Jucator nou pe piata asigurarilor

Cel mai mare broker de asigurari din Cehia, Renomia, a intrat si pe piata romaneasca prin preluarea pachetului majoritar de actiuni al SRBA Broker de Asigurare. Discutile privind finalizarea tranzactiei au avut loc la sfarsitul saptamanii trecute la Praga. 
"Suntem bucurosi sa putem informa partenerii, clientii si colaboratorii nostri ca obiectivul pe care ni l-am propus cu cativa ani in urma s-a indeplinit. Dupa o perioada intensa in care s-au realizat auditurile financiare si juridice, s-au incheiat deja primele formalitati, compania noastra dovedind a avea un business sanatos dezvoltat si un portofoliu echilibrat, cu o deschidere internationala majora. Au fost apreciate totodata dezvoltarea teritoriala si o echipa inchegata, construita pe aceleasi valori morale ca si ale colegilor din RENOMIA", a declarat Gheorghe Grad, managerul SRBA Broker de Asigurare.

Prin aceasta tranzactie se realizeaza consolidarea pozitiei RENOMIA in regiune, Romania alaturandu-se astfel Cehiei, Ungariei, Slovaciei si Bulgariei. Nivelul primelor intermediate in 2014 la nivel de grup a fost de 226 milioane de euro si, odata cu preluarea SRBA, peste 1.000 persoane vor activa in cadrul companiei.

"Vom demara in foarte scurt timp aplicarea strategiei de dezvoltare teritoriala, a masurilor de imbunatatire a portofoliului de facultative, cu accent pe asigurarile corporate, fara a neglija insa retail-ul ", a mai declarat Gheorghe GRAD.

SRBA Broker de Asigurare a intermediat in 2014 prime in valoare de peste 57 milioane lei (circa 13 milioane euro), in crestere cu circa 17% fata de anul anterior, conform datelor centralizate de INSURANCE Profile.

Scaderea marjelor de dobanda ingrijoreaza bancherii

Volumul de credite noi creste de la an la an, insa acum bancherii nu mai sunt atat de preocupati de cresterea soldului de credite. Noua preocupare consta in scaderea marjelor de dobanda, generata de goana bancilor dupa clienti bancabili. Reprezentanti din sistem sustin ca aceasta situatie ar putea duce la fuziuni in piata. 

„Stocul total de credite pe anumite segmente scade pentru ca multe credite au fost externalizate sau au fost vandute. Conteaza volumul de credite noi. Va dura ceva timp sa revenim pe o panta foarte pozitiva. Acum reducerea marjelor este mai mare decat reducerea volumelor, astfel ca veniturile scad“, a declarat Andrei Caramitru, senior partner in cadrul firmei de consultanta McKinsey, in cadrul unei conferinte de profil. 

Bancherii trebuie sa se obisnuiasca insa cu marje de dobanda mai mici, asadar cu venituri mai mici din creditare, ceea ce ii forteaza sa caute alternative de venit prin cresterea volumului de servicii tranzactionate si sa-si reduca costurile prin descoperirea de noi canale de distributie.

Marjele de dobanda scad in conditiile in care dobanzile au ajuns la minime istorice, iar bancile afectate de scadere puternica a veniturilor se lupta pentru fiecare client si proiect bancabil. 

Reducerea marjelor ar putea insemna ca pentru multe institutii de credit mici, care nu au reusit sa atinga o masa critica de clienti, nu va mai fi sustenabil sa-si pastreze modelul de banca universala si vor decide fie sa se axeze pe o nisa, fie sa-si vanda operatiunile catre jucatori mai mari.

„Vor ramane 4-5 banci universale care vor concentra trei sferturi din activele sistemului bancar“, a declarat Omer Tetik, CEO Banca Transilvania, institutie care a preluat, anul trecut, Volksbank. El a mai spus ca banca urmareste in continuare oportunitati de achizitii.

Inflatia ramane fobia romanilor

Cresterea preturilor ramane fobia romanilor, desi Europa se confrunta cu pericolul deflatiei, respectiv scaderea preturilor. Si in Romania se asteapta cel putin un an de inflatie negativa, mai ales in contextul in care TVA la alimente s-a redus la 9% de la 1 iunie, potrivit estimarilor Bancii nationale a Romaniei. 

Potrivit unui studiu referitor la perceptia romanilor cu privire la evolutia nivelului de trai, cea mai frecventa ingrijorare a romanilor in acest an continua sa fie cresterea preturilor (79,3% dintre respondenti afirma acest lucru. In acelasi timp, apar tot mai pregnant temeri legate de izbucnirea unui razboi in regiune (67%), de aparitia unor epidemii (59,4%) si de terorism (54,8%).

Totusi, asteptarile romanilor pentru 2015 in ceea ce priveste nivelul de trai sunt mai mari in acest an fata de anul anterior. Acestea sunt alimnetate si de rezultatul alegerilor prezidentiale din 2014. Astfel 35,2% din participantii la un studiu pe aceasta tema considera ca nivelul de trai este unul mai bun fata de 2014. 

Anul trecut, 26,1% dintre respondenti considerau ca le-a crescut nivelul de trai, reiese din studiul realizat de Millward Brown.

Totodata, 3,9% dintre subiecti afirma ca 2015 va fi un an mult mai bun decat precedentul.

Pe de alta parte, 14,5% dintre respondenti considera ca nivelul de trai in acest an va fi mai rau (fata de 23,8% in 2014), iar 6,9% ca va fi mult mai rau, fata de 11,6% in 2014, mai reiese din studiul citat. 

"Desi venitul mediu net lunar pe membru de familie este mai ridicat la inceputul lui 2015 (232 euro) fata de 2014 (201 euro), se remarca prudenta in ceea ce priveste intentia de achizitie de bunuri in rate si intentia de efectuare de excursii platite in tara sau in strainatate”.

Potrivit cercetarii, romanii nu mai sunt la fel de activi ca si in urma cu cativa ani in incercarea de a-si rotunji veniturile si par mai relaxati in privinta cheltuielilor. "Drept dovada, ponderea venitului disponibil este aceeasi cu cea din 2013, desi venitul mediu net pe membru de familie a crescut. In schimb, in spiritul prudentei, cei mai multi mentin evidenta veniturilor si a cheltuielilor. In ceea ce priveste tipurile de marci cumparate, un numar mai mare de romani preconizeaza ca isi vor mentine obiceiurile in 2015", mai arata studiul.

Astfel, 7 romani din 10 anticipeaza ca isi vor pastra obiceiurile de cumparare in 2015, in ceea ce priveste tipul marcilor achizitionate. Mai mult de doua treimi (67%) au declarat ca nu isi vor schimba deloc obiceiurile de cumparare, 14,6% dintre respondenti sustin ca vor cumpara marcile cu care s-au obisnuit, dar in cantitati mai mici, iar 17,4% au mentionat ca se vor orienta catre marci mai ieftine.

„Situatia angajatilor in companii pare sa se fi stabilizat in comparatie cu 2013, in sensul ca a scazut ponderea romanilor care au asistat la micsorari salariale, eliminari de bonusuri sau reduceri ale beneficiilor non-salariale in firmele in care lucreaza. De asemenea, mai putini romani lucreaza ore suplimentare si mai rar".

Totodata, intentia de a demara o afacere ramane aproape la fel cu cea din 2014, respectiv 13% dintre respondenti fata de 14,7% in 2014.

Studiul a avut ca populatie tinta persoane cu varste cuprinse intre 18–65 ani, din mediul urban. Marimea esantionului a fost de 1.000 de respondenti pe an, in perioada 2008-2015. Cercetarea s-a efectuat pe baza unor interviuri telefonice (CATI), iar perioada de culegere a datelor a fost 10 - 13 februarie 2015.

Studiul urmareste din 2008 evolutia nivelului de trai al populatiei din Romania, din mediul urban, si perspectivele asupra anului curent.

Bunescu: Relatia client-banca s-a naruit in criza

Criza financiara a produs pierderi bancilor prin acumularea de credite neperformante, dar a produs, in acelasi timp, si o criza a relatiei dintre client si banca. Directorul general adjunct al BRD – Groupe Societe Generale, Petre Bunescu, sustine ca la baza meseriei de bancher sta calitatea umana. 

"In foarte mare masura, criza a venit si cu o criza extrem de severa in ceea ce priveste relatia client-banca. Acest capital de incredere  intre client si banca s-a naruit dramatic. Au fost foarte multe cazuri de clienti care nu aveau nicio solutie de a traversa criza, altii au uitat sa mai vina la banca, au inchis portile societatilor lor, iar mare parte din credite au devenit neperformante. Acestea erau masurate cu cu o singura cifra inainte de criza si s-a ajuns la 22% – 24% – 25% din totalul creditelor, iar daca se luau in calcul si creditele sensibile, se ajungea la peste 30% din portofoliul sistemului bancar", a precizat Petre Bunescu. 

In opinia sa, acest nivel al creditelor neperformante a fost generat de doi factori: criza in sine si activitatea bancilor. "In anii de euforie bancara sau exuberanta irationala, cum ii spunea Alan Greenspan, am slabit fraiele analizelor de risc si nu se punea problema decat sa se vanda credite. (...) Eu spun ca cel mai bun credit este cel pe care nu-l dai si acela pe care il recuperezi 100%. Restul inseamna risc de neperformanta", a mai spus Bunescu. 

Potrivit acestuia, creditarea populatiei pentru nevoie personale pe perioade de 9 - 10 ani a constituit o greseala. "Creditele de retail, poate cu exceptia duratei, nu erau rele, dar calitatea celor care ofereau si calitatea clientelei, de multe ori, lasa de dorit. Activitatea de cunoastere a clientelei era tratata marginal", a subliniat reprezentantul BRD.

El considera ca pe viitor, accentul trebuie sa se mute pe o consiliere reala si corecta a clientului prin oferirea creditului potrivit, nu cu suma cea mai mare, pentru ca in trecut au venit clienti cu "proiecte faraonice", au primit finantarea si apoi au abandonat proiectele, creditele devenind neperformante.

In privinta reluarii creditarii, Petre Bunescu este de parere ca aceasta nu s-a oprit nicicand. In prezent, creditele de consum au inceput sa se reia, pe masura reducerii dobanzilor dar si a faptului ca imprumuturile vechi au ajuns la scadenta. Pe partea de IMM-uri, bancile au fost nevoite sa restructureze masiv finantarile acordate, insa companiile mari nu au fost la fel de afectate. 

"Avem credite noi de 15 miliarde de lei in primele patru luni din an. Daca extrapolam ajungem la 60 de miliarde de lei la finalul anului, si s-ar putea sa avem chiar mai mult", a subliniat Bunescu. 

El a subliniat, insa, ca activitatea de banking inseamna relatia cu clientii, adica acordarea de credite unor clienti sanatosi care sa poata restitui creditele pe care le-au contractat.