Procedurile de reesalonare au o mai mare eficienta

BNR a constatat ca masurile de reesalonare a creditelor restante incep sa aiba o eficienta sporita, ajutand intr-o proportie mai mare clientii sa revina in grafic.

“Solutia reesalonarii a crescut in eficienta, performanta creditelor cu intarzieri de peste 90 de zile si care au fost reesalonate in anul 2012, respectiv in primul semestru din 2013 (si analizate la un an diferenta) s-a imbunatatit”, se arata in raportul de stabilitate financiara publicat de BNR in 2014.
Rata de revenire a respectivelor credite in clase de intarziere mai mici a crescut (de la 10,25% in decembrie 2013 la 12,3% in august 2014). 

In schimb, in cazul creditelor neperformante care nu au fost reesalonate, rata de revenire s-a mentinut in jurul valorii de 5,4% (in acelasi interval).

Prin urmare, 1 din 8 clienti care isi reesaloneaza creditul reuseste sa isi reduca perioada de intarziere la plata ratelor. Fara reesalonare, doar 1 din 18 clienti se mai redreseaza.

Profitul micilor intreprinderi abia acopera cheltuielile cu dobanzile la credite

Deteriorarea capacitatilor IMM-urilor de a-si onora obligatiile fata de banci este generata de profitabilitatea redusa a acestora, durata mare de incasare a creantelor de la clienti dar si de dobanzile mari practicate de banci.

Potrivit raportului BNR asupra stabilitatii financiare din 2014, capacitatea IMM-urilor  de a-si acoperi din profituri cheltuielile cu dobanzile, desi in crestere in anul 2013, este semnificativ mai scazuta decat in cazul corporatiilor (raportul EBIT/cheltuieli cu dobanzile aferent IMM era de 1,3 fata de 4,7 in cazul corporatiilor, in decembrie anul trecut). 
De vina in acest caz, pe langa dobanzile mari practicate de institutiile de credit in relatia cu micile intreprinderi, pot fi considerate profitabilitatea scazuta a IMM-urilor si durata medie in crestere de recuperare a creantelor (124 de zile in anul 2013 in cazul IMM-urilor, fata de 122 de zile in 2012, microintreprinderile recuperandu-si creantele dupa 178 de zile iar corporatiile in 78 de zile).

Creditele de consum cu ipoteca bat la neperformanta cardurile de credit

Rata creditelor neperformante era in iunie de 15% pentru imprumuturile de consum garantate cu ipoteca, de 12% pentru cele negarantate, 11% in cazul cardurilor de credit si overdrafturilor si doar 6% in cazul creditelor imobiliare.

Datele BNR pentru acest indicator la nivelul intregului sistem bancar in ceea ce priveste imprumuturile populatiei ajunsese la 10% in iunie 2014, ulterior intrand pe o panta descendenta si atingand 8,7% in august, pe fondul amplificarii procesului de trecere a creditelor neperformante in afara bilantului, precum si a vanzarii unor pachete de credite.
Neperformanta mare din zona creditelor de consum garantate cu ipoteca, chiar peste cea a cardurilor de credit, se poate explica prin ponderea mare a finantarilor in franci elvetieni din aceasta zona, cursul leu-franc depreciindu-se puternic dupa 2007.

Prima casa ar putea primi noi fonduri, in valoare de 90 milioane de euro

Prima casa ar putea primi noi fonduri in valoare 90 milioane euro prin realocarea acestei sume din plafonul de 100 milioane euro aferent finantarii din instrumente structurale ale Uniunii Europene alocate Romaniei, intrucat in 2014 nu a fost acordata nicio astfel de garantie, conform unui nou proiect al Ministerului Finantelor Publice.

Acesti bani fac parte din plafonul destinat Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor in domenii prioritare pentru economia romaneasca. Pentru restul perioadei ramase din 2014, plafonul total al garantiilor care pot fi emise in acest scop, potrivit art.4 alin.(2) din OUG nr.9/2010, ar ramane de 10 milioane euro.
Propunerea ministerului a fost facuta ca urmare a faptului ca bancile au inceput deja sa anunte epuizarea banilor suplimentati la finele lunii septembrie, ca urmare a realocarii unor sume de bani din cei destinati achizitionarii exclusive de locuinte de tip ANL prin programul Prima casa. 

Bilantul la zi al Programului Prima Casa arata ca ritmul de depunere al solicitarilor de garantare a inregistrat o crestere de la o luna la alta, ajungand la aproximativ 140 solicitari pe zi.

De la inceputul lui 2014, numarul de garantii acordate este de peste 16.556, iar finantarile accesate sunt in valoare de aproximativ 299 milioane euro.