BNR scade dobanda-cheie la 3,75%

BNR a inceput anul cu o reducere de 0,25 puncte procentuale a dobanzii de politica monetare, care a ajuns la 3,75%. Este un nou minim istoric pentru dobanda-cheie a bancii centrale.

In paralel, BNR a operat si reduceri al ratelor rezervelor minime obligatorii: de la 15% la 12% pentru pasivele in lei si de la 20% la 18% pentru pasivele in valuta. Rezervele minime sunt sume pe care bancile sunt obligate sa le pastreze la banca centrala in permanenta.

Ambele decizii contribuie la scaderea costurilor cu atragerea resurselor de catre bancile comerciale, care ar trebui sa se reflecte ulterior si in reducerea costurilor la creditele in lei si in valuta.

Decizia BNR se produce in contextul restrangerii creditarii. Dinamica imprumuturilor a ramas negativa, in pofida unei relative imbunatatiri a evolutiei finantarilor in lei.

“Scaderea ratelor dobanzilor la creditele noi acordate companiilor si populatiei, reducerile succesive ale ratei dobanzii de politica monetara si imbunatatirea lichiditatii pe piata monetara contribuie la o dinamica pozitiva a creditarii in moneda nationala”, se arata in comunicatul BNR.

In viziunea BNR, principalele riscuri pe termen mediu provin din volatilitatea fluxurilor de capital extern in conditiile procesului de dezintermediere transfrontaliera din sectorul bancar si ale variabilitatii apetitului pentru risc al investitorilor, asociata inclusiv deciziilor principalelor banci centrale din lume.

Guvernul suplimenteaza fondul de garantii la Prima Casa

Guvernul a aprobat un plafon suplimentar de garantii in valoare de 1,2 miliarde lei, pentru continuarea programului Prima Casa in 2014.

Bancile vor trebui insa sa utilizeze cu prioritate garantiile neconsumate din 2013, care pot fi utilizate pentru a acorda credite si in acest an.

Din plafonul alocat in 2013, mai sunt disponibile fonduri nealocate in valoare de 218 milioane lei (din care 198 pentru credite ANL) si inca 459 milioane lei (din care 301 milioane lei pentru finantari ANL), reprezinand garantii alocate bancilor, dar neconsumate.

In plus, finantatorii care au optat pentru reutilizarea plafoanelor consumate prin impartirea riscurilor intre banca si stat, mai pot consuma plafonul neutilizat pana la sfarsitul lui 2014. 

Prin urmare, programul Prima Casa are resurse asigurate si in acest an. Creditele se acorda doar in lei, rata dobanzii fiind de maxim 2,5 puncte procentuale peste Robor.

Cum te protejezi de efectele atacului ce a vizat Yahoo?

Bitdefender recomanda utilizatorilor de internet sa faca update imediat la plugin-urile web – Java, Flash Player si Adobe Reader – pentru a se proteja impotriva virusului transmis prin Yahoo.com.

Utilizatorii care nu au facut update la ultima versiune Java si care au vizitat site-ul Yahoo.com au fost tina unui atac de tip malwertising (reclama rau intentionata), se arata intr-un comunicat al Bitdefender.

Reclama se afiseaza cu precadere utilizatorilor din estul Europei, unde Yahoo! are o cota de piata importanta.

“Chiar daca portalul a identificat si eliminat reclama periculoasa, utilizatorul deja infectat va continua sa simta efectele virusului in primul rand prin pierderi de bani si date sensibile, de aceea dezinfectia rapida e cruciala”, a declarat Catalin Cosoi, chief security strategist la Bitdefender.

Atacul functioneaza pe calculatoarele cu Java instalat. La incarcarea reclamei un cod vulnerabil rula intr-un iframe, care duce ulterior la un set de exploit-uri. Acesta verifica versiunea de Java si furniza un applet modificat cu scopuri malefice. Odata incarcat, acest applet declansa o vulnerabilitate ce instala diversi virusi, printre care Zeus (malware financiar) si Dorkbot (un virus cu capabilitati de control de la distanta).

Fondurile de pensii performeaza la unison in 2013

Fondurile de pensii private au inregistrate performante inalte in 2013. Toate fondurile au obtinut randamente mai mari de 10%, in conditiile in care inflatia anuala este mai mica de 2%. 

In 2013, performantele fondurilor de pensii au fost similare cu cele din 2012, singura deosebire fiind ca diferentele de randamente dintre fonduri au fost mult mai mici.

De aceasta data, fondurile au performat la unison. In Pilonul II, cel mai mare randament a fost de 13,18% (fondul Aripi), iar cel mai mic  - 10,32% (AZT Viitorul Tau). Similar s-a intamplat si pe Pilonul III: randamentul maxim a fost de 14,18% (Raiffeisen Acumulare), iar cel minim de 10,19% (BCR Plus).

In 2012, diferentele erau mult mai mari: cel mai performant fond genera castiguri de 2 ori mai mari decat cel mai slab performant. 

Atenuarea acestor diferente face ca beneficiile sa fie similare, indiferent de fondul la care o persoana a aderat.

Cum s-au obtinut aceste performante?  

Obtinerea unor randamente atat de inalte in 2013 este surprinzatoare, avand in vedere structura portofoliilor. 

Majoritatea banilor sunt investiti in instrumente cu venit fix (titluri de stat, depozite bancare si obligatiuni). Pe tot parcursul anului, ponderea acestor plasamente a fost de aproximativ 87% din totalul investitiilor.

Acest tip de plasament este unul sigur, insa genereaza castiguri scazute. In medie, randamentul titlurilor de stat  - reperul pentru randamentele generate de titlurile cu venit fix - a fost de 5% in cursul lui 2013. 

Prin urmare, performantele superioare obtinute de fondurile de pensii au fost generate de celelalte investitii, respectiv de plasamentele in actiuni. Fondurile de pensii investesc de regula, in actiunile cele mai lichide de la BVB, care au crescut cu aproape 25% in 2013.

Ponderea investitiilor in actiuni este insa de numai 11-12%,  astfel ca o strategie buy and hold (cumpara si pastreaza) nu poate explica rezultatele finale obtinute de fonduri. 

Cel mai probabil, administratorii au aplicat o strategie de management activ al portofoliului: vanzari si cumparari repetate, pentru a castiga de pe urma volatilitatii pretului actiunilor. Cele mai profitabile perioade din 2013 au fost in ianuarie, mai si intervalul iulie-noiembrie.