiv aspecte referitoare la transparenta si comparabilitatea comisioanelor percepute consumatorilor pentru conturile de plati detinute de acestia, la schimbarea conturilor de plati, la facilitarea deschiderii transfrontaliere de conturi de plati, precum si la deschiderea si utilizarea conturilor de plati cu servicii de baza”, se arata in nota de fundamentare a actului normativ. 

Comisioanele vor putea fi comparate pe site-uri independente 

Pentru compararea comisioanelor percepute de banci pentru servicii similare, proiectul de act normativ prevede infiintarea cel putin a unui site pe Internet, ”independent din punct de vedere operational de prestatorii de servicii de plata”. Un astfel de site poate fi administrat de o autoritate publica si/sau de asociatiile de consumatori luate in evidenta de ANPC care desfasoara, de cel putin 3 ani, activitati in domeniul protectiei consumatorilor de servicii financiar – bancare.

”Compararea comisioanelor nu poate fi realizata daca prestatorii de servicii de plata utilizeaza o terminologie diferita pentru aceleasi servicii si furnizeaza informatii in formate diferite. Terminologia standardizata, insotita de informatii specifice prezentate intr-un format coerent referitoare la comisioanele aferente celor mai reprezentative servicii legate de conturile de plati, poate ajuta consumatorii sa inteleaga si sa compare comisioanele. (...) In plus, in cazul in care serviciile sunt comune unei majoritati a statelor membre, terminologia utilizata pentru definirea acestor servicii trebuie sa fie standardizata la nivelul Uniunii Europene, facand astfel posibila mai buna comparare a ofertelor de conturi de plati la nivelul Uniunii Europene”, se mai arata in nota de fundamentare. 

Conturile vor putea fi mutate la alta banca rapid si cu costuri rezonabile

In ceea ce priveste transferul conturilor de la o banca la alta, sau in interiorul aceleiasi banci, actul normativ prevede o procedura clara, rapida si sigura. ”Orice comision pentru serviciul de schimbare a conturilor percepute de prestatorii de servicii de plata ar  trebui sa fie rezonabil si sa corespunda costului real suportat de prestatorii de servicii de plata”, se subliniaza in documentul citat. 

Proiectul vizeaza atat mutarea contului de la o banca la alta in tara, dar si in interiorul UE. In plus, bancile nu vor putea sa refuze deschiderea unui cont curent pentru un cetatean UE, decat in cazul in care se incalca legea pentru prevenirea spalarii banilor si combaterea finantarii terorismului.