SAL-FIN incepe sa functioneze din 19 iulie

Clientii nemultumiti de relatia cu asiguratorul, cu societatea de administrare a pensiei private sau cu cea de investitii pe piata de capital vor putea solicita conciliere pe aceste probleme unei entitati special infiintate in acest scop. Aceasta incepe sa functioneze din data de 19 iulie, iar concilierea este gratuita pentru consumatori. 
Este vorba de Entitatea de Solutionare Alternativa a Litigiilor in domeniul financiar non-bancar (SAL-FIN), constituita in baza Ordonantei Guvernului nr. 38/2015 privind solutionarea alternativa a litigiilor dintre consumatori si comercianti, pe cele trei piete mentionate: de asigurari, pensii private si piata de capital. 

SAL-FIN are rolul de a reduce numarul litigiilor care ajung in tribunal.

Conciliatorii trebuie sa fie independenti si impartiali

Directorul Directiei Protectia Consumatorului din cadrul Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF), Calin Rangu, a declarat intr-o conferinta ca la nivelul tarii vor fi necesare circa 20-30 de persoane care sa ocupe functii de conciliatori in acest domeniu. Astfel, se estimeaza ca anual ar putea apela la conciliere aproximativ 2.000 de consumatori din industria asigurarilor. Pana in prezent, sapte persoane au finalizat cursurile de specialitate pentru conciliatori, a mai precizat Rangu. 


Conciliatorul va fi ales de consumatorul care initiaza procedura din lista celor autorizati sa ocupe o astfel de functie. Potrivit oficialului ASF, conciliatorii trebuie sa fie independenti si impartiali si sa isi declare orice posibile conflicte de interese. 

Persoanele care devin conciliatori in cadrul SAL-FIN trebuie sa detina o experienta  profesionala de cel putin 4 ani. In legislatie, conciliatorul este definit ca fiind o persoana fizica ce dispune de cunostintele si aptitudinile necesare in domeniul procedurilor de solutionare alternativa a litigiilor sau al solutionarii judiciare a litigiilor in materie de consum, precum si de o buna intelegere generala si specifica a legislatiei sectorului financiar in care solutioneaza si a legislatiei referitoare la protectia consumatorilor, persoane ce sunt independente si impartiale.

Consumatorii interesati vor solicita concilierea in scris

Astfel, de saptamana viitoare, pentru solutionarea unui litigiu cu o companie din domeniile supravegheate de ASF, consumatorul trebuie sa-si exprime aceasta optiune in mod voluntar, in scris, direct la sediul SAL-FIN, prin posta sau prin mijloace electronice de comunicare.

Insa, consumatorii pot supune litigiul procedurilor SAL administrate de SAL-FIN daca fac dovada ca, in prealabil, au incercat sa solutioneze litigiul direct cu comerciantul in cauza. Finantarea centrului este asigurata de ASF, iar pentru consumator procedura este gratuita.

Dupa ce aceasta entitate va deveni operationala, consumatorii vor putea alege daca vor merge pe varianta unei petitii sau daca incearca o solutionare alternativa. Ca si in cazul SAL-ului bancar, clientul va avea la dispozitie doua variante: o solutie propusa sau una impusa.

In cazul petitiei, ASF poate verifica respectarea cadrului legal fara a impune solutii, insa poate demara controale  la firmele reclamate si le poate sanctiona in cazul in care descopera nereguli.

Banca Angliei a surprins investitorii, mentinand neschimbata dobanda

Pietele financiare au fost, joi, cu ochii pe Banca Angliei, care era de asteptat sa reduca dobanda de politica monetara pentru a tempera efectele votului pro Brexit asupra economiei. Insa institutia a surprins analistii si a mentinut neschimbata dobanda, la minimul record de 0,5%, valabil din 2009 pana in prezent. 
Cu toate acestea, oficialii institutiei anticipeaza ca vor adopta noi masuri de stimulare a economiei in august, dupa ce vor avea la dispozitie mai multe date legate de starea economiei. Cel mai probabil, va fi vorba de "un pachet de masuri", dupa ce se va evalua impactului votului din 23 iunie asupra economiei britanice.

“Majoritatea membrilor Consiliului de Politica Monetara se asteapta ca politica monetara sa fie relaxata in august. Dimensiunea si natura precisa a masurilor de stimulare vor fi stabilite in august, la momentul elaborarii previziunilor si raportului de inflatie“, se arata in minuta sedintei de politica monetara, citata de presa internationala.

Tot in august, Banca Angliei va publica si noile prognoze de crestere economica. Potrivit estimarilor din mai, economia Marii Britanii ar urma sa creasca cu 2% anul acesta si cu 2,3% anul viitor. Estimarile din mai nu au inclus, insa, efectul iesirii Marii Britanii din UE, astfel incat prognozele de crestere vor fi probabil ajustate in scadere luna viitoare.

Intr-un raport publicat luna aceasta, Banca Angliei  afirma ca “exista indicii ca unele riscuri legate de Brexit au inceput sa se materializeze”. Riscurile vizeaza, printre altele, reducere investitiilor straine, dar si scaderea salariilor si cresterea somajului, alaturi de majorarea costurilor de imprumut, in conditiile unui grad ridicat de indatorare in randul populatiei.

Lira a crescut cu 15% fata de dolar dupa anuntul Bancii Angliei

Imediat dupa anuntul deciziei, lira sterlina s-a apreciat cu circa 1,5% în raport cu moneda americana, la 1,3473 dolari. Astfel, moneda britanica recupereaza din deprecierea suferita, avand in vedere ca votul din 23 iunie a declansat turbulente pe pietele financiare globale, iar lira sterlina a ajuns la cel mai scazut nivel din ultimii 31 de ani in raport cu dolarul american.

Majoritatea analistilor se asteptau ca Banca Angliei sa reduca dobanda de politica monetara pentru prima oara in ultimii sapte ani, la un nou minim de 0,25%, de la nivelul de 0,5%.

Pe baza acelor estimari, actiunile europene au crescut inainte de anuntul deciziei, avand in vedere ca investitorii anticipau noi masuri de stimulare a economiei.

In jurul pranzului, indicele Stoxx Europe 600 era in crestere cu 1%, la cel mai ridicat nivel de dupa referendumul din marea Britanie din 23 iunie. 

In acelasi timp, indicele FTSE 100 al bursei londoneze era in urcare cu putin peste 1%, in timp ce DAX, al bursei de la Frankfurt avansa cu 1,5%. Actiunile UniCredit au crescut cu circa 5% dupa ce cea mai mare banca italiana a anuntat ca ia in calcul majorarea capitalului pentru a satisface cerintele Bancii Centrale Europene.

Titlurile de stat vandute in doua zile depasesc valoarea intregii emisiuni

Titlurile de stat pentru populatie lansate de Ministerul Finantelor Publice anul acesta au un succes mult mai mare decat cele de anul trecut. In primele doua zile de la punerea lor in vanzare, s-a epuizat deja suma maxima din prospectul de emisiune, insa Ministerul a anuntat deja ca suma poate fi suplimentata in functie de nivelul cererii.

Astfel, pana la finalul zilei a doua de subscriere persoanele fizice au cumparat titluri in valoare totala de 108,8 milioane de lei, cu 9% peste valoarea nominala a intregii emisiuni, respectiv 100 de milioane de lei. In acelasi timp, numarul investitorilor a fost de 3.425, de aproape trei ori mai mult fata de numarul total inregistrat anul trecut (1.236 de persoane fizice in 2015), anunta Ministerul Finantelor.

Oferta se deruleaza din 11 iulie pana pe 29 iulie si se anunta, deja, cu mult diferita de cea de anul trecut. Atunci, din cauza valorii nominale de 1.000 de lei, considerata prea mare, si a mecanismului dificil de stabilire a dobanzii, emisiunea, cu aceeasi valoare totala ca si anul acesta, a fost subscrisa doar in proportie de 65%. De asemenea, si perioada de subscriere a fost mai mica, de doua saptamani fata de trei anul acesta.  

Emisiunea va fi suplimentata in functie de cerere

„Succesul impresionant (al emisiunii din acest an - n.r.) sta in primul rand in numarul mare de persoane fizice care au cumparat titluri de stat. Tinta anuntata, de 100 de milioane de lei, va fi suplimentata in functie de nivelul cererii. Cel mai important este sa rasplatim increderea investitorilor persoane fizice in statul roman”, a declarat ministrul Finantelor, Anca Dragu.
 
Oferta consta in vanzarea de titluri cu o valoare nominala de 100 de lei pe doi ani la o dobanda de 2,15% pe an. Nu exista limita minima de subscriere, dar numarul maxim este limitat la 1.000 de titluri de persoana, deci maxim 100.000 de lei. Ministerul mai precizeaza ca veniturile generate de detinerea titlurilor de stat nu sunt impozitate. 

Titlurile pot fi achizitionate, fara costuri, de la cele patru banci intermediare: Banca Comerciala Romana, BRD-Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank sau Banca Transilvania. 

"In procesul de subscriere, investitorii pot cumpara titluri fie prin una din bancile intermediare ale tranzactiei fie prin intermediul unei firme de brokeraj autorizata in acest scop. In cazul cumpararii prin bancile intermediare subscrierea se poate face fie cu numerar, caz in care se va deschide doar un cont de subscriere, fie prin indicarea unui cont bancar la banca respectiva sau la o alta banca", se mentioneaza in comunicatul Finantelor. 

In plus, ministerul reaminteste faptul ca, la scadenta, se va organiza o loterie aniversara prin care 100 de persoane fizice, 
detinatori de titluri de stat ai emisiunii aniversare, vor castiga premii de 1.000 de lei fiecare, indiferent de numarul de titluri 
detinute.

Pana atunci, insa, pentru cei care vor sa renunte la investitie, exista posibilitatea vanzarii titlurilor pe Bursa de Valori Bucuresti, insa la un pret stabilit de piata in momentul vanzarii.

MFP pregateste conectarea caselor de marcat la serverul ANAF

Ministerul Finantelor Publice stabileste termenele pana la care firmele vor fi obligate sa se doteze cu case de marcat electronice, pentru ca acestea sa poata fi conectate la un server al ANAF, care urmeaza sa fie implementat in 2018. Astfel, intr-un proiect de Hotarare, MFP propune ca termenul final sa fie 1 noiembrie 2017. 
Insa, pentru ca activitatea operatorilor economici sa nu fie perturbata, acestia urmeaza sa se doteze cu aparate de marcat electronice fiscale etapizat, pana la data mentionata, se arata intr-un comunicat al Finantelor. 

"Ministerul Finantelor Publice continua procesul de transparenta si propune schimbarea caselor de marcat vechi cu aparate de generatie noua, echipate cu jurnal electronic. Masurile propuse de Minister (...) au creat premisele inlocuirii treptate a aparatelor de marcat electronice fiscale echipate cu role jurnal pe suport de hartie, cu aparate de generatie noua, echipate cu jurnal electronic. Scopul este acela de a putea transmite date fiscale in regim online catre sistemul informatic al ANAF", se mai arata in comunicat.

Potrivit MFP, masurile vin in sprijinul debirocratizarii, urmaresc reducerea evaziunii fiscale, precum si cresterea nivelului de fiscalizare si o imbunatatire a executiei veniturilor bugetare.

Restantierii, intre acuzatii de rea-vointa si venituri insuficiente

Numarul restantierilor la banci continua sa creasca de la luna la luna. In timp ce analistii economici pun aceasta evolutie pe seama initiativelor legislative care, in opinia lor, incurajeaza debitorii sa nu isi mai plateasca ratele, datele de la Statistica arata ca o treime dintre romani nu pot face fata cheltuielilor cu veniturile realizate. 
Din datele Bancii Nationale a Romaniei reiese ca numarul restantierilor persoane fizice la banci, cu rate neplatite de mai mult de 30 de zile, a urcat, in primele cinci luni ale acestui an, cu peste 35.000, pana la aproape 740.000 de persoane, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Astfel, numarul celor care au probleme cu plata ratelor la banca a urcat cu 6% in primele cinci luni ale anului, comparativ cu perioada similara a anului trecut. Spre comparatie, in intervalul ianuarie - mai din 2015, numarul restantierilor era in scadere. 

Pe de alta parte, daca numarul restantierior a crescut semnificativ in ultimul an, valoarea restantelor a ramas constanta. Suma acestora a ajuns aproape de 11,5 miliarde de lei la finalul lunii mai a acestui an, cu doar 1% peste nivelul din mai 2015. Cresteri ale restantelor in ultimul an se inregistreaza la creditele in lei si alte valute (in majoritate franci elvetieni), in timp ce la euro suma restantelor este in scadere.

Analistii economici sustin ca inmultirea restantierilor la banci este dificil de explicat, avand in vedere ca economia a crescut semnificativ in ultimul an, la fel si veniturile romanilor. In aceste conditii, exista opinii potrivit carora cresterea numarului de restantieri poate avea legatura cu noile legi (darea in plata) sau cu discutiile pe tema altor modificari legislative, care sa ii fi determinat pe debitori sa creada ca ar putea scapa de credit si de aceea au decis sa amane plata.

In plus, numarul de restantieri ar putea creste in continuare, avand in vedere ca, de regula, in lunile de vara unii romani prefera sa plece in vacanta si sa amane plata ratelor.

Romanii sunt nevoiti sa se imprumute pentru cheltuielile curente

Pe de alta parte, datele publicate de Institutul National de Statistica arata ca evolutia din economie nu s-a reflectat intocmai in veniturile romanilor. Din cifrele publicate recent de INS reiese ca o treime dintre gospodariile din Romania, respectiv 32,8%, nu au putut face fata cheltuielilor cu venitul total net lunar realizat, in 2015. Mai mult de o treime dintre gospodarii (36%) s-au aflat in imposibilitatea de a plati intretinerea locuintei din cauza lipsei resurselor financiare, iar 16,7% – energia electrica.

De asemenea, pentru a face fata cheltuielilor curente, 6,8% dintre gospodarii au apelat la economii, 6,1% s-au imprumutat de la rude, prieteni sau alte persoane, 9,3% au muncit suplimentar, in timp ce 11,5% au apelat la ajutoare financiare, fara obligatia de restituire, de la rude, prieteni.

Anul trecut, 17% dintre gospodarii si-au permis o saptamana de concediu in afara casei, 5,9% – inlocuirea mobilei uzate si/sau demodate, 12,1% – cumpararea de produse electrocasnice, 28,8% – cumpararea de haine noi, 10,6% – vizionarea unor spectacole de teatru, cinema, 15,2% – cumpararea de carti, ziare, reviste.

Anunturi sponsorizate

Efectele Brexit continua: Banca Angliei ar putea reduce dobanda

Efectele votului britanicilor pentru iesirea tarii lor din Uniunea Europeana sunt departe de a se fi epuizat. Analistii financiari se asteapta ca Banca Angliei sa reduca dobanda de politica monetara, in sedinta de joi, pentru prima oara in ultimii sapte ani, pentru a spori increderea investitorilor si a populatiei in economie. 
O astfel de masura, de reducere a dobanzii cheie la 0,25%, de la actualul minim record de 0,5%, la care se afla din martie 2009, ar ajuta si la calmarea pietelor financiare, sustin analistii citati de presa internationala. 

”Motivul unei astfel de masuri este puternic, existand dovezi tot mai multe de incetinire puternica a economiei britanice, inclusiv indicii de scadere a increderii oamenilor de afaceri si populatiei in economie, dupa vot”, afirma analistii Daiwa Capital Markets intr-o nota transmisa clientilor. Acestia considera ca, in aceste conditii, recesiunea pare inevitabila. 

La randul sau, guvernatorul Bancii Angliei, Mark Carney, si-a exprimat in mod clar ingrijorarea legata de perspectiva economica. Intr-un discurs sustinut la scurt timp dupa votul pro-Brexit, seful bancii centrale a spus ca perspectiva economica s-a deteriorat, incertitudinile sporite pot provoca cresterea somajului, existand riscuri de extindere in economia globala. In acest context, el a sugerat si posibilitatea unei reduceri iminente a dobanzii cheie.

Estimarile pentru economia britanica au fost reduse

In acelasi timp, institutiile financiare internationale si-au redus, deja, estimarile privind evolutia economiei britanice. Comisia Europeana estimeaza ca impactul Brexit-ului asupra PIB-ului Marii Britanii va fi o reducere cuprinsa intre 1% si 2,5% in 2017. Anterior CE estimase o crestere a economiei britanice de 1,8% anul acesta si de 1,9% anul viitor. Pentru zona euro, forul european estimeaza un impact de minus 0,2 - 0,5% in 2017, dupa ce anterior anuntase un avans de 1,8% pentru euro-zona. 

Si Banca Centrala Europeana a avertizat ca Brexit-ul va reduce cresterea economiei zonei euro cu 0,3%, pana la 0,5%, in urmatorii trei ani.

Totodata, incertitudinile provocate de decizia britanicilor de a parasi UE au determinat si Fondul Monetar International sa inrautateasca perspectiva de crestere a zonei euro la 1,6% pentru anul acesta, 1,4% în 2017 si 1,6% în 2018. Inainte de referendumul britanic, FMI estima o crestere economica in zona euro de 1,7% atat in 2016 cat si in 2017 si 2018.

Insa reprezentantii FMI au avertizat ca, in cazul prelungirii negocierilor dintre UE si Marea Britanie, precum si a continuarii volatilitatii pe pietele financiare, cresterea zonei euro ar putea incetini si mai mult.

"Daca se prelungeste aversiunea fata de risc, credem ca impactul ar putea fi mai accentuat si, la acest punct, este foarte dificil de spus cat va dura aceasta perioada", au explicat oficiali ai institutiei internationale. 

In aceste conditii, perspectivele de crestere ale zonei euro pe termen mediu sunt "mediocre", din cauza nivelului ridicat al somajului, al datoriei publice si private si a slabiciunilor structurale, se mai arata in raportul FMI.

Investitia in titluri de stat comparativ cu depozitul bancar

Populatia poate cumpara, incepand din 11 iulie, titluri de stat emise in acest scop de Finante. O astfel de investitie poate reprezenta o alternativa de economisire pentru populatie in conditiile in care dobanzile bancare sunt foarte mici. Daca luam in calcul si comisioanele, de multe ori deponentii pleaca acasa cu mai putini bani decat au depus. 

Dobanda acordata de stat pentru titlurile destinate populatiei, de 2,15% pe an, fixa pe toata perioada, pare a fi avantajoasa in actualul context in care foarte putine banci mai acorda astfel de remuneratii pentru depozitele la doi ani, aceasta fiind si scadenta titlurilor de stat. 

In acest moment, in piata doar cateva banci mai ofera dobanzi fixe la depozitele in lei mai mari de 2% pe an, pentru depozitele cu maturitatea la doi ani, dar acestea percep si o serie de comisioane care afecteaza venitul final al deponentului. 

Spre exemplu, Intesa Sanpaolo Bank are o dobanda de 2,25% pe an la depozitele de minim 1.000 de lei pe doi ani, insa percepe un comision de 0,5% din suma retrasa la scadenta, adica suma din depozit plus dobanda acumulata (45 de lei cumulat pentru cei doi ani). Comisionul de retragere in acest caz ar fi de 5,22 lei, astfel ca suma cu care deponentul ramane dupa doi ani este sub 40 de lei, fara sa mai luam in calcul si impozitul de 16% perceput pentru dobanda. 

Dobanda aferenta depozitului se impoziteaza, cea pentru titluri nu

In cazul titlurilor de stat, la dobanda de 2,15% pe an castigul dupa doi ani pentru o investitie de 1.000 de lei ar fi de 43 de lei, si daca se cumpara de la una din bancile intermediare nu se plateste niciun fel de comision. In plus, un alt avantaj al investitiei in titluri in fata depozitului bancar este reprezentat de faptul ca venitul din dobanda nu este supus impozitarii. 

O alta banca cu o dobanda la depozite de peste 2% pe an pentru doi ani este Idea Bank, cu 2,25% pe an, insa in acest caz suma minima de constituire este de 50.000 de lei, si banca percepe si un comision lunar de administrare a depozitului de 2 lei. Banca are si o oferta cu o suma minima de constituire mai mica, de 300 de lei, insa si dobanda este mai mica, de 2,2% pe an, iar comisionul de administrare este mentinut la 2 lei pe luna, ceea ce face depozitul mai putin atractiv decat investitia in titluri de stat. 

Banca Carpatica si Libra Internet Bank acorda si ele dobanzi de 2,1% pe an, respectiv 2% pe an, insa acestea sunt deja sub dobanda acordata de stat la titlurile pentru populatie. 

Riscul investitiei in titluri de stat este zero

Si in ceea ce priveste siguranta investitiei, cea in titluri este considerata mai avantajoasa. Depozitele bancare sunt garantate in limita a 100.000 de euro pe banca pe deponent prin Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar, insa riscul de faliment al unei banci este mai mare decat riscul de faliment al statului. 

Titlurile de stat din emisiunea din acest an pot fi cumparate, de catre persoanele fizice, in perioada 11 - 29 iulie. Acestea au o valoare nominala de 100 de lei, pe o perioada de doi ani. 

Poate cumpara astfel de titluri orice persoana de peste 18 ani, indiferent daca este rezidenta sau nerezidenta, insa autoritatile au impus o limita superioara de 100.000 de lei pentru o persoana fizica, astfel ca nimeni nu va putea cumpara mai mult de 1.000 de titluri.

Pentru a cumpara astfel de instrumente de economisire, persoana interesata se prezinta la ghiseul uneia dintre bancile intermediare cu un act de identitate si poate cumpara titluri cu numerar sau prin transfer bancar.

Acestea pot fi achizitionate, fara comision, de la cele patru banci intermediare, respectiv BCR, BRD, Raiffeisen Bank si Banca Transilvania. "In procesul de subscriere, cumparatorii titlurilor de stat pot opta intre a deschide un cont bancar, a oferi datele contului bancar personal sau pot subscrie cu numerar", a anuntat MFP.
   
Valoarea totala a emisiunii este de 100 de milioane de lei, dar, dupa inchiderea perioadei de subscriptie, MFP va stabili suma ce urmeaza a fi contractata, aceasta putand fi mai mare, egala sau mai mica decat cea anutata initial, in functie de volumul de titluri de stat subscrise, se mai rata in informatiile MFP.

Titlurile pot fi vandute inainte de scadenta, prin Bursa

Cei care se tem ca vor avea nevoie de bani inainte ca titlurile sa ajunga la scadenta, trebuie sa stie ca acestea se vor putea vinde pe Bursa de Valori Bucuresti. Insa in acest caz pretul obtinut poate fi mai mic decat valoare nominala pentru ca acesta va fluctua in functie de conditiile din piata. Pretul poate fi, insa, si mai mare, daca dobanzile din piata continua sa scada.

Insa si in cazul in care un depozit este spart inainte de scadenta deponentul pierde dobanda si, in anumite cazuri, suporta si un comision de retragere anticipata. 

Pe de alta parte, la finalul perioadei de detinere, respectiv dupa doi ani, detinatorii de titluri vor participa la o loterie, in cadrul careia vor fi selectati 100 de participanti, care vor incasa un premiu de 1.000 de lei fiecare. Un investitor poate castiga un singur premiu, indiferent de numarul de titluri detinute.

Fondurile de pensii nu au in ce sa investeasca banii pe plan local

Administratorii de fonduri private de pensii din Romania se plang ca nu mai au in ce sa isi investeasca banii si ca sunt nevoiti sa caute plasamente in titluri din afara tarii. Acestia sustin ca bursa locala este prea mica, iar perspectiva listarii companiilor de stat nu este atractiva, cel putin pentru moment. 
“Bursa locala devine din ce in ce mai mica pentru fondurile de pensii si asta va fi o provocare pentru Romania. In doi ani activele fondurilor de pensii vor ajunge la 10 miliarde de euro. Se pune intrebarea ce facem cu acesti bani daca nu avem noi listari. Ideal ar fi sa-i pastram in tara, dar in conditiile in care bursa devine un canal tot mai ingust si in lipsa unor alternative, fondurile de pensii vor investi in strainatate”, a declarat directorul general al BCR Pensii, Radu Craciun, in cadrul unei conferinte de presa. 

Companiile de stat nu sunt atractive pentru administratorii de fonduri

Cu privire la listarea companiilor de stat, directorul BCR Pensii sustine ca aceasta ar putea fi o solutie, insa nu una imediata, pentru fondurile de pensii, avand in vedere ca aceste intreprinderi nu au un istoric pozitiv, iar majoritatea au inregistrat pierderi mai multi ani. 

“Sa crestem Bursa din listari ale companiilor de stat care au avut pierderi ani buni este o utopie. Se vorbeste de Hidroelectrica, dar aceasta companie nu are un istoric pozitiv. S-a vorbit si de Tarom, dar de ce ai cumpara actiuni la o companie pe minus de ani de zile. Pe scurt, calitatea companiilor de stat nu este una prea buna, nu te determina sa cumperi actiuni”, a spus Craciun.

In opinia sa, una din principalele probleme ale unui administrator de pensii private este evitarea volatilitatii valorii unitatii de fond, misiune dificila cel putin in acest an.

“Fondul BCR Plus are expunere pe aur, fiind singurul fond de pensii de pe Pilonul III cu un astfel de plasament, conform datelor ASF la finele lunii mai. Brexit-ul a adus o crestere de peste 10% in cazul acestui plasament, care a compensat scaderile preturilor la actiuni care a avut loc. Volatilitatea nu prea poate fi evitata de catre un administrator de pensii, nu exista instrumente care sa te ajute. Stai pe cash si astepti sa cumperi actiuni sau alte titluri la preturi mai reduse, ceea ce s-a intamplat inainte de Brexit. Una peste alta, anul 2016 este un an dificil pentru fondurile de pensii private”, a explicat Craciun.

Tendinta de nationalizare pentru Pilonul II in regiune

Piata pensiilor private din Romania este reprezentata de Pilonul II, de pensii obligatorii  administrate privat, si Pilonul III, de pensii facultative, foarte putin dezvoltat atat ca numar de contributori cat si ca sume acumulate.

Pilonul II s-a dezvoltat in ultimii ani pe baza virarii unei parti a contributilor la pensii de la stat in privat, insa si aici insuficient, avand in vedere ca majorarea contributiei a fost inghetata un an, in 2009, pe fondul crizei financiare. Mai mult, nici in acest an contributia nu s-a majorat conform graficului prevazut de lege, cu 0,5 puncte procentuale anual, cu atat mai putin sa se ajunga la maximul prevazut de lege pentru 2016, respectiv 6%. Anul acesta contributia a fost majorata doar de la 5% in 2015 la 5,1% si nici pentru anul viitor nu exista certitudinea recuperarii decalajului.

Semnalele nu sunt pozitive nici in regiune, avand in vedere ca, recent, Polonia a anuntat o restructurare a sistemului de pensii din ultimele doua decenii, prin desfiintarea pensiilor administrate privat, Pilon II. Polonia vrea sa definitiveze, astfel, ce a inceput in 2013, cand a a decis sa confiste jumatate din activele fondurilor de pensii private. Ungaria a nationalizat sistemul de pensii private inca din 2011.

Generatia decreteilor impune necesitatea unui sistem privat de pensii

In aceste conditii, pensiile romanilor sunt amenintate, pe de o parte, de lipsa plasamentelor rentabile care sa le sporeasca sumele acumulate in conturi si, pe de alta parte, de riscul ca Pilonul II sa dispara si sa ramana doar cu pensia de la stat si, eventual, cu cea de pe Pilonul III. 

Si Radu Craciun sustine ca desfiintarea Pilonului II de pensii ar fi o decizie sinucigasa pentru Romania, iar pe masura ce generatia decreteilor se va apropia de pensie necesitatea unui sistem privat de pensii va creste. 

”In cazul Romaniei, daca e sa ne uitam la dinamica demografica, avem una dintre cele mai negative rate din Europa. Romania acum trei sau patru ani era a treia cea mai tanara tara din Europa ca medie de varsta, peste 15-20 de ani va fi a treia cea mai batrana. In aceste conditii este clar ca Romania are o problema poate chiar mai grava decat au alte tari care isi pot permite sa experimenteze solutii de genul acesta (nationalizarea Pilonului II-n.r.). Nimeni nu isi poate permite ca, inainte cu cativa ani de a avea o explozie de pensionari, sa renunte la sistemul de pensii private", mai spus Craciun.

Reducerea avansului la ipotecare, analizata de toate bancile

Dupa ce au majorat in bloc avansul pentru creditele ipotecare clasice, ca raspuns la Legea privind darea in plata, bancile reanalizeaza aceasta decizie. Mai mult, acestea dau semnale ca ar putea sa reduca avansul solicitat clientilor, in conditiile in care vanzarile de astfel de produse au scazut semnificativ dupa anunturile privind noile cote.

A doua banca din sistem, BRD-Groupe Societe General, a anuntat prima, prin vocea unui reprezentant din conducere, ca analizeaza posibilitatea reducerii avansului,  iar recent, vicepresedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Luminita Runcan, a declarat ca toate institutiile bancare analizeaza aceasta posibilitate. Potrivit acesteia, insa, inca nu exista date suficiente pentru ca bancile sa ia o decizie. "Trebuie sa avem rabdare. Ne uitam la analize, dar nu avem suficiente date ca sa luam o dicizie. Va asigur ca ne gandim cu totii la aceasta chestiune, iar cand vom avea o decizie o vom comunica", a explicat Runcan. 

Mai mult, reprezentantii ARB sustin ca bancile vor avea grija ca activitatea de creditare sa nu aiba de suferit. ”Este prea devreme sa avem o concluzie. Dorinta fiecarei banci este sa fie competitiva, iar una din conditiile competitivitatii este avansul", a subliniat si presedintele ARB, Sergiu Oprescu.
 
Bancherii au facut aceste declaratii si in contextul in care fondurile pe programul Prima Casa sunt aproape epuizate, inclusiv plafonul suplimentar de 500 de milioane de lei alocat de Guvern dupa aparitia Legii privind darea in plata, si nu se stie daca bancile vor mai obtine o noua suplimentare, in conditiile in care autoritatile au anuntat de ceva vreme ca se lucreaza la o strategie de stopare a programului avand in vedere ca acesta distorsioneaza piata. 

Ministrul Finantelor a declarat ca se va analiza impactul pe care acest program l-a avut in piata, impreuna cu bancile, si apoi va fi luata o decizie cu privire la viitorul acestuia. 

Bancile vor discuta cu Ministerul Finantelor despre Prima Casa

Referitor la acest aspect, reprezentantii bancilor sustin ca inca nu au o pozitie comuna, dar vor merge la discutiile cu ministrul Finantelor pentru a afla care este intentia autoritatilor in acest caz. 

Creditele Prima Casa detin o pondere covarsitoare in portofoliile bancilor comerciale, de aceea, in cazul in care programul va fi stopat sau diminuat din punct de vedere al fondurilor alocate, bancile vor fi nevoite sa vanda mai multe ipotecare clasice. Dar in actualele conditii de avans, care in unele cazuri ajunge si la 35% pentru finantarile in lei, comparativ cu avansul de 5% la Prima Casa, este putin probabil ca bancile vor putea sa vanda ipotecare in acelasi ritm ca pana acum. 

Bancile care au majorat cel mai rapid, si cel mai agresiv, avansul la ipotecarele clasice, sunt Raiffeisen Bank, cu 35% la lei si 40% la valuta, si Bancpost, cu 33% la lei si 43% la valuta.

La polul opus, din ambele puncte de vedere, se afla Banca Transilvania, care a anunta, ca si BRD, o oferta diferentiata, chiar in ziua in care Legea a intrat in vigoare. Insa banca a majorat avansul de la la 15% la 20% pentru solicitantii de credit care isi cumpara pentru prima data o casa, cu conditia ca valoarea creditului in lei sa nu depaseasca 125.000 echivalent euro.

Pentru cei care nu se incadreaza in aceste conditii, adica nu sunt la prima locuinta, sau suma depaseste 125.000 de euro, avansul pentru un credit in lei va fi de 25%, mentioneaza banca.

Pentru celelalte categorii de credite, in functie de moneda si tipul garantiei, avansul poate ajunge la 35%, anunta banca la jumatatea lunii mai.

Plata anumitor taxe prin internet banking este posibila, dar nerecomandata de autoritati

Autoritatile anunta ca plata anumitor taxe, cum ar fi cea de pasaport, sau pentru permisul auto, se poate realiza si prin internet banking, insa nu recomanda acest lucru. Ministerul Afacerilor Interne a emis un comunicat in care prezinta modalitatile de plata pentru anumite taxe, dar recomanda celor interesati sa evite plata prin internat banking.

Motivul este acela ca, in cazul platii prin internet banking, confirmarea platii vine dupa mai mult de 24 de ore, tarziu pentru documentele care se elibereaza in ziua depunerii cererii. 

Astfel, Ministerul Afacerilor Interne anunta ca, odata cu intrarea in vigoare a OUG nr. 41/2016 privind stabilirea unor masuri de simplificare la nivelul administratiei publice centrale si pentru modificarea si completarea unor acte normative, plata anumitor taxe se poate realiza prin internet banking, virament, mandat postal sau in numerar.

Concret, este vorba de taxa de pasaport, precum si tarifele aferente confectionarii si valorificarii placilor cu numere de inmatriculare, atribuirii unui numar de inmatriculare preferential, pastrarii combinatiei numarului de inmatriculare, contravaloarea certificatelor de inmatriculare, a autorizatiilor provizorii si a permiselor de conducere.  

Pana la modernizarea Trezoreriei, cetatenii sunt sfatuiti apeleze la platile clasice

Potrivit comunicatului institutiei, orice cetatean are la dispozitie sase modalitati de plata a acestor taxe, printr-o singura operatiune de plata, astfel: plata prin virament bancar de la orice banca unde are un cont deschis; plata prin mandat postal (se poate efectua la orice Oficiu Postal); plata in numerar la casieriile Trezorerie Statului, plata in numerar la ghiseele serviciilor publice comunitare regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor (pentru documentele emise de aceste structuri); plata in numerar la casieriile Institutiei Prefectului (pentru pasapoarte); plata prin internet banking.

”In ceea ce priveste aceasta ultima modalitate de plata, serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor, cat si serviciile publice comunitare regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor vor lua masura temporara de a verifica platile facute prin internet banking, pe baza informatiilor puse la dispozitie de catre Trezoreria Romana”, se mentioneaza in comunicat. .

Potrivit MAI, masura este provizorie pana ce Trezoreria Romana va dezvolta sistemul informatic necesar validarii platilor efectuate direct de catre functionarii de la ghiseu.

”In aceste conditii, cetatenii care fac astfel de plati vor prezenta, la momentul depunerii cererii de eliberare a documentelor de care au nevoie, dovada platii generata la momentul efectuarii tranzactiei, fara certificarea de catre banca. Avand in vedere ca pentru confirmarea tranzactiei efectuate prin internet banking este nevoie de mai mult de 24 de ore, pentru documentele care se elibereaza in aceeasi zi in care se depune cererea (pasaportul simplu temporar, permis de conducere etc.), recomandam cetatenilor sa utilizeze modalitati de plata a taxelor care permit dovada platii la momentul depunerii cererii”, se subliniaza in comunicatul MAI.