Reguli pentru declararea chiriilor la Fisc

Persoanele care obtin venituri din chirii sunt obligate ca, in termen de 30 de zile de la data incheierii contractului de inchiriere, sa completeze si sa depuna la ANAF Declaratia 220 privind venitul estimat. Declaratia se depune odata cu inregistrarea la Fisc a contractului incheiat intre parti.

Potrivit Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), pentru inregistrare este necesar contractul de inchiriere in original (un exemplar in original va fi pastrat la ANAF) si, daca este cazul, o imputernicire. Procedura este valabila doar pentru inchirierea bunurilor din patrimoniul personal, altele decat veniturile din arendare.

In ce situatii trebuie depusa declaratia?

In plus, institutia mentioneaza faptul ca in Codul fiscal si in  Codul de procedura fiscala nu exista prevederi legale care sa oblige rudele sa incheie contract de inchiriere, dar exista obligatia declararii la ANAF a contractelor deja incheiate, impozitarea fiind in conformitate cu prevederile Codului fiscal. 

"Administratia fiscala nu poate interveni asupra vointei partilor exprimata intr-un contract de inchiriere in ceea ce priveste nivelul chiriei si nu poate stabili categoriile de persoane/rude pentru care exista obligatia incheierii unui contract de inchiriere. In schimb, exista obligativitatea incheierii unui contract de inchiriere si a declararii acestuia la fisc in toate situatiile in care proprietarul incaseaza sume de bani reprezentand contravaloarea cedarii dreptului de folosinta, indiferent de nivelul acesteia", se mai arata in comunicatul ANAF. 

Modul de calcul pentru venitul impozabil

Conform documentului, venitul brut din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal reprezinta totalitatea sumelor in bani si/sau echivalentul in lei al veniturilor in natura stabilite potrivit contractului incheiat intre parti, pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul incasarii acestora. 

In plus, venitul brut se majoreaza cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale, in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, daca sunt efectuate de chirias. 

"Venitul brut se stabileste pe baza chiriei prevazute in contractul incheiat intre parti pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul incasarii chiriei", se subliniaza in comunicatul citat.    


Totodata, ANAF mentioneaza faptul ca venitul net din cedarea folosintei bunurilor se stabileste in sistem real, la optiunea contribuabilului, pe baza datelor din contabilitate sau prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% (cheltuieli forfetare-n.r.) asupra venitului brut si a contributiiilor de asigurari sociale de sanatate datorate. 

"Contributiile de asigurari sociale de sanatate datorate se deduc de organul fiscal competent. Pentru recunoasterea deductibilitatii cheltuielii stabilite forfetar, proprietarul nu este obligat sa prezinte organului fiscal documente justificative", se mai precizeaza in comunicatul ANAF. 

Fiscul a declansat, in urma cu doua luni, o campanie de verificarea pe piata chiriilor, dupa ce, in prealabil, institutia sustine ca a derulat o campanie de informare privind obligativitatea declararii si a platii impozitelor aferente chiriilor. 

Actiunea a fost motivata prin faptul ca s-a constatat ca declararea unor sume modice pe contractelede inchiriere, acolo unde ele exista, "este un fenomen" si, prin urmare, impozitele datorate bugetului ar fi mai mici decat in realitate.

Debitorii in franci mai au de asteptat Legea conversiei

Nu peste mult timp se implinesc doi ani de la cel mai recent soc la care au fost expusi cei care au in derulare credite in franci elvetieni, mai exact, in ianuarie anul viitor. Insa nici pana atunci nu va exista un act normativ care sa permita debitorilor sa obtina conversia in lei a imprumuturilor in conditii echitabile. 

Un astfel de act normativ a fost promis de autoritati inca din ianuarie 2015, imediat dupa ce francul s-a apreciat abrupt in fata celorlalte monede, inclusiv a leului, pe seama deciziei administrative a Bancii Elvetiei de a renunta la pragul de apreciere al monedei nationale, de 1,2 franci/euro, impus cu ani in urma. 

In prima faza s-a propus extinderea variantei cunoscuta sub denimirea ”electorata”, insa ideea a fost abandonata, ca si proiectul initial. 

Ulterior, au fost avansate mai multe proiecte de lege pe aceeasi tema si, in final, in urma cu aproximativ o luna, Parlamentul a adoptat Legea privind conversia creditelor din franci în lei la cursul istoric. 

Imediat, insa, Guvernul a contestat actul normativ la Curtea Constitutionala, pe motiv ca ar fi retroactiv, ar incalca principiul securitatii juridice si al nediscriminarii, dar si pentru ca ar avea deficiente calitative.

Pronuntarea, amanata pentru 18 ianuarie

Magistratii Curtii Constitutionale ar fi urmat sa se pronunte cu privire la sesizarea Guvernului miercuri, 23 noiembrie 2016, insa au amanat pentru 18 ianuarie 2017 dezbaterile pe aceasta tema. 

Presedintele Curtii, Valer Dorneanu, a declarat ca amanarea a fost necesara pentru corelarea cu solutia Curtii pe Legea privind darea in plata, a carei motivare nu a fost inca publicata.

“Vrem ca in privinta unor puncte foarte delicate, cum ar fi cele cu retroactivitatea, sa nu dam solutii care sa nu fie foarte corelate”, a declarat presedintele CCR.

Francul creste din nou

Asadar, sansele debitorilor la o lege care sa le permita o conversie echitabila a imprumuturilor din franci in lei se amana, din nou, fapt cu atat mai grav cu cat acestia se confrunta, din nou, cu rate mai mari avand in vedere ca francul melvetian se apreciaza din nou in fata leului de ceva vreme si variaza, in prezent, in jurul valorii de 4,2 lei/franc. 


Legea adoptata de Parlament prevede conversia creditelor la cursul din momentul in care a fost contractat creditul. Avand in vedere ca majoritatea creditelor de acest gen au fost acordate in perioada 2006 - 2008, conversia ar trebui sa se realizeze la un curs de 1,8-2,2 lei/franc, cat era cotatia in acea perioada, asadar la jumatate fata de acest moment. 

Actul normativ a fost puternic contestat de banci, iar atat Banca Nationala a Romaniei cat si Guvernul au solicitat introducerea unor criterii de departajare, respectiv o limita de suma si un anumit grad de indatorare. 

Acestea nu au fost mentinute in forma finala a Legii, drept pentru care Guvernul a sesizat Curtea Constututionala cu privire la actul normativ. 

Pe de alta parte, initiatorii Legii considera ca imprumuturile in franci elvetieni au fost niste produse toxice si ca debitorilor nu le-au fost explicate riscurile acestora.

Instrument de promovare pentru companiile listate

Bursa de Valori Bucuresti (BVB) isi diversifica modalitatile de promovare a companiilor listate in fata investitorilor. Institutia pregateste lansarea unui portal care va contine informatiile referitoare la o companie grupate in acelasi loc. In plus, acestea vor fi extinse fata de cele existente in prezent.
Astfel, pe langa informatiile din raportarile obligatorii pe care orice companie listata trebuie sa le furnizeze BVB, portalul va contine si alte date transmise de companie cu privire la activitatea acesteia, prezentari, lansari de produse, etc. Totodata, portalul va avea si o sectiune cu stiri de presa referitoare la compania respectiva sau domeniul in care aceasta activeaza, dar si la contextul economic de ansamblu. 

Estimarile analistilor vor fi disponibile investitorilor

Poate cea mai importanta noutate adusa de acest nou instrument de promovare este cea referitoare la estimarile analistilor cu privire la rezultatele emitentilor la fiecare 3 luni. 

"Un element foarte important in care noi credem este modulul analistilor, pentru ca vrem sa vedem mai multe opinii ale acestora despre companiile listate, analize, dar si estimarile lor privind rezultatele financiare. Pe pietele dezvoltate, atunci cand o companie anunta rezultatele trimestriale, toata lumea le raporteaza la asteptarile analistilor. In Romania, astfel de situatii se intalnesc doar in cazul companiilor mari. Ne propunem sa extindem aceasta practica in tara noastra", a declarat Daniela Serban, director pentu relatia cu investitorii si relatii publice in cadrul BVB, in cadrul unui eveniment dedicat companiilor listate.

Bursa mizeaza, pe baza discutiilor preliminare, pe participarea in program a analistilor societatilor financiare care deja ofera rapoarte financiare catre piata.: Alpha Finance, BRK Financial Group, Concorde Securities, Prime Transaction, Bancpost, Banca Transilvania, Intercapital Invest, BRD Groupe Societe Generale, grupul Raiffeisen, Wood & Company.

Criteriile pentru ca o companie sa fie prezentata in noul portal

In prima faza, portalul va contine informatii referitoare la 15 companii, investitorii avand disponibili atat indicatori de tranzactionare, cat si indicatori financiari. Deja 11 emitenti care indeplinesc cele 4 criterii solicitate si-au exprimat intentia de a fi parte in program. Este vorba despre Bursa de Valori Bucuresti (BVB), Nuclearelectrica (SNN), Banca Transilvania (TLV), SIF Moldova (SIF2), OMV Petrom (SNP), Electrica (EL), Romgaz (SNG), SIF Oltenia (SIF5), SIF Transilvania (SIF3), Transelectrica (TEL) si Transgaz (TGN), conform prezentarii a operatorului de piata. 


Criteriile pe care companiile trebuie sa le indeplineasca pentru a fi prezentate in acest portal sunt: sa beneficieze de rapoarte din partea a doi analisti, sa utilizeze sistemul de raportare standardizat IRIS, sa furnizeze informatii in engleza si sa respecte guvernanta corporativa. 

Pe noul portal vor mai fi publicate rapoarte financiare, rapoarte curente, un calendar corporativ, informatii de tranzactionare, date despre evenimentele viitoare etc. 

Programele pentru IMM raman fara fonduri

Intreprinderile mici si mijlocii (IMM) din Romania nu au reusit, anul acesta, sa acceseze fondurile alocate prin programe guvernamentale pentru ca acestea au fost lansate foarte tarziu, iar unele nu au fost implementate deloc. In aceste conditii, fondurile respective vor fi relocate, in cadrul rectificarii bugetare, altor domenii. 
Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijloci din Romania (CNIPMMR) sustine ca diminuarea bugetului alocat programelor destinate IMM-urilor este regretabila, avand in vedere valoarea scazuta a acestor finantari si numarul mic de potentiali beneficiari, raportat la numarul de IMM-uri care au nevoie de sustinere prin aceste programe.

Conform unui comunicat al organizatiei, principalele cauze care au condus la diminuarea bugetului pentru programele destinate IMM-urilor, in anul 2016, au tinut mai degraba de decizile autoritatilor decat de capacitatea firmelor de a se inscrie in programe. 

"Programul pentru Incubatoarele de afaceri  nu a fost implementat, Programul pentru organizarea Targului Intreprinderilor Mici si Mijlocii - TIMM 2016- nu a fost implementat, Programul SRL-D pentru anul 2016, din cauza modificarii procedurii de implementare a avut un numar de 247 de aplicanti admisi la finantare, raportat la numarul de 501 posibili aplicanti conform bugetului. In plus, toate programele au fost lansate tarziu, respectiv in a doua jumatate a anului 2016, fapt care a dus la imposibilitatea implementarii proiectelor asumate de aplicanti, multi dintre acestia renuntand la proiecte", se mentioneaza intr-un comunicat al Consiliului. 

CNIPMMR: Programele trebuie lansate la inceputul anului

In aceste conditii, presedintele CNIPMMR, Florin Jianu, este de parere ca problemele aparute in implementarea programelor pentru IMM-uri puteau fi depasite prin lansarea in primele trei luni ale anului a tuturor procedurilor, astfel incat aplicantii sa aiba timp sa implementeze planurile de afaceri asumate. 


"De asemenea, trebuie efectuate modificari pe unele proceduri, privind conditiile de implementare. De exemplu, in cazul programului pentru intreprinzatorii debutanti - SRL-D, ca si in cadrul programului pentru dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale in randul tinerilor si facilitarea accesului la finantare – START, s-a introdus conditia ca beneficiarul sa faca dovada achitarii integrale a cheltuielilor efectuate, acest lucru fiind deosebit de greu de realizat pentru un intreprinzator debutant care nu dispunea de sumele necesare pentru asigurarea finantarii planului de afaceri", a mai spus Jianu. 

Astfel, pentru 2017, CNIPMMR propune ca programele sa fie lansate in prima parte a anului, fiind necesara si o evaluare a ratei de succes pentru anumite programe din acest an. 

Banii puteau fi redistribuiti tot catre IMM

"Programul pentru dezvoltare a activitatilor de comercializare a produselor si serviciilor de piata, care a avut succes in anul 2016, trebuie sa aiba un buget marit. Dorinta noastra ar fi fost ca si in acest an bugetul programului de comert sa fie marit prin redistribuirea sumelor de la proiectele care nu au reusit sa consume intregul buget sau nu au mai fost lansate, evitandu-se ca sumele destinate antreprenorilor sa fie pierdute”, se mai arata in comunicatul citat. 

Ministerul Finantelor Publice a publicat, pe site-ul propriu , proiectul de OUG privind rectificarea bugetara pe anul 2016.
Potrivit proiectului, bugetul Ministerului Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri se diminueaza cu 35,4 milioane lei reprezentand economii identificate de ordonatorul principal de credite, in principal la proiectele cu finantare din fonduri europene nerambursabile si programele de stimulare a intreprinderilor mici si mijlocii.