CEC Bank a acordat 27.000 de credite pe proiecte europene

CEC Bank a acordat, in cadrul etapei de programare 2007-2013, circa 27.000 credite, in valoare de peste 6 miliarde de lei, pentru finantarea proiectelor de investitii si pentru prefinantarea subventiilor din fonduri europene. Potrivit unui comunicat al bancii, pentru aceste finantari, valoarea insumata a granturilor depaseste 10 miliarde de lei.

Conform bancii, o pondere de aproximativ 44% din valoarea creditelor cu accesare de fonduri europene acordate o constituie creditele pentru finantarea proiectelor realizate prin Programul National de Dezvoltare Rurala. ”De interes au fost si proiectele realizate in cadrul Programului Operational Regional sau Programului Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice”, se precizeaza in comunicat.

„Pentru urmatoarea etapa de programare, CEC Bank va sustine prin co-finantare si consiliere proiecte cu finantare europeana pentru sprijinirea IMM-urilor, agriculturii si autoritatilor administratiei publice locale. Utilizarea fondurilor europene contribuie decisiv la cresterea economica, iar pentru atingerea acestui obiectiv este nevoie de o permanenta colaborare intre autoritati si stakeholderii implicati”, a declarat presedintele bancii, Radu Ghetea.

Potrivit comunicatului, banca a finantat si intentioneaza sa finanteze in continuare proiecte eligibile destinate dezvoltarii industriei, agriculturii si infrastructurii rurale, reabilitarii infrastructurii urbane, reabilitarii retelelor de apa si canalizare, dezvoltarii resurselor umane, turism etc.

Banca a lansat, din 2008, 42 de birouri cu personal specializat in domeniul fondurilor europene si al IMM-urilor, pentru consilierea gratuita a intreprinzatorilor, pentru dezvoltarea afacerii si pentru promovarea produselor dedicate accesarii fondurilor europene, se mai arata in comunicat.

Volum record de credite noi in mai

Bancile din Romania au acordat, in luna mai, credite noi in valoare totala de 5,1 miliarde de lei. Aceasta este cea mai mare valoare lunara inregistrata din aprilie 2008 pana in prezent, potrivit datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei (BNR). 

Fata de aprilie, volumul creditelor nou acordate a crescut cu peste 55%, de la 3,27 miliarde de lei. Cu un an in urma, in mai  2014, volumul creditelor noi s-a situat aproape la jumatate fata de a cincea luna din acest an, respectiv la 3,15 miliarde de lei.
    
Pe de alta parte, depozitele noi, constituite in aceeasi perioada la bancile din Romania, au depasit 18 miliarde de lei. Acestea sunt, insa, in scadere atat fata de luna aprilie, cu 6,88%, de la 19,6 miliarde de lei, cat si fata de mai 2014, cu 7,3%, de la 19,7 miliarde de lei in urma cu un an. 

Conform BNR, contractele noi includ toate contractele financiare care specifica pentru prima data rata dobanzii pentru depozit sau pentru credit si toate renegocierile contractelor existente de depozit sau de credit. 

”Nu sunt incluse in baza de calcul creditele acordate pe descoperit de cont, creditele reinnoibile automat (revolving), creantele aferente cartilor de credit si nici creditele neperformante”, precizeaza banca centrala.

Infuzii de capital la societatile de asigurari

Actionarii straini ai companiilor de asigurari din Romania au adus, in primele cinci luni din acest an, capital suplimentar de 58,6 milioane de euro in societatile pe care le detin. Suma este in scadere cu 15% fata de aceeasi perioada din 2014, cand acestea insumau 68,84 milioane de euro, potrivit datelor ONRC.

In perioada mentionata, cea mai mare injectie de capital a primit-o Uniqa Asigurari - 25,25 milioane de euro, in martie, potrivit datelor publicate de Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC).

Actionarii EuroIns Romania au contribuit cu 21 de milioane de euro la capitalul social al companiei, in luna mai, in timp ce Axa Life Insurance si-a majorat capitalul social cu 5,87 milioane euro, in aprilie.

Tot in aprilie, actionarii Asirom Vienna Insurance Group (VIG) au majorat capitalul social al companiei cu 4,47 milioane euro, in timp ce actionarii Signal Iduna Asigurari de Viata au contribuit cu 1,5 milioane de euro, in martie. 

Datele publicate lunar de Registrul Comertului includ primele 40 de companii care au primit aport la capitalul social, dupa valoarea sumelor alocate.

Isarescu ii linisteste pe deponentii bancilor cu capital grecesc

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu, indeamna clientii bancilor romanesti cu capital grecesc la intelepciune si ratiune. El ii sfatuieste sa nu actioneze emotional pentru ca astfel pierd si timp si dobanda la depozite si comisionul de retragere anticipata. 

"In caz de momente emotionale, mai mult sau mai putin justificate, bancile pot asigura lichiditatea, se aprovizioneaza de la BNR si singurii care pierd sunt deponentii: timp, dobanda si comisioanele de retragere", a explicat Isarescu.
     
Guvernatorul BNR a tinut, din nou, sa precizeze ca nu exista banci grecesti in Romania, ci banci romanesti cu capital grecesc. 

Mai mult, potrivit acestuia, bancile respective sunt sigure, bine capitalizate, si supuse reglementarilor BNR, nu deciziilor de la Atena. Dar, in caz de panica, Banca Nationala este pregatita sa intervina cu toate instrumentele pe care le are la indemana, inclusiv ca imprumutator de ultima instanta pentru banci. 

Seful BNR a prezentat si o radiografie a bancilor romanesti cu capital grecesc, punand accent pe faptul ca acestea nu sunt dependente de bancile-mama din Grecia, iar liniile de finantare de la acestea reprezinta 27,5% din totalul pasivului, 81% din aceste linii avand scadenta mai mare de un an. 

”In cazul nereinnoirii la scadenta care expira in cursul anului curent, bancile din Romania au resurse suplimentare de a obtine lichiditati. Activele din portofoliile acestor banci care sunt eligibile pentru finantare la BNR reprezinta aproape dublu fata de nevoile de lichiditate in ipoteza nereinnoirii in totalitate a liniilor de finantare de la bancile-mama in cursul acestui an", a afirmat Isarescu. 

In plus, guvernatorul BNR a sustinut ca actionarii bancilor nu isi pot retrage banii "peste noapte", pe de o parte pentru ca exista un acord foarte clar incheiat de acestia cu Directia de Supraveghere din BNR, dar si pentru ca si-ar putea pierde dreptul de vot in cadrul propriilor banci.

Potrivit datelor BNR din aprilie, bancile cu capital majoritar grecesc au un rol moderat in sectorul bancar romanesc. In functie de active, bancile cu capital austriac detin 36%  din totalul sistemului, cele cu capital francez - 14%, iar cele cu capital majoritar grecesc - 12%, 10% in active sunt detinute de bancile cu capital majoritar românesc. Dupa numarul de banci, institutiile de credit cu capital elen se afla la egalitate cu cele cu capital olandez (4), iar pe primele locuri se situeaza bancile cu capital majoritar austriac (7) si cele cu capital romanesc (6). In plus, in primele cinci banci din sistem nu este nicio banca cu capital grecesc, iar in top 10 sunt doua, cu un nivel de solvabilitate peste media bancilor cu capital grecesc.

BNR mentine dobanda cheie si nivelul RMO

Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a decis, miercuri, mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,75% pe an. De asemenea, banca centrala a mentinut la nivelurile actuale si ratele rezervelor minime obligatorii la lei si la valuta. 

Deciziile BNR sunt in acord cu asteptarile analistilor care estimau mentinerea dobanzii cheie la acest nivel pana la finalul anului. In privinta rezervelor, analistii se asteptau la mentinerea actualelor rate in sedinta de miercuri, dar estimeaza o rducere a acestora pana la finalul anului. 

In acest moment, ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei sunt de 8%, iar la valuta sunt de 14%.

In plus, banca centrala a decis ”gestionarea adecvata a lichiditatii din sistemul bancar”. 

”BNR monitorizeaza atent evolutiile interne si ale mediului economic international in vederea utilizarii si dozarii adecvate a tuturor instrumentelor de care dispune pentru indeplinirea obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu si mentinerea stabilitatii financiare”, se arata in comunicatul BNR.

Despagubiri limitate pentru asiguratii firmelor in faliment

Deputatii au adoptat proiectul de lege privind Fondul de garantare a asiguratilor, care prevede limitarea platilor catre un creditor al unui asigurator aflat in faliment la maxim 450.000 de lei (100.000 de euro). Companiile de asigurari contesta actul normativ, insa prea tarziu. Reprezentantii ASSAI au semnalat cu luni in urma pericolele legii.

Camera Deputatilor este for decizional in acest caz, Legea urmand sa mearga spre promulgare la Presedintie.

Actul normativ prevede, la art. 15 (2), ca "plata de catre Fond a creantelor de asigurari stabilite ca fiind certe, lichide si exigibile se face in limita unui plafon de garantare de 450.000 lei pe un creditor de asigurare al asiguratorului aflat in faliment". 

Uniunea Nationala a Asiguratorilor si Reasiguratorilor din Romania sustine ca problema majora pe care o genereaza instituirea plafonului de garantare o reprezinta limitarea despagubirilor cuvenite persoanelor prejudiciate prin accidente de vehicule, in contradictie cu Directiva 2009/103/CE privind asigurarea de raspundere civila auto si controlul obligatiei de asigurare a acestei raspunderi.

Limitele de despagubire in Romania sunt stabilite de norma RCA la un milion de euro in cazul daunelor materiale si 5 milioane de euro in cazul vatamarilor corporale, daunelor morale si deces.

Ce spun asiguratorii

”UNSAR a participat la dezbaterile parlamentare pe marginea propunerii legislative privind Fondul de garantare a asiguratilor, sustinand ca modificarile aduse Fondului prin propunerea legislativa ar putea declansa efecte semnificative atat asupra asiguratilor, cat si asupra domeniului asigurarilor in ansamblu”, se arata intr-un comunicat al Uniunii. 

Mai mult, asiguratorii sustin ca modalitatea actuala de functionare a Fondului de garantare a asiguratilor, departament in subordinea ASF, raspunde nevoilor pentru care a fost creat acest Fond. ”Externalizarea sa va duce la cresterea costurilor de administrare a Fondului si implicit la majorarea contributiilor societatilor de asigurare. Acest lucru se va reflecta in final in cresterea nivelului primelor de asigurare si va afecta in mod direct consumatorii produselor si serviciilor de asigurare”, se mai arata in comunicat. 

In plus, UNSAR atrage atentia ca, desi acest Fond reprezinta o schema de garantare menita sa protejeze interesele asiguratilor, beneficiarilor din asigurari si tertelor persoane pagubite, reglementarile din noul proiect conduc la instabilitate din perspectiva transferarii riscului de insolventa/faliment al unei societati catre ceilalti actori din piata.

Reactia asiguratorilor vine, insa, in al 12-lea ceas, dupa aprobarea actului normativ in Parlament. 

Primul semnal de alarma l-a tras ASSAI

Primii care au tras un semnal de alarma cu privire la acest act normativ au fost reprezentantii Asociatiei Societatilor de Service Auto Independente (ASSAI). Cu aproape doua luni in urma, ASSAI reclama faptul ca proiectul  a primit, in termene record, avize favorabile de la toate institutiile implicate, respectiv Guvern, Consiliul Legislativ si Autoritatea de Supraveghere Financiara.

Potrivit reprezentantilor service-urilor auto, avizarea rapida ridica suspiciuni, in conditiile in care exista doua societati de asigurari care se afla in stare de faliment si care au de achitat despagubiri importante. „Coincidenta sau nu, ASF amana prin tot felul de tertipuri recunoasterea oficiala a falimentului acelor societati de asigurari care nu mai indeplinesc criteriile minime de solvabilitate. Avem convingerea ca ASF NU va declara oficial falimentul celor doua  societati de asigurari pana la legiferarea acestui proiect de lege”, a delarar presedintele ASSAI, Cristian Muntean.

La acel moment,  ASSAI a transmis catre presedintii celor doua Camere ale Parlamentului Romaniei o sesizare cu privire la acest proiect de lege, in care reclama faptul ca documentul contine prevederi impotriva intereselor cetatenilor si asiguratilor si incurajeaza firmele de asigurari sa adopte solutia falimentului, reducand raspunderea acestora privind despagubirea fata de asigurati.

Perceptia IMM-urilor in privinta mediului economic s-a inrautatit

Perceptia intreprinzatorilor asupra mediului economic din Romania s-a inrautatit in 2015 fata de anii anteriori. Numarul celor care considera ca mediul economic este favorabil afacerilor a scazut de la 19,95% in 2014 la 14,11% in 2015, reiese dintr-o analiza cuprinsa in Cartea Alba a IMM-urilor, editia 2015. 

Potrivit Consiliului National al IMM-urilor (CNIPMMR), inrautatirea din acest an vine dupa ce, din 2010 pana in 2014, numarul celor care percep mediul economic fiind favorabil a crescut de la  3,79% la aproape 20%. 

Pe de alta parte, insa, a scazut semnificativ numarul intreprinzatorilor care considera mediul din Romania ca fiind stanjenitor afacerilor, de la peste 78% in 2010 la 40,58% in 2015. 

Cuvantul de ordine in asteptarile IMM-urilor in 2015 este stabilitatea. In urmatorii doi ani, aproape 54% din firme sustin ca isi vor mentine afacerile la dimensiunile actuale, si doar 34% estimeaza extinderea moderata a afacerii. In acelasi timp, 5% dintre firme intentioneaza extinderea rapida a businessului, iar peste 6% spun ca vor inchide sau vinde afacerea. 

In privinta finantarii, predomina, in continuare, autofinantarea, peste 82% dintre firme mentionand aceasta modalitate de sustinere a afacerii. La credite bancare au apelat mai putin de 25% dintre firme, iar la leasing, sub 4%. 

In topul dificultatilor cu care se confrunta IMM-urile in 2015 se afla scaderea cererii interne, aproape 60% dintre acestea mentionand acest aspect, urmata de birocratie (55,27%) si fiscalitatea excesiva (54,47%).

ROBOR creste odata cu actualizarea dobanzilor la credite

Dobanzile la creditele in lei sunt in scadere, trendul fiind deja confirmat in ultimii ani, mai ales de cand bancile au fost obligate sa calculeze si sa actualizeze dobanzile solicitate in functie de evolutia indicatorilor monetari. In cazul monedei nationale este vorba de indicatorul ROBOR. 

Totusi, se remarca faptul ca, imediat in preajma termenelor de actualizare a dobanzilor, indicatorul de referinta creste simtitor. Este si cazul trimestrului doi din acest an, care s-a incheiat la 30 iunie, cand ROBOR la 3 luni, indicatorul cel mai des folosit ca referinta in contractele de credit in lei, a fost stabilit la 1,35% pe an, dupa ce pe parcursul trimestrului inregistrase scaderi chiar pana la 1,22% la inceputul lunii iunie. 

Ulterior, insa, a crescut constant pana la 1,35% pe an, in ultima zi a lunii, luata de majoritatea bancilor ca referinta pentru recalcularea dobanzilor pentru trimestrul urmator. Curios este faptul ca a doua zi, pe 1 iulie, acelasi indicator a scazut brusc cu 0,05 puncte procentuale, diferenta importanta avand in vedere valorile din prezent, la 1,3% pe an. 

Valoarea din 30 iunie a indicatorilor ROBOR este cu atat mai importanta, incat sunt si contracte de credit care prevad actualizarea semestriala a dobanzii, in functie de ROBOR la 6 luni. Si acest indicator a urmat acelasi trend ca si cel la trei luni, de scadere constanta in timp, dar variatii importante, in crestere, pe final de perioada. La 31 decembrie, ROBOR la 6 luni era de 2,01%. Ulterior a scazut, oarecum constant, pana la valori de 1,48% la jumatatea lunii iunie, pentru ca la 30 iunie sa creasca la 1,57%. 

Cu toate acestea, indicii ROBOR raman sub nivelul inregistrat in urma cu un an, de 2,41% pentru ROBOR la trei luni si 2,73% pe an pentru ROBOR la sase luni. Asta inseamna ca cei care au credite in lei in derulare ar trebui sa plateasca bancii dobanzi mai mici cu peste un punct procentual.