ASF testeaza la stres fondurile de investitii

Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) anunta ca va efectua un test de stres si pe piata de capital. La acesta vor participa 74 de fonduri deschise de investitii si 29 de fonduri inchise de investitii autorizate in Romania. Data de referinta pentru exercitiu este 31 martie 2016. 

Potrivit unui comunicat al institutiei, demersul vizeaza cresterea increderii consumatorilor fata de pietele si instrumentele financiare nebancare, precum si consolidarea stabilitatii si o functionare sanatoasa a pietelor. 

Autoritatea vrea sa afle daca fondurile rezista in situatii extreme

”Scopul exercitiului este de a testa senzitivitatea acestor entitati la conditii extreme privind riscul de piata, riscul de contrapartida si riscul de lichiditate, in vederea evaluarii si, totodata, a cresterii capacitatii de reactie a administratorilor in fata unor situatii exceptionale”, precizeaza ASF. 

Astfel, testul urmareste sa identifice si, ulterior, sa aplice noi proceduri care sa conduca la imbunatatirea capacitatii fondurilor participante de gestionare a lichiditatii si riscurilor investitionale.

”Din aceste considerente, este esentiala intelegerea amplitudinii cu care ar putea fluctua valoarea activelor si valoarea unitatii de investitie, in conditii adverse extreme pe pietele financiare”, se mai arata in comunicat. 

In plus, potrivit ASF, in cadrul exercitiului va fi testata si capacitatea fondurilor de a face fata, pe termen scurt, unei valori exceptional de ridicate a rascumpararilor, in conditii de lichiditate redusa si cu volatilitate in crestere pe pietele financiare. 

”In egala masura, exercitiul urmareste si identificarea potentialelor efecte de runda a doua pe care eventuale actiuni de vanzare rapida si fortata a activelor le-ar putea avea asupra preturilor activelor si, implicit, asupra celorlalti participanti la piete”, mai subliniaza ASF. 

Testul nu presupune aplicarea de sanctiuni pe baza rezultatelor obtinute

Pe de alta parte, ASF mentioneaza faptul ca exercitiul nu reprezinta un test de tipul „pass or fail” (treci sau pici -n.r.) si nu vizeaza luarea de masuri de supraveghere de tipul sanctiunilor in urma rezultatelor constatate. 

Conform comunicatului, informatiile necesare pentru analizarea impactului factorilor de stres vor fi colectate de la fondurile participante in baza unei metodologii care va fi supusa, in perioada urmatoare, unei consultari cu societatile de administrare a investitiilor. Rezultatele si eventualele masuri necesare pentru imbunatatirea procedurilor de management al riscurilor vor fi anuntate pana la finalul acestui an, se mai arata in comunicatul ASF. 

De coordonarea acestui exercitiu se va ocupa un Grup de Coordonare si Implementare (GCI) ce va fi alcatuit la nivelul ASF.

Conversia creditelor in valuta revine in atentia parlamentarilor

Parlamentarii par sa intoarca din nou fata catre debitorii in franci elvetieni, puternic afectati de deprecierea leului fata de moneda creditului. Insa, desi a trecut mai mult de un an de la cea mai recenta criza a leului in raport cu francul, dezbaterile pe o lege a conversiei evolueaza timid. 
Deputatii din Comisia juridica au inceput, marti, discutiile pe aceasta tema, cu o amanare de doua saptamani, ceruta de deputatul Daniel Zamfir, initiatorul Legii privind darea in plata. Zamfir sustine ca va veni cu o propunere de modificare a actului normativ in favoarea clientilor.

La lucrarile de azi ale Comisiei a participat si Alin Iacob, presedintele Asociatiei Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF). AURSF a propus Parlamentului, inca din toamna anului 2014, inainte de criza francului, realizarea unei conversii la curs istoric plus 20%. Ulterior, AURSF a participat la o multitudine de dezbateri in Parlament si la Ministerul Finantelor Publice, solicitand adoptarea unui act normativ care sa rezolve problemele debitorilor cu credite in franci elvetieni.

In forma adoptata in 2014 de Senat, Legea, initiata de deputatul Ana Birchall, spune ca debitorii cu credite in valuta pot solicita conversia in moneda in care incaseaza veniturile, la cursul de schimb din data solicitarii, fara costuri si garantii suplimentare. 

Insa clientii imprumutati in franci elvetieni solicita parlamentarilor sa modifice actul normativ astfel incat conversia creditelor in valuta sa se faca fie la cursul de la data semnarii contractului de credit, fie la un curs mai mic decat cel al pietei, pentru a atenua din impactul deprecierii leului fata de franc. 

Invazie de proiecte, dar nicio Lege

Pe langa proiectul propus de Ana Birchall, in Parlament a fost depus si un proiect al Ministerului Finantelor Publice (MFP), initiat de fostul ministru, Darius Valcov, in primavara anului trecut si modificat, in toamna, de Eugen Teodorovici in urma discutiilor cu reprezentantii asociatiilor de debitori. 

Proiectul prevede conversia creditelor din orice valuta in lei, la cursul Bancii Nationale a Romaniei (BNR) din ziua conversiei, dar cu aplicarea unui discount de 15% din soldul rezultat in urma conversiei. Reprezentantii clientilor au solicitat un discount de minim 25%, avand in vedere ca o banca din sistem a oferit clientilor un discount de 22,5%, fara a avea garantia statului, cum se va intampla in celelalte cazuri daca legea trece in forma propusa. 

Garantia statului ar urma sa acopere 50% din soldul rezultat in urma conversiei, dupa aplicarea discount-ului. 

Creditele externalizate nu sunt acoperite de proiect

Legea vizeaza creditele in valutele in fata carora leul s-a depreciat cu mai mult de 50% din momentul acordarii pana in momentul conversiei. In plus, este vorba de creditele imobiliare, ipotecare, dar si cele de nevoi personale cu ipoteca, folosite in scop locativ. Acestea din urma au fost introduse in proiect la cererea reprezentantilor clientilor. 

In schimb, nu se face nicio referire in actul normativ la creditele externalizate de banci, desi reprezentantii clientilor au cerut ca si acestea sa fie acoperite de lege. 

In plus, doar clientii cu restante de maxim 60 de zile vor putea solicita conversia.

Pe de alta parte, proiectul prevede limitari pentru dobanda perceputa de banca la noul credit, si impune ca rata aferenta noului credit sa nu depaseasca echivalentul in lei al ratei dinaintea conversiei.

In schimb, clientul va plati doua comisioane aferente garantiei statului, unul de 0,49% anual, la sold, catre Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, si unul de risc, de 0,1% din suma garantata, platibil la acordarea garantiei catre Ministerul Finantelor Publice. 

Din vechiul proiect au fost eliminate, la solicitarea reprezentantilor clientilor, limita de venit lunar, de 3.000 de lei, si de suma a creditului final, de 300.000 de lei.

CE: Suntem in grafic cu Uniunea Pietelor de Capital

Comisia Europeana a facut bilantul primelor sase luni de la adoptarea Planului de Actiune pentru Uniunea Pietelor de Capital si a publicat primul raport cu masurile luate pana acum. Potrivit unui comunicat de presa, primele masuri, respectiv cele care permit asiguratorilor sa investeasca in proiecte de infrastructura, produc deja efecte.

Totodata, propunerea legislativa de reluare a securitizarii pietelor financiare din Europa a fost agreata intr-un termen record de catre statele membre, in decembrie 2015.

O alta propunere vizeaza simplificarea prospectelor si reducerea poverilor pentru companiile care emit actiuni sau obligatiuni. Comisia spera ca aceasta propunere va fi agreata rapid de catre statele membre, se mai arata in comunicat.

De asemenea, s-a efectuat o evaluare a legislatiei in domeniul serviciilor financiare, pentru a se verifica daca aceasta sprijina cresterea economica in Uniunea Europeana, se mai arata in comunicatul Comisiei. 

Consultare publica pe restructurare si insolventa

Pentru viitorul apropiat, se are in vedere lansarea unei consultari publice pe tema restructurarii afacerilor si insolventei, pentru a aborda problemele care, pe termen lung, afecteaza locurile de munca si cresterea economica in UE. 
Totodata, vor fi intrerpinse noi actiuni pentru promovarea pensiilor private. 

CE vrea revizuirea legislatiei privind fondurile de investitii

In plus, Comisia va publica, in curand, un raport cu privire la evolutia pietelor de ”crowdfunding” in UE. In acelasi timp, vor fi propuse masuri pentru stimularea pietelor europene de ”venture capital” (fonduri de investitii in start-up-uri sau afaceri mici – n.r.), inclusiv o revizuire a legislatiei in domeniu.

”De asemenea, vom lansa o consultare publica pentru a obtine propuneri de imbunatatire a regulilor privind activitatea transfrontaliera a fondurilor de investitii”, se mai arata in comunicat.

Comisarul european pentru Stabilitate Financiara, Jonathan Hill, responsabil cu realizarea Uniunii pietelor de Capital, sustine ca raportul CE arata ca implementarea masurilor este in graficul stabilit. 

Uniunea Pietelor de Capital reprezinta un element important in strategia Comisiei Europene de sprijinire a locurilor de munca, a cresterii economice si a investitiilor. Obiectivele Uniunii constau in diversificarea si a amplificarea sursele de finantare si in asigurarea liberei circulatii a capitalurilor in piata unica si utilizarea acestora in scopuri productive.

Comisia Europeana a adoptat, pe 30 septembrie 2015, Planul de Actiuni pentru construirea Uniunii, care contine 33 de masuri necesare pentru integrarea pietelor de capital din UE pana in 2019.

Darea in plata a ajuns din nou la promulgare

Legea privind darea in plata a ajuns la promulgare la presedintele Romaniei. Actul normativ a fost depus, timp de cinci zile, la Secretarul general al Camerei Deputatilor pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constitutionalitatii legii. Insa, in aceasta perioada, nu s-a inregistrat nicio sesizare in acest sens. 

Potrivit informatiilor publicate pe pagina de Internet a Camerei Deputatilor, ”Legea privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite se afla la promulgare din data de 23 aprilie 2016”. 

Legea trebuie promulgata in 20 de zile de la primire

Reglementarile in vigoare prevad ca, dupa adoptarea unui act normativ in Parlament, acesta este trimis spre promulgare la presedintele Romaniei, iar promulgarea trebuie realizata in termen de 20 de zile de la primire. 

”Daca presedintele a cerut reexaminarea legii ori daca s-a cerut verificarea constitutionalitatii ei, promulgarea legii se face in cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii Constitutionale, prin care i s-a confirmat constitutionalitatea”, se mentioneaza in Constitutia Romaniei. 

De reexaminare nu mai poate fi vorba in cazul Darii in plata, avand in vedere ca presedintele si-a exercitat, deja, acest drept in decembrie 2015, iar parlamentarii au adoptat noua forma a Legii care a ajuns din nou la promulgare. Un act normativ nu poate fi trimis decat o singura data la reexaminare in Parlament.

In ceea ce priveste sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la un act normativ, potrivit Constitutiei, aceasta poate avea loc, inainte de promulgare, la sesizarea presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, a Guvernului, a Curtii Supreme de Justitie, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori.

Astfel, Legea adoptata de Parlament ”se comunica, cu 5 zile inainte de a fi trimisa spre promulgare, Guvernului, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si Avocatului Poporului si se depune la secretarul general al Camerei Deputatilor si la secretarul general al Senatului, in vederea exercitarii dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale”, prevede legislatia in vigoare. 

Actul normativ intra in vigoare la 15 zile de la publicare

Dupa promulgarea legii de catre presedinte, aceasta se publica in Monitorul Oficial si intra in vigoare in 15 zile de la publicare.

Forma actuala a actului normativ a fost adoptata de Camera Deputatilor, for decizional in acest caz, in urma cu doua saptamani si prevede doua mari schimbari fata de varianta initiala: nu se aplica imprumuturilor contractate prin Prima Casa si nici celor mai mari de 250.000 de euro, la data contractarii.