Guvernul Ponta promite restantierilor rate reduse la jumatate

Premierul Victor Ponta a anuntat ca guvernul a obtinut acordul FMI pentru inceperea unui program de sustinere financiara a clientilor cu restante la credite. Acestia vor plati rate reduse la jumatate timp de 2 ani.

Masura “se aplica tuturor creditelor luate de persoanele fizice, fie ca e vorba de salariati, fie ca e vorba de pensionari. Conditia este ca acestea sa aiba un venit lunar mai mic sau egal cu salariul mediu net – 1.610 lei [...] si sa nu aiba restante mai vechi de 90 de zile la creditele bancare”, a afirmat Ponta.

Premierul a precizat ca programul va permite injumatatirea ratei pe o perioada de 2 ani, dar nu mai mult de 500 lei pe luna. Aceasta reducere a ratei se va acorda sub forma unui credit fiscal din impozitul pe venit, care va fi acordat de catre stat pentru a acoperi cresterea dobanzii in cei 2 ani de reducere a ratei.

Conform unor calcule efectuate de Ministerul de Finante si BNR, efortul financiar al statului se va ridica la aproximativ 4 miliarde lei.

Masura urmeaza sa fie adoptata prin ordonanta de urgenta si potrivit declaratiilor lui Victor Ponta, numarul beneficiarilor potentiali se ridica la peste 900.000 de persoane.

Jocul dobanzilor apreciaza cursul de schimb

Leul s-a apreciat cu aproximativ 2% in ultimele zile, recuperand pierderile suferite la inceputul acestui an. Euro a revenit la 4,45 lei.

Schimbarea de directie a fost cauzata de evolutia dobanzilor interbancare. Pe fondul unei lichiditati excedentare, ratele Robor au atins minime istorice in cursul lunii ianuarie, miscare favorizata de banca centrala. 

In aceste conditii, cursul de schimb s-a depreciat in mod constant, ajungand pana aproape de 4,55 lei pentru un euro.

Din 27 ianuarie 2014, insa, tendinta s-a inversat. In numai 2 zile, dobanzile in lei au crescut substantial, ceea ce a ajutat cursul euro sa isi revina si sa coboare spre nivelele apropiate de cele atinse in al doilea semestru al anului trecut.

BNR scade dobanda la 3,5%

BNR a redus rata dobanzii de politica monetara cu 0,25 puncte procentuale, pana la 3,5%, fiind cea de-a doua scadere operata in acest an.

“Reducerile succesive ale ratei dobanzii de politica monetara s-au reflectat favorabil, cu un anumit decalaj, asupra evolutiei ratelor dobanzilor la imprumuturile acordate sectorului real, confirmand astfel consolidarea transmisiei semnalelor de politica monetara”, se arata in comunicatul BNR.

Scaderea dobanzilor BNR a fost posibila datorita imbunatatirii perspectivei inflatiei, care a permis bancii centrale sa ajusteze gradual conduita politicii monetare.

BNR va monitoriza atent evolutiile interne si ale mediului economic international, astfel incat, prin calibrarea conduitei politicii monetare si utilizarea adecvata a instrumentelor de care dispune, sa asigure stabilitatea preturilor pe termen mediu si stabilitatea financiara.

Polonia reduce la jumatate investitiile fondurilor de pensii

Guvernul polonez a preluat toate titlurile de stat din portofoliile fondurilor de pensii private obligatorii, astfel ca valoarea investitiilor acestora s-a redus la jumatate.

Participantii la fondurile de pensii vor fi compensati in urma acestui transfer prin indexarea pensiilor de care vor beneficia de la stat. 

Pe viitor, ei vor putea opta daca mai vor sa contribuie la fondurile de pensii private sau prefera sa contribuie doar la pensia de stat. Aceasta optiune va fi disponibila pentru inceput in perioada aprilie-iunie 2014. Apoi in 2016 va exista o noua fereastra, iar ulterior din 4 in 4 ani, participantii vor avea ocazia sa renunte la pensia privata. 

In ultimii 10 ani inainte de pensionare, va incepe transferul gradual al sumelor acumulate pentru pensia privata catre casa nationala de pensii, astfel ca plata pensiei private va fi administrata de catre stat.

Restructurarea sistemului de pensii private din Polonia a fost cauzata, in principal, de faptul ca finantarea acestui sistem nu a putut fi sustinuta de catre stat. Redirectionarea catre fondurile de pensii a unei parti din contributiile sociale a facut ca deficitul bugetar sa fie tot mai greu de acoperit, conducand la majorarea datoriei publice. Prin transferul titlurilor de stat de la fondurile de pensii, statul si-a redus datoria cu 9% din PIB.

Decizia guvernului a fost favorizata si de faptul ca fondurile de pensii au obtinut performante slabe, iar comisioanele de administrare s-au mentinut la un nivel ridicat.