Tuesday, January 26, 2016

Ultimul demers pentru evitarea falimentului Carpatica Asig

Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a decis sa faca si ultimul pas pentru a impiedica intrarea in faliment a companiei Carpatica Asig si a decis aplicarea masurilor de rezolutie la aceasta societate. Presedintele ASF, Misu Negritoiu, spune ca acest demers nu  afecteaza activitatea a societatii, care emite in continuare polite.

Societatea se afla in redresare financiara din aprilie 2014, dar nu a reusit sa isi majoreze capitalul sau sa gaseasca un investitor strategic pana la termenul acordat de ASF, respectiv 15 decembrie 2015. 

Presedintele ASF a mai spus ca reprezentantii societatii au dat asigurari ca plata despagubirilor s-a imbunatatit, chiar a ajuns la zi, insa acest aspect trebuie verificat. In privinta riscului ca societatea sa intre in faliment, Negritoiu a spus ca acesta poate fi evitat.

Plan de rezolutie pentru Carpatiuca Asig in 6 luni


Procedura de rezolutie, definita printr-o lege intrata in vigoare la finalul anului trecut, presupune transferul activitatii unui asigurator cu probleme de la actionarii sai catre un administrator numit de ASF. In acest caz, administrator temporar a fost desemnat Fondul de Garantare a Asiguratilor (FGA). 

Mecanismul de rezolutie reprezinta interventia de ultima instanta a autoritatii in cazul in care o companie de asigurari ”intra intr-o stare de dificultate majora”, pentru a se evita falimentul societatii respective. 

Potrivit unui comunicat al ASF, autoritatea va intocmi, in sase luni, un plan de rezolutie si se va asigura ca un evaluator independent va efectua o evaluare "corecta, prudenta si realista" a activelor, datoriilor si capitalurilor proprii ale asiguratorului, ca etape premergatoare aplicarii masurilor de rezolutie.

Orice decizie privind activele, supusa aprobarii FGA

In paralel, si Consiliului de Administratie al Carpatica Asig este obligat sa continue demersurile pentru atragerea unui investitor strategic si incheierea tranzactiei de vanzare, dar si sa aplice masuri pentru restabilirea indicatorilor in limitele impuse de legislatie (cerinta de capital minim si cerinta de capital de solvabilitate) in termen de sase luni. 

Din noua postura insa, ”conducerea societatii va avea obligatia sa se consulte cu administratorul temporar (FGA - n.r.) si sa obtina acordul acestuia inainte de a lua decizii sau de a intreprinde actiuni ce privesc activele asiguratorului”, se mai spune in comunicat.

La randul sau, FGA va avea ca atributii principale supervizarea procesului de inventariere a patrimoniului societatii la data de 31.12.2015, intocmirea situatiilor financiare anuale si auditarea acestora, precum si supervizarea modului de ducere la indeplinire a masurilor, in special cele legate de atragerea unui investitor strategic.

Carpatica Asig a fost plasata sub un plan de redresare financiara in primavara anului 2014, la putin timp dupa ce Astra Asigurari a intrat in administrare speciala. Motivele invocate de ASF au fost, ca si in cazul Astra, subevaluarea rezervelor si supraevaluarea contractelor de reasigurare.

OTP elimina clauzele discutabile din contractul de conversie

OPT Bank Romania a modificat contractul cadru propus clientilor care se vor inscrie in programul de conversie a creditelor in franci elvetieni si a eliminat clauzele care puteau fi considerate abuzive. Astfel, in cazul in care apare Legea conversiei, clientul va beneficia de cea mai buna oferta. 
”Forma finala a contractului este rezultatul consultarilor cu clientii, asociatiile profesionale si Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), iar clauzele reformulate subliniaza mai clar beneficiile aduse clientilor”, se mentioneaza intr-un comunicat al bancii. 

Daca apare o Lege a conversiei, banca va compensa eventuala diferenta

Noile clauze clarifica faptul ca, in cazul in care apare o Lege a conversiei creditelor in valuta, ”banca va aplica un mecanism de compensare a sumelor acordate voluntar ca reducere si cele la care clientii ar fi indreptatiti in urma actului normativ”. 

”Astfel, daca eventualele solutii impuse de catre autoritatile statului ar depasi procentual reducerea oferita de catre OTP Bank, prin programul sau voluntar, atunci banca va suporta diferenta, in favoarea clientilor. In caz contrar, conditiile prevazute in contractul incheiat intre banca si clienti vor ramane neschimbate. In acest fel, clientii vor beneficia de oferta cea mai avantajoasa pentru acestia”, se mai arata in comunicat.

Clientii care nu renunta la litigii primesc o reducere mai mica

De asemenea, potrivit bancii, noile clauze contractuale atesta faptul ca acei clienti care solicita conversia, dar nu doresc sa renunte la litigii, pot opta pentru conversie, beneficiind insa de o reducere mai mica.

”Toate contractele pentru conversia creditelor in CHF incheiate cu clientii bancii respecta noua forma. Propunerea initiala de contract nu a fost semnata de niciun client, intrucat aceasta era supusa analizei si dezbaterii celor interesati, inainte de inmanarea formei finale a documentului. In plus, banca nu a intentionat niciodata sa solicite clientilor returnarea banilor rezultati din aplicarea reducerilor, fapt care reiese mult mai clar din noua versiune de contract”, se mai arata in comunicat.

Reactia bancii vine dupa ce avocatul Alexandra Burada, reprezentant al AURSF si membru in echipa de negociere dintre clienti si banci, a atras atentia bancii ca anumite prevederi din contract, precum obligarea clientului sa renunte la litigii in justitie sau anularea ofertei in cazul in care apar acte normative care ofera inlesniri la plata, pot fi considerate abuzive. 

Oferta de conversie a fost lansata in decembrie 2015

”Consider ca ajustarile clauzelor contractuale subliniaza si mai clar beneficiile ofertei noastre pentru clienti si sper ca demersul nostru voluntar ii va ajuta in mod real pe toti clientii OTP Bank. Datorita numarului foarte mare de cereri de conversie inregistrate pana in momentul de fata, avem incredere in succesul programului”, a declarat presedintele bancii, Laszlo Diosi. 

OTP Bank Romania a lansat in decembrie 2015 oferta de conversie a creditelor in franci elvetieni garantate cu ipoteca. Oferta presupune conversia in lei sau euro, iar banca estimeaza ca 80% dintre cei 10.500 de clienti vor beneficia de un discount la sold cuprins intre 17,5% si 25%. 
 
De oferta de conversie cu discount la sold vor beneficia si cei ale caror credite au fost externalizate de banca, de-a lungul timpului. Dobanzile la creditele convertite in lei sunt legate de ROBOR la 3 luni, la care se adauga 3,5 puncte procentuale, pentru creditele ipotecare, respectiv 4 puncte pentru creditele de consum cu ipoteca. Pentru cei care aleg conversia in euro, marjele sunt de 4,5, respectiv 5 puncte procentuale peste EURIBOR la 3 luni.

Romanii si-au pierdut complet increderea in banci

Deteriorarea relatiei dintre clienti si banci in anii postcriza este evidentiata si de Banca Nationala a Austriei, intr-un studiu cu privire la gradul de incredere si asteptarile clientilor persoane fizice in raport cu bancile, dar si cu alte institutii. In cazul romanilor, increderea in banci s-a redus dramatic din 2009 pana in prezent. 
In 2009, circa unul din cinci romani avea incredere in sistemul bancar, acum doar un roman din 12 are o parere buna despre banci. 

Comparativ cu tarile din regiune, stam mai prost la capitolul incredere in banci decat cehii, croatii sau polonezii, care au o parere mai buna despre propriul sistem bancar. In schimb, bulgarii, romanii si ungurii sunt la acelasi nivel de incredere in banci. 

Romanii nu cred in leu, dar mizeaza pe euro

Romanii nu au mare incredere nici in moneda nationala si in evolutia acesteia in urmatorii cinci ani. Desi s-a imbunatatit mult fata de perioada 2009-2010, increderea in stabilitatea leului se afla inca in teritoriu negativ, sentiment care caracterizeaza si popoarele vecine (bulgarii, ungurii si croatii). Polonezii sunt la limita cu increderea in moneda nationala, in timp ce cehii sunt cei mai optimisti. 

Pe de alta parte, romanii sunt, alaturi de bulgari, cei mai increzatori din regiune in stabilitatea monedei unice europene, in timp ce polonezii si cehii sunt mai reticenti cu privire la increderea in euro in urmatorii cinci ani. 

Depozitele bancare au mai recuperat din increderea pierduta in 2010


In ceea ce priveste increderea in siguranta depozitelor bancare, stam mai slab decat polonezii sau cehii (acestia avand o mai mare incredere in siguranta banilor din banci) dar peste maghiari si bulgari. Totusi, increderea in depozitele bancare a mai crescut, dupa ce in 2010 a ajuns la cote minime din cauza introducerii impozitului pe dobanzi. 

La capitolul "incredere in UE" stam bine si ne apropiem de cota de dinaintea crizei iar in regiune suntem printre cei mai optimisti. Anu in care romanii au avut cea mai slaba incredere in UE a fost 2011, insa chiar si atunci a depasit nivelul cel mai ridicat de incredere inregistrat in ultimii ani in tari precum Croatia, Cehia sau Ungaria. 

Pesimismul privind propria situatie financiara se tempereaza

Romanii au o incredere in crestere si in Guvern, de la nivelurile minime din 2010 - 2011, dar ramane la cote printre cele mai reduse in regiune. Totusi, cel mai slab la increderea in Guvern stau bulgarii, iar ungurii sunt aproape de nivelul din Romania. In schimb, gradul de incredere in Executiv in Polonia este dublu fata de cel din Romania, mai reiese din studiul citat. 

Pe de alta parte, studiul mai releva faptul ca atat romanii, cat si vecinii lor, raman pesimisti in ceea ce priveste imbunatatirea situatiei finaciare a familiilor lor in urmatoarele luni. Cea mai mare instabilitate din acest punct de vedere s-a inregistrat in Ungaria, unde si in prezent increderea in propria stabilitate financiara se afla pe trend descendent.

Darea in plata- doar pentru consumatori, fara plafoane

Initiatorul Legii privind darea in plata, deputatul Daniel Zamfir nu este de acord cu introducerea unor plafoane sau criterii, pentru ca sub incidenta actului normativ sa intre toti clientii persoane fizice cu credite garantate. In schimb, el sustine delimitarea clara intre consumatori si profesionisti. 
Zamfir a prezentat propunerile pentru modificarea proiectului, care urmeaza sa intre in dezbatere parlamentara in viitoarea sesiune. "Am pastrat principiul impartirii riscului si am stabilit clar ca legea priveste doar persoanele fizice consumatori nu si profesionistii, care conform noului Cod Civil, sunt persoanele fizice care desfasoara activitati comerciale. (...) Nu vom introduce sub nicio forma plafoane sau criterii din cel putin doua motive: 1. Legea ar fi discriminatorie in acele conditii, pentru ca vorbim despre oameni indatorarti. O suma mai mare contractata/datorata nu reflecta neaparat statutul social (bogat/sarac) 2. Avem referinte despre legea darii in plata in Spania, care a devenit total inaplicabila din cauza plafoanelor si criteriilor restrictive din lege”, sustine Zamfir. 

Totodata, el aminteste faptul ca Parlamentul European a adoptat o rezolutie, in 8 octombrie 2015, prin care critica legea spaniola si cere Comisiei Europene sa modifice Directiva si sa introduca darea in plata obligatoriu in toate tarile membre. 

Legea ar putea sa se aplice si clientilor executati deja

Mai mult, initiatorul legii spune ca va propune amendarea legii astfel incat sa poata fi aplicata si pentru imobilele executate deja, bancile avand posibilitatea de a negocia cu debitorii timp de 30 de zile. "In cazul in care banca a vandut deja imobilul unui client care nu a mai putut plati creditul contractat, clientul va putea solicita in instanta stingerea datoriilor odata ce a fost executat", a precizat Zamfir.

Potrivit acestuia, o astfel de prevedere va responsabiliza bancile sa obtina cel mai bun pret de piata pentru imobilul executat, iar clientul nu va mai fi hartuit pentru dobanzi si penalitati calculate de creditori si nu ii vor mai fi poprite veniturile.

Perioada de notificare a ”darii in plata” creste de la 15 la 30 de zile

Pe de alta parte, notificarea darii in plata, va fi prelungita la o luna, de la 15 zile in forma actuala a legii, astfel incat banca va avea mai mult timp la dispozitie pentru a ajunga la o intelegere amiabila cu debitorul.

Proiectul de lege privind darea in plata a fost aprobat de Parlament la finele anului trecut, dar presedintele Klaus Iohannis a cerut parlamentarilor sa reexamineze documentul. Parlamentul va rediscuta legea darii in plata in noua sesiune care incepe in februarie.