DNA ancheteaza functionari ASF pentru favorizarea Carpatica Asig

DNA ancheteaza functionari din Autoritatea de Supraveghere Financiara, care sunt suspectati ca au influentat controalele autoritatii, astfel incat sa nu iasa la iveala deficientele de la Carpatica Asig.

Mirzac Marian – fost director general la Carpatica Asig, Ilie Carabulea – proprietar al unor firme, prin care controleaza Carpatica Asig, Mustatea Radu – membru in consiliul de administratie al societatii – impreuna cu alte persoane sunt acuzate ca au format un grup infractional menit sa influenteze rezultatele controalelor efectuate de autoritatea de supraveghere la Carpatica Asig.

Conform informatiilor DNA, au fost mituiti functionari din ASF pentru ca in urma controalelor sa nu sa gaseasca deficiente grave. Un alt obiectiv urmarit a fost cresterea artificiala a gradului de incredere al societatii, prin mentinerea in mod fraudulos a societatii pe o pozitie convenabila in topul reclamatiilor.

Finantatorul gruparii infractionale  - Ilie Carabulea – l-a promovat, sustinut si cointeresat financiar, in mod constant pe fostul director Mirzan Marian, pentru a fi ales in conducerea ASF. Din pozitia de membru neexecutiv al ASF, acesta a facut demersuri pentru a asigura protectia societatii de asigurari si pentru a evita suspendarea autorizatiei de functionare.

Procurorii DNA au inceput urmarirea penala si fata de Daniel Tudor, functionar cu atributii de conducere in ASF si fost-presedinte al CSA, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de abuz in serviciu contra intereselor publice.

In perioada martie-aprilie 2013, Daniel Tudor - in calitate de presedinte CSA – a ignorat concluziile unui raport intocmit de functionarii ASF care evidentia deficiente grave la societatea de asigurari detinuta si controlata indirect de Ilie Carabulea, nereguli care ar fi impus o majorare de capital de 15 milioane euro si suspendarea autorizarii de functionare, pana la remedierea deficientelor.

Bancile maghiare sunt fortate sa elimine comisionul de retragere de numerar

De la 1 februarie 2014, bancile maghiare sunt obligate sa ofere fiecarui client posibilitatea de a face 2 retrageri gratuite de numerar, in fiecare luna. Bancile au fost fortate sa introduca aceste facilitati, printr-o lege speciala. 

In majoritatea tarilor din UE, bancile nu percep comisioane pentru retragerea de numerar de la ATM. Si consumatorii din Ungaria vor beneficia de acest avantaj de la 1 februarie 2014. 

Schimbarea s-a produs dupa ce guvernul maghiar a introdus la sfarsitul lui 2013 o lege speciala, prin care forteaza sistemul bancar sa renunte la acest comision.

Conform legislatiei maghiare, orice salariat va beneficia de 2 retrageri gratuite de numerar cu o valoarea cumulata de pana la 150.000 forinti (echivalentul a 2.200 lei), in fiecare luna.

Retragerile gratuite se pot efectua atat de la bancomatele bancilor, cat si la ghiseele din unitatile bancare. 

Masurile au fost luate de guvernul Orban, dupa ce bancile au majorat sever comisioanele in ultimii ani, ca reactie la taxele impuse pentru sectorul bancar.

In Romania, retragerea de numerar de la bancomat este taxata de catre banci, in general, cu comisioane cuprinse intre 0,2% si 0,3%.

MasterCard: Reducerea comisioanelor interbancare ar putea scumpi utilizarea cardurilor

MasterCard semnaleaza ca reducerea comisioanelor interbancare pentru platile cu cardul ar putea duce la cresterea costurilor de utilizare pentru posesorii de carduri.

Guvernul intentioneaza sa limiteze comisioanele interbancare la 0,2% pentru tranzactiile cu carduri de debit si la 0,3% pentru cele cu carduri de credit.

“Salutam initiativa autoritatilor de a stimula cresterea utilizarii mijloacelor de plata electronica in Romania, insa preocuparea noastra este sa evitam transferul unor costuri la posesorii de carduri”, afirma Cosmin Valdimirescu, general manager pentru Romania si Moldova la MasterCard.

Vladimirescu spune ca experienta de pe alte piete a arata ca magazinele nu transfera beneficiile rezultate dintr-un comision mai mic catre consumatorul final. In schimb, exista pericolul ca acelasi consumator sa plateasca mai mult pentru utilizarea mijloacelor de plata electronice.

Afirmatiile reprezentantilor MasterCard sunt sustinute de un studiu realizat in Spania, de un grup de profesori de la universitati din Madrid. Acestia au analizat efectele reducerii comisioanelor interbancare in perioada 2006-2010, cand acestea au scazut cu aproape 60%. Ulterior, bancile au fost nevoite sa se protejeze prin majorarea comisioanelor practicate pentru detinatorii de carduri.

In plus, autorii studiului au ajuns la concluzia ca nu exista niciun indiciu care sa arate ca reducerea comisioanelor interbancare a condus la reducerea preturilor finale platite de consumatori.  

Perioada de analiza s-a suprapus insa cu declasarea crizei financiare, care a generat scaderi de preturi si promotii, pe fondul diminuarii cererii agregate. Astfel, era dificil de evaluat care este impactul reducerii comisioanelor interbancare in acest context.

Concluzia finala s-a desprins, in principal, din urmatorul rationament: reducerea comisioanelor interbancare ar fi generat o economie de 0,4 euro la o tranzactie medie cu cardul. Astfel, comerciantii ar fi considerat ca o astfel de scadere de pret ar trecea neobservata de catre cosumatorul obisnuit si prin urmare, ar fi pastrat economia de costuri la nivelul magazinului.

UE doreste sa inlature efectele tranzactiilor riscante ale bancilor

Comisia Europeana vrea sa oblige bancile sa isi separe activitatile de tranzactionare cu risc ridicat de activitatea de atragere de depozite de la populatie, pentru a nu-si compromite stabilitatea financiara.

Noile reguli sunt concepute pentru a stopa marile banci sa se angajeze in activitati riscante de tranzactionare in nume propriu. In acest scop, autoritatile de supraveghere vor fi abilitate sa impuna bancilor separarea acestor activitati de cele uzuale.

“Legislatia vizeaza un numar restrans de banci foarte mari care sunt percepute ca prea mari pentru a falimenta, prea costisitoare pentru a fi salvate si prea complexe pentru a fi gasita o solutie. Masurile propuse vor intari stabilitatea financiara si vor asigura ca banii contribuabililor nu ajung sa fie utilizati pentru a plati greselile bancilor”, afirma Michel Barnier, comisarul pentru piata interna.

Cadrul legal propus va interzice tranzactionarea in nume propriu, cu singurul scop de a obtine profit. Bancile care vor reusi totusi sa ocoleasca aceste reguli nu vor scapa nesanctionate, iar autoritatile de supraveghere le vor obliga sa infiinteze subsidiare care sa preia aceste activitati riscante.

Dobanzile la depozite nu se opresc din picaj

Dobanzile de peste 5% la depozite sunt de domeniul trecutului, majoritatea bancilor platind in prezent dobanzi de 3-4% pentru scadente de sub 1 an. Aproximativ 15 banci au aplicat noi reduceri de dobanzi in ultimele 2 saptamani. 

Cateva banci au venit cu reduceri de pana la 0,25-0,3 pp incepand cu cea de a doua jumatate a lunii ianuarie, insa cele mai multe au coborat dobanzile chiar si cu 0,5 pp pana 1 pp. 

Printre bancile care la ultima scadere de dobanzi au redus usor din castigurile clientilor se numara Raiffeisen Bank, Banca Carpatica, Nextebank, Piraeus Bank sau Bancpost. 

La polul opus se regasesc banci, precum ATE Bank, ING Bank, Credit Agricole, Millennium Bank, OTP Bank, BCR, CEC Bank, Intesa Sanpaolo Bank, Credit Europe Bank si Banca Romaneasca. 


Dobanzi de peste 4% mai pot fi obtinute numai in cazul bancilor mici si medii, in vreme ce bancile de talie mare au redus cu mult nivelurile de dobanda platite deponentilor cu economii in lei.

Spre exemplu, pentru un depozit pe 3.000 lei constituit pe 3 luni, scadenta pentru care bancile ofereau pana nu demult cele mai mari dobanzi, un client mai poate obtine in prezent o rata de dobanda de 3,65% la BRD, 3,5% la Banca Transilvania, 3,25% la CEC Bank sau 3,15% la Bancpost.

Daca insa clientii prefera sa depuna economiile la banci precum BCR, UniCredit Tiriac sau Raiffeisen Bank, acestea ii vor oferi o dobanda de sub 3% (BCR – de 2,9%, UniCredit si Raiffeisen – de 2,8%).

Bancile cu dobanzi mai mari de 4% pentru un depozit de 3.000 lei pe 3 luni

Banca	Depozit	Rata dobanda
Banca Feroviara	Depozitul Intercity	4,4%
Volksbank	Depozitul Sigur	4,35%
Nextebank	Depozit la termen	4,35%
TBI Bank	Depozitul Simplu	4,25%
Alpha Bank	Depozit la termen	4,2%
Piraeus Bank	Depozitul Binevoitor	4,1%
Marfin Bank	Depozit la termen	4%

Reguli mai stricte pentru platile in numerar

Ministerul Finantelor Publice (MFP) propune introducerea unor limite mai mici pentru platile care se pot efectua in numerar, in scopul reducerii evaziunii fiscale. Vor fi introduse restrictii si pentru platile intre persoane fizice.
In prezent, o persoana juridica nu poate face plati in numerar mai mari de 10.000 lei pe zi. In plus, se pot achita cel mult 5.000 lei pe zi catre un singur furnizor, cu exceptia magazinelor de tip cash&carry, unde cumparaturile de la pana la 10.000 lei pot fi achitate in numerar.

Aceste restrictii sunt valabile doar in cazul platilor intre 2 firme. Platile si incasarile dintre firme si persoanele fizice sau intre 2 persoane fizice nu sunt limitate. Ministerul 
Finantelor Publice (MFP) vrea insa sa introduca si in aceste situatii restrictii si, totodata, sa diminueze plafoanele stabilite pentru platile intre companii.

Conform propunerii legislative, firmele nu vor putea face in numerar mai mari de 2.000 lei, iar plafonul zilnic pentru toate platile in numerar va fi de 5.000 lei. La magazinele cash&carry, limita va fi ca si pana acum, de 10.000 lei.

Operatiunile de incasare in numerar de la persoane fizice – reprezentand contravaloarea unor livrari de bunuri sau a unor prestari de servicii – se pot efectua in limita unui plafon zilnic de 10.000 lei/persoana. Pe de alta parte, platile in numerar catre persoane fizice sunt limitate la 2.000 lei/persoana. 

Aceste restrictii nu se vor aplica bancilor, institutiilor financiare nebancare si caselor de schimb valutar. 

Operatiunile de incasari si plati in numerar intre persoane fizice, efectuate ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, precum si cele reprezentand acordarea/ restituirea de imprumuturi, se pot efectua in limita unui plafon zilnic de 10.000 lei/tranzactie.

Exceptie fac tranzactiile de vanzare-cumparare pentru imobile si autoturisme, unde platile in numerar vor fi interzise.

Comisioanele interbancare la carduri vor fi limitate

Comisioanele interbancare la carduri vor limitate la 0,2% pentru tranzactiile cu carduri de debit si la 0,3% pentru cele cu carduri de credit, conform unei propuneri legislative.

Aceste comisioane sunt generate atunci cand cardurile bancare sunt utilizate pentru plata cumparaturilor. Banca emitenta a cardului este obligata sa achite comisionul catre banca acceptatoare (cea care a instalat dispozitivul de acceptare a cardului, la punctul de vanzare).

Ulterior, acest comision interbancar este recuperat de banca platitoare de la comerciant, iar acesta din urma il recupereaza de la consumator, prin scumpirea produselor vandute.

Comisioanele interbancare actioneaza ca un pret minim, reprezentand 70-80% din pretul platit de comerciant pentru acceptarea cardului, se arata in nota de fundamentare a proiectului. 

Din datele publicate de Ministerul Finantelor, nivelul comisionului interbancar este de 1%. Exceptie fac tranzactiile cu petrol, unde comisionul coboara la 0,7% si tranzactiile e-commerce – cu un comision de 1,5%.

Plafoanele propuse pentru comisioane sunt aceleasi cu cele avansate de Comisia Europeana in proiectul de regulament privind comisioanele interbancare. Acesta prevede ca limitarea comisioanelor sa se aplice gradual: mai intai pentru platite transfrontaliere si abia dupa 2 ani, si pentru platile nationale. La noi, propunerea guvernului nu include o perioada de tranzitie.

Limitarea comisioanelor este de asteptat sa conduca la economii de costuri pentru comercianti. Ulterior, competitia dintre retaileri va contribui la reducerea preturilor, iar beneficiile vor fi resimtite si de catre consumatori.

Pretul locuintelor a scazut lent in 2013

Tendinta de scadere a preturilor la imobile a continuat si in 2013, insa evolutia a fost una lenta. Locuintele s-au ieftinit cu aproximativ 1%.

Preturile la apartamentele din Bucuresti au scazut mai rapid decat media nationala, diminuandu-se cu inca 5%, conform datelor publicate de Eurobank Property Services. In cazul apartamentelor noi, preturile s-au majorat cu 6% la nivel national, insa nu si in capitala. 

Preturile la imobile inregistreaza scaderi permanente, incepand din 2008, cand s-au atins maxime istorice. In ultimii ani, trendul de reducere a devenit mult mai lent, astfel ca analistii speculeaza ca acest lucru ar putea semnala o eventuala stagnare a preturilor in perioada urmatoare.

Sistemul multifond: o prioritate pe termen nedefinit

Sistemul multifond ar permite participantilor sa isi aleaga strategia dorita de investitii la fondul de pensie privata. Initiativa este veche de aproape 4 ani. Pana acum nu s-a observat vreun progres, desi autoritatile il considera o prioritate.
Sistemul de pensii private obligatorii de la noi nu permite ca un administrator sa gestioneze simultan, mai multe fonduri de pensii, cu diferite profile de risc. Prin lege, fiecare administrator este fortat sa inroleze toti participantii la un singur fond.

Astfel, aceeasi strategie de investitii este aplicata pentru toti membrii, ceea ce nu reprezinta in toate cazurile, cea mai eficienta solutie de administrare a banilor. 

Obiectivele participantilor sunt diferite, iar strategiile ar trebui adaptate. 

De exemplu, o persoana care abia intra in campul muncii este interesata sa acumuleze cat mai multi bani si poate accepta sa isi asume riscuri suplimentare, printr-o strategie mai riscanta.

Pe de alta parte, persoanele mai in varsta doresc in general sa isi conserve capitalul acumulat, astfel ca prefera investitii mai sigure.

ASF: Proiectul este o prioritate

Sistemul multifond a fost solutia identificata pentru a flexibiliza Pilonul II, fiind anuntat de fosta autoritate de supraveghere a sistemului de pensii private (CSSPP), inca din 2010. La acea vreme, aceste modificari reprezentau o prioritate, cu termen de implementare in 2012.

Proiectul a intrat ulterior intr-un con de umbra si nu s-a mai auzit nimic despre el in ultimii ani. 

In urma unei solicitari Conso.ro, noua autoritate de supraveghere (ASF) ne-a informat ca proiectul reprezinta in continuare “o prioritate strategica”, dar este nevoie de mai mult timp.

“Definirea unui mecanism viabil de functionare necesita identificarea unor solutii complexe adecvate, de implementare cu costuri reduse, avand in vedere ca Pilonul II este unul complex, cu elemente specifice de gestionare”, ne-a precizat Departamentul de comunicare al ASF. 

In acest sens, ASF va colabora cu Ministerul Muncii pentru modificarea cadrului legislativ primar, dupa ce mecanismele sistemului multifond vor fi conturate. Nu am primit insa detalii cu privire la momentul in care acest lucru se va intampla.

Economisirea nu a fost afectata de scaderea dobanzilor

Ritmul de crestere al economisirii la banca se mentine la cote inalte, cu toate ca ratele dobanzilor practicate de banci au consemnat scaderi importante.

Depozitele populatiei au ajuns la 129 miliarde lei in decembrie 2013, in crestere cu 6% fata de inceputul anului. 

Principala schimbare intervenita in cursul anului trecut a fost reorientarea deponentilor spre produse de economisire, ce primit acces oricand la disponibilitati. Depozitele overnight au avansat cu 10%, in timp ce depozitele la termen au crescut cu 5%.

Majoritatea depozitelor sunt constituite in lei, evolutie fireasca avand in vedere ca economiile in lei au fost bonificate in conditii mai avantajoase decat cele in valuta. 

In ultima perioada, insa, scaderile ample de dobanzi operate de banci au fost ca diferenta dintre dobanzile depozitelor in lei si cele in euro sa devina tot mai mica. In aceste conditii, interesul pentru depozitele in valuta ar putea sa creasca, in contextul deprecierii cursului de schimb.

Creditarea s-a comprimat cu 3% in 2013

Activitatea de creditare s-a comprimat cu 3% in cursul lui 2013, avand loc o restrangere a sumelor imprumutate atat pe segmentul de retail, cat si pe cel corporate.

Cel mai mult s-au diminuat creditele acordate companiilor (-5%), in timp ce soldul imprumuturilor pentru populatie a scazut cu numai 1%.

Creditele de consum au fost inca o data afectate sever, avand loc o scadere a soldului cu aproximativ 8%. De la declansarea crizei financiare, aceste imprumuturi au inregistrat un declin continuu, care s-a intensificat in 2013.

Pe de alta parte, creditele pentru locuinte au cunoscut o evolutie favorabila, fiind sustinute de programul Prima Casa. In 2013, soldul acestor credite a avansat cu 10%, iar fata de sfarsitul lui 2008, a avut loc aproape o dublare a finantarilor (+95%).

Eliminarea componentei in euro din programul Prima Casa nu pare sa aiba vreun impact semnificativ. In intervalul sep-dec 2013, creditele pentru locuinte s-au majorat cu 2,7%, fata de 3% in perioada similara din 2012.

Cumparaturile de valori mici se achita tot mai des cu cardul

Valoarea medie a tranzactiilor cu cardul la comercianti continua sa scada, semn ca populatia utilizeaza cardurile pentru a achita tot mai des cumparaturile, chiar si cele de valori mici.

Conform datelor Visa, cumparatura medie cu cardul a ajuns la echivalentul a 35 euro in 2013, cu aproape 4% mai mica decat in anul anterior. Acest fenomen se observa atat in cazul cardurilor de debit, cat si in cazul celor de credit.

“Comportamentul consumatorilor din Romania se schimba rapid, iar acest lucru se reflecta in gradul tot mai ridicat de utilizare a cardurilor la comercianti. Astfel, 45% din totalul tranzactiilor pe carduri Visa au loc direct la comercianti si ne indreptam rapid spre pragul la care una din doua tranzactii cu un card Visa sa fie efectuata direct la comercianti”, afirma Catalin Cretu, director regional pentru Romania si Croatia la Visa Europe.

Curtea de Apel Pitesti readuce dobanzile unor credite la BCR sub nivelul de 2%

Dupa 4 ani de procese, un client BCR al carui caz a fost facut public in premiera de Conso.ro in iunie 2010 a reusit sa obtina in justitie o decizie irevocabila prin care dobanda creditelor sale a devenit EURIBOR + 1,5 puncte procentuale. Va ramane acesta un caz izolat sau si alte instante vor lua decizii similare in procesele altor clienti?

La finalul lunii iunie 2010, Conso.ro publica in premiera in mass-media cazul unui client care obtinuse la Curtea de Apel Pitesti o hotarare prin care “dobanda de referinta variabila” din contractele sale de credit cu garantie ipotecara era asimilata cu EURIBOR. Astfel, costul creditelor scadea la acel moment de la peste 10% la aproximativ 2,5%.

Procesul, inceput la Tribunalul Arges – care nu i-a dat dreptate clientului – s-a finalizat in martie 2011 printr-o decizie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – de asemenea defavorabila consumatorului. 


In ciuda acestui fapt, consumatorul a decis insa sa introduca in instanta – la Judecatoria Pitesti - o noua actiune, prin care a solicitat constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale referitoare la costuri si inlocuirea acestora cu o formula care sa tina seama de EURIBOR si de marja fixa mentionata in contractele de credit – 1,5 puncte procentuale. 

Al doilea litigiu a avut un final fericit pentru consumator

Judecatoria Pitesti i-a dat dreptate doar in parte, considerand clauzele ca fiind abuzive, insa neacceptand exprimarea dobanzii in functie de EURIBOR plus marja fixa de 1,5 puncte procentuale. In schimb, Tribunalul Arges a dat dreptate consumatorului in toate privintele si a decis inclusiv preluarea formulei de calcul a dobanzii invocata de consumator. 

In ciuda faptului ca banca a fost reprezentata pe tot parcursul procesului de prestigioasa firma de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, iar recursul depus s-a intins pe nu mai putin de 27 de pagini, Curtea de Apel Pitesti a dat dreptate, printr-o decizie irevocabila, tot consumatorului si a mentinut decizia Tribunalului Arges, ceea ce face ca situatia sa revina la statutul existent in iunie 2010, atunci cand Conso.ro a adus-o la cunostinta opiniei publice. Insa avand in vedere ca nivelul EURIBOR este in prezent si mai scazut decat atunci, nivelul dobanzii creditelor scade sub 2%, pana la aproximativ 1,7%!

De asemenea, BCR a fost obligata sa plateasca consumatorului si cheltuieli de judecata, care numai pentru faza de fond si de apel depasesc 10.000 lei.

Cum a fost modificat articolul 5 al contractului de credit 

Formularea initiala a contractului continea urmatoarea formula in legatura cu costurile creditelor – „dobanda curenta este formata din dobanda de referinta variabila, care se afiseaza la sediile BCR, la care se adauga 1,5pp”.

Tribunalul Arges a modificat formularea din contractul initial si a stabilit noul text al principalei clauze contractuale contestate de consumator, si anume cea prevazuta la art. 5 din contractul de credit. „Dobanda curenta aplicabila sumei imprumutate (...) este formata din dobanda variabila in functie de indicele de referinta EURIBOR, la care se adauga marja fixa de 1,5%.”

BCR critica voalat decizia irevocabila a Curtii de Apel Pitesti

Conso.ro a cerut, asa cum era si firesc, si punctul de vedere al BCR in legatura cu situatia creata de decizia Curtii de Apel Pitesti. Banca nu da un raspuns direct in legatura cu hotararea pronuntata de aceasta instanta, insa sugereaza ca decizia luata in primul litigiu de Inalta Curte de Casatie si Justitie ar fi trebuit sa prevaleze. Tribunalul Arges si Curtea de Apel Pitesti au respins insa argumentatia pe aceasta tema a societatii de avocatura care a reprezentat banca. 

Redam in cele ce urmeaza, integral, textul transmis de reprezentantii BCR:

“Obiectul celor doua cereri de chemare in judecata  este identic sub aspectul diminuarii intinderii obligatiei de plata  pe componenta de cost a dobanzii variabile. Motivarea clientului s-a bazat pe argumentarea ca dobanda de referinta variabila a BCR sa fie echivalata cu indicele Euribor. Actiunea a fost respinsa inca de la inceput, de catre instanta de fond, iar ulterior Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins apelul formulat de catre client si a mentinut hotararea instantei de fond. Din perspectiva finalitatii economice urmarite, cele doua judecati (dosarul nr. 1056/1259/2009 si 21499/280/2011) nu sunt diferente, iar ICCJ, prin admiterea recursului BCR si respingerea apelului declarat de catre client s-a pronuntat cu privire la modalitatea de determinare a dobanzii.

Deciziie ICCJ prin care s-au solutionat irevocabil in favoarea bancii toate cauzele (vizand dobanda variabila perceputa de banca) ajunse la nivelul acestei instante sunt relevante, in mod special, prin urmatoarele aspecte: 

-    instanta critica constatarea identitatii intre "dobanda de referinta variabila" si Euribor;

-    instanta concluzioneaza ca judecatorul care solutioneaza fondul trebuie sa-l aplice in litera si spiritul lui, neavand dreptul sa-i dea alt inteles, sa treaca peste termenii conveniti de parti in contract, sau sa interpreteze gresit actul de vointa al partilor;

-    instanta concluzioneaza ca toate clauzele din contractele supuse analizei sunt clare si exprima vointa reala a partilor care au convenit in privinta modului de determinare a dobanzii variabile.

In pofida perioadei turbulente pe care o traverseaza economia romaneasca, BCR a ramas cel mai mare finantator al economiei. Este cea mai directa si mai puternica dovada a angajamentului sau, neegalat de nicio alta institutie financiara din Romania. Relatiile de incredere pe termen lung sunt cheia succesului bancii si a prosperitatii clientilor sai, iar BCR respecta legea, reglementarile bancare si drepturile consumatorilor. Aceasta nu inseamna, insa, ca vom da satisfactie celor care incalca angajamentele contractuale asumate fata de banca sau incearca, pur si simplu, sa evite rambursarea creditelor.”

Creditele imobiliare in lei si euro au aceleasi costuri

Diferenta dintre costul creditelor imobiliare in lei si al celor in euro a disparut, ca urmare a scaderii abrupte a indicilor de referinta la imprumuturile in lei. 

DAE la creditele imobiliare in lei este cuprinsa acum intre 6% si 9%, in functie de banca. In acelasi interval se incadreaza insa si costul total la ofertele de credite in euro. 
Astfel, diferenta de costuri care s-a mentinut constant in anii anteriori, a disparut in prezent.

In ambele cazuri, bancile ofera credite cu dobanda variabila. Asadar, costul creditului se va modifica in timp. Este bine de stiut ca atat indicii monetari la lei cat si cei pentru euro se afla la minime istorice. Prin urmare, clientii trebuie sa ia in calcul majorari de dobanda in anii urmatori.

In trecut, dobanzile in euro au avut evolutii mai putin ample decat cele in lei, ceea ce avantajeaza imprumuturile in moneda unica. Pe de alta parte, creditul in euro va fi influentat si de evolutia cursului valutar. In cazul in care leul se va deprecia, creditul are inca un motiv sa devina mai scump.

Este greu de spus care este varianta mai ieftina in aceste conditii. Insa, indiferent de solutia aleasa, solicitantii trebuie sa isi rezerve loc in bugetul familiei pentru a putea plati rate mai mari in timp.

Creditarea revine pe trend descendent

Dupa ce in luna iunie 2013, soldul creditului neguvernamental a inregistrat o usoara crestere, in iulie, se instaureaza din nou tendinta descendenta, care a caracterizat tot acest an.

La sfarsitul lui iulie 2013, soldul creditului neguvernamental a ajuns la 221,4 miliarde lei, cu 1,2% mai putin decat in luna anterioara. Comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, se constata o contractie a creditarii cu peste 4%.

Fenomentul este cauzat in principal de restrangerea creditarii in valuta, unde scaderea a fost de 7,2% in ultimele 12 luni. Creditele in lei nu au reusit sa contrabalanseze aceasta tendinta, inregistrand o crestere anemica (+0,7%).

Din aceasta perspectiva, schimbarile operate la nivelul programului Prima Casa nu sunt deloc imbucuratoare, avand in vedere ca de acum inainte imprumuturile se vor acorda doar in lei.

Potrivit datelor BNR, soldul creditului pentru sectorul privat se afla la minimul ultimelor 19 luni. 

Ce banci vor sa acorde credite pentru IMM cu garantii de stat?

Ministerul Finantelor Publice a anuntat ca a fost subscris integral plafonul de garantii de 2 miliarde lei pentru programul de garantare a creditelor pentru IMM, inca din prima saptamana a perioadei de inscriere.

Pana acum s-au inscris 9 banci: BCR, BRD, Bancpost, CEC, ING, Banca Transilvania, Banca Romaneasca, Carpatica si Intesa. Ministerul asteapta si alte banci sa se inscrie, pana pe 30 ianuarie 2014.

Alocarile vor fi facute pro-rata, in limita plafonului, astfel incat toate bancile inscrise sa poate acorda ulterior credite.

Programul derulat de stat vizeaza dinamizarea sectorului IMM, prin acordarea de linii de credit, in valoare maxima de 5 milioane lei pe intreprindere.

Imprumutul se acorda pe o perioada de maxim 24 de luni, iar 50% din valoarea creditului va fi garantata de stat, prin intermediul FNGCIMM.

In Polonia, autoritatea de supraveghere a strans 5 milioane euro din amenzi

Autoritatea de supraveghere financiara (KNF) din Polonia a dat amenzi de peste 5 milioane de euro in 2013, fata de numai 170.000 euro, cat a acordat ASF la noi.

Trebuie mentionat ca in Polonia, KNF supravegheaza intreg sectorul financiar, in timp ce la noi, ASF monitorizeaza doar sectorul non-bancar. 

Cu toate acestea, diferentele enorme intre amenzile acordate in Polonia si cele din Romania, semnaleaza ca penalizarile de la noi sunt modice. Astfel, amenzile nu au un efect de descurajare a comportamentelor incorecte.

Avand in vedere problemele grave semnalate la plata despagubirilor pentru politele RCA, majorarea amenzilor ar putea fi o solutie eficace pentru a forta societatile de asigurare sa respecte drepturile consumatorilor.

Intr-un comunicat recent, ASF preciza insa ca "obiectivul supravegherii este acela de conformare voluntara a industriei reglementate si nu de conformare in urma aplicarii de amenzi".

ASF a dat amenzi de aproape 800.000 lei pe piata asigurarilor in 2013

Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a dat amenzi de 782.000 lei in sectorul asigurarilor, de la infiintare si pana la sfarsitul lui 2013.

Cele mai relevante sanctiuni s-au aplicat pentru societatile Onix Asigurari, Astra Asigurari, Omniasig si Euroins. 

La Astra si Omniasig, ASF a amendat conducerea fiecarei societati cu cate 130.000 lei, din cauza modului defectuos in care s-au solutionat dosarele de dauna pentru asigurarile RCA. 

Cele mai dure masuri au fost luate fata de Euroins, care si-a pierdut temporar dreptul de a mai emite noi polite RCA.  In plus, conducatorii au primi amenzi de 100.000 lei.
ASF precizeaza ca obiectivul supravegherii este acela de conformare voluntara a industriei si nu de conformare in urma aplicarii de amenzi.

Comparativ cu amenzile aplicate in statele occidentale, amenzile aplicate de ASF sunt extrem de mici, pentru a avea un efect de descurajare a societatilor de asigurare.  De exemplu, in Marea Britanie, un asigurator risc amenzi de milioane de lire sterline in cazul in care consumatorii sunt prejudiciati. La noi, toate amenzile dintr-un an nu reprezinta nici 200.000 euro.

Sistemul TVA la incasare: Cum se calculeaza cifra de afaceri?

Ministerul Finantelor Publice (MFP) a transmis noi precizari cu privire la modul in care trebuie calculat plafonul de 2,25 milioane lei, pentru aplicarea sistemului TVA la incasare.

In situatia in care cifra de afaceri a depasit in anul precedent plafonul de 2,25 milioane lei, persoanele impozabile trebuie sa solicite iesirea din sistem, pana la data de 25 ianuarie 2014.
In acest scop, companiile care au aplicat TVA la incasare in 2013 trebuie sa determine cifra de afaceri din anul anterior, calculata pe baza datelor raportate in deconturile de TVA, tinand cont de prevederile legale in vigoare in 2014.

Potrivit noilor prevederi, in cifra de afaceri pentru calculul plafonului de 2,25 milioane lei se includ si operatiunile scutite de TVA fara drept de deducere.

Reglementarile in vigoare pana la 31 decembrie 2013 prevedeau ca cifra de afaceri includea, in ceea ce priveste operatiunile scutite, doar operatiunile scutite de TVA cu drept de deducere.

BCR a vandut 25 kg de aur in decembrie 2013

BCR a anuntat ca a vandut prin unitatile sale 25 kg de aur catre populatie, pe parcursul lunii decembrie 2013.

Cantitatea cuprinde atat aur vandut pe baza de precomanda, cat si aurul cu vanzare imediata la ghiseele bancii.

De la jumatatea lunii decembrie 2013, BCR ofera clientilor posibilitatea sa cumpere aur direct de la ghiseu, fara sa mai fie nevoie de precomanda. Banca a vandut in acest mod peste 5 kg de aur, catre mai mult de 100 de clienti. 

Aurul vandut de BCR are o puritate de 999,9%, fiind furnizat de Monetaria statului austriac, care comercializeaza lingori si monede de dimensiuni diferite. Cel mai mic lingou are 2 grame.

Intesa Sanpaolo Bank a semnat o noua conventie cu APIA

Intesa Sanpaolo Bank va acorda in continuare finantari beneficiarilor programelor derulate prin Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura in urma conventiei semnate cu aceasta.

Creditele vor fi acordate pentru finantarea capitalului de lucru pentru desfasurarea activitatilor curente de catre beneficiarii platilor nationale directe complementare in sectorul zootehnic la speciile de bovine si ovine/caprine, cat si catre beneficiarii Masurii 215 - Plati privind Bunastarea animalelor – pasari si porcine.


Finantarile sunt acordate in lei si sunt in suma de pana la 90% din suma calculata pe baza adeverintelor eliberate de catre APIA. Beneficiarii acestor credite APIA pot fi persoanele juridice, persoanele fizice autorizate si intreprinderile individuale, cat si persoanele fizice ce detin Adeverinte de Inregistrare Fermier emise de APIA si care respecta conditiile de eligibilitate specifice produsului. 

Pentru acest credit garantia principala o reprezinta sumele care urmeaza a fi incasate de fermieri de la APIA si care vor constitui principala sursa de rambursare a creditului. Atat creditulul acordat, cat si contravaloarea dobanzilor si comisioanelor urmeaza a fi restituite bancii la momentul incasarii sumelor de la APIA.

Inflatia pune in pericol rentabilitatea depozitelor bancare

Tedinta de reducere a dobanzilor la depozite continua si in 2014, astfel ca deponentii se vor confrunta cu noi provocari in acest an. Cel mai mare pericol vine din partea inflatiei, care ar putea eroda sumele economisite la banca.

In 2013, inflatia a coborat la cel mai mic nivel din istorie de dupa 1990, insa in 2014, lucrurile se schimba. Estimarile BNR semnaleaza ca preturile vor creste in acest an cu 3%. Combinatia inflatie mai mare – dobanzi mai mici la depozite este insa periculoasa pentru deponenti.

In asemenea situatii, dobanzile nu mai reusesc sa mentina puterea de cumparare a banilor. Astfel, vei putea cumpara mai putine bunuri si servicii cu banii depusi la banca la scadenta depozitului.

Singurul mod in care te poti proteja impotriva acestui risc este sa alegi perioade de economisire mai mari. Bancile platesc dobanzi mai mari, pe masura ce termenul de economisire este mai lung. In plus, dobanzile la depozite sunt fixe, astfel ca iti poti asigura inca de pe acum un anumit nivel al dobanzii. 

Bancile au ajuns in prezent sa ofere depozite pe termene de 3-4 ani, dar se poate ajunge chiar si la 7 ani. In general, este mai prudent sa alegi o perioada de economisire de maxim 1 an, iar la scadenta, sa prelungesti depozitul pe perioade similare.

Termenele mai mari te expun riscului de a avea nevoie de banii respectivi si sa fii nevoit sa faci retrageri inainte de termen. In astfel de cazuri, clientul este penalizat, iar castigul va fi mai mic decat cel scontat initial.

Din aceasta perspectiva, este important ca perioada de economisire sa fie corelata cu nevoile financiare ale fiecaruia. De exemplu, o solutie poate fi ca o parte din bani sa fie pastrata intr-un depozit pe termen scurt, care sa poate fi lichidat imediat in cazul unor situatii de urgenta, si doar restul sumelor detinute sa fie blocate pe perioada mai lungi.

Click-to-chat cu UniCredit Tiriac Bank: e-Sucursala bancii pe Facebook implineste doi ani

Prima sucursala pe Facebook a unei banci din Romania a adus vizitatorilor posibilitatea de a intra in legatura cu reprezentantii UniCredit Tiriac Bank in timp real, prin intermediul unui chat securizat disponibil non-stop.

Luna februarie a anului 2014 vine pentru UniCredit Tiriac Bank cu aniversarea a doi ani de la inaugurarea e-Sucursalei pe pagina de Facebook a bancii. Proiectul a luat nastere din dorinta de a oferi mai mult confort utilizatorilor, un mijloc de interactiune inovativ, adaptat noilor obiceiuri de comunicare.

Beneficiile aduse consumatorilor sunt importante fata de alte modalitati clasice de comunicare cu banca, precum vizitarea sucursalelor sau telefonul. E-Sucursala a eliminat timpul petrecut in fata unui ghiseu sau timpul de asteptare la telefon. Pe chat-ul securizat, comunicarea este mult mai eficienta si mai comoda pentru utilizator. 

Prin optiunea click-to-chat, vizitatorii e-Sucursalei UniCredit Tiriac Bank pot cere informatii live de la consultantii bancii, fara a parasi platforma de socializare Facebook.

“Am gandit acest proiect pentru a construi un dialog real si util cu persoanele care ne viziteaza pagina", spunea Anca Nuta, director al departamentului Identitate si Comunicare in cadrul UniCredit Tiriac Bank, la momentul lansarii e-Sucursalei, cu doi ani in urma.

Se poate spune ca acest obiectiv a fost atins. In cei doi ani de functionare, e-Sucursala a fost vizitata de peste 100.000 de utilizatori, dintre care cateva mii au interactionat cu reprezentantii bancii prin click-to-chat.

Prin canalul de comunicare instant, utilizatorii pot cere informatii despre produsele si serviciile bancii sau pot verifica eligibilitatea pentru imprumuturi si carduri. Potrivit reglementarilor in vigoare, acestia pot furniza date personale prin intermediul click-to-chat, iar in cazul in care sunt necesare date confidentiale se stabileste de comun acord cum se va continua convorbirea (telefonic sau intr-una dintre sucursalele bancii).

Dintre vizitatorii e-Sucursalei in acesti doi ani, aproximativ o cincime au fost clienti ai bancii, restul fiind prospecti, interesati in principal de produse de creditare si carduri/overdraft.
 
Este de un real ajutor pentru utilizatori faptul ca pot obtine direct pe chat un calcul de eligibilitate, care ar fi conditiile estimative pentru produsul sau serviciul dorit, catre ce sucursala este cel mai simplu sa se indrepte, cu ce documente si care ar fi persoana de contact. 

Este foarte incurajator faptul ca 98% dintre cei care au completat chestionarul de sfarsit de chat au finalizat conversatia considerand problema rezolvata si ar recomanda UniCredit Tiriac Bank prietenilor sau familiei. 

In plus, odata intrati in e-Sucursala UniCredit Tiriac Bank, utilizatorii de Facebook au la dispozitie o serie de servicii si informatii utile in interactiunea cu banca atat in mediul online cat si in cel offline: accesul facil la Online B@nking si Business Net; pot descarca brosuri despre serviciile si programele UniCredit Tiriac Bank, destinate persoanelor fizice sau juridice; pot consulta harta UniCredit Tiriac Bank pentru a localiza cea mai apropiata sucursala, cel mai apropiat ATM sau BNA din retea; pot consulta cursul valutar, actualizat in timp real.

Nu in ultimul rand, standul virtual dedicat proiectelor de responsabilitate socialadesfasurate de banca ii tine la curent pe vizitatori cu privire la cele mai noi initiative: PAVILION - centru de arta contemporana si cultura sustinut de UniCredit Tiriac Bank, Concursul de Debut Literar UniCredit, precum si primul centru de inchiriat biciclete din Bucuresti, Cicloteque.

Activ si actualizat cu informatii complete despre produsele si serviciile UniCredit Tiriac Bank ramane in continuare si site-ul bancii - unicredittiriac.ro.

Prima sucursala bancara pe Facebook din Romania isi asteapta in continuare utilizatorii. Este simplu. Clik-to-chat.